3,545 matches
-
prin substantive precedate de prepoziții sau în cazul ablativ a condus, pe de o parte, la ocuparea aceluiași loc în succesiunea elementelor propoziției și, pe de altă parte, la transformarea în adverbe a unor substantive în ablativ (lat. de una hora > rom. odinioară) sau precedate de prepoziții (lat. ad foras > rom. afară, sp. afuera, pg. afora, v.it. affuori, v.fr. afors). Sufixele adverbiale latinești nu au fost moștenite de limbile romanice, dar cele occidentale au un astfel de sufix, -mente, care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
noastre. Astfel de elemente nu se reduc însă la un anumit sector, ci caracterizează mai multe domenii ale existenței și ale activității: Kaiser < lat. caisar (= caesar), Keller < lat. cellarum, Küche < lat. coquina, Mauer < lat. murus, Meister < lat. magister, Uhr < lat. hora, Wein < lat. vinum, Ziegel < lat. tegula etc. Există unele teritorii germanice, precum cel neerlandez actual, care au fost mult timp sub ocupație romană, încît influența latinei asupra unora dintre dialectele germanei de jos este explicabilă. O situație interesantă a împrumuturilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
síntesis de otros trabajos y, por consiguiente, tales infor-maciones son bienes comunes del conocimiento. Sin embargo, siempre se tienen que mencionar las fuentes de las informa-ciones que representan puntos de vista o ideas particulares, aunque hay bastantes diferencias a la hora de utilizar el contenido de semejantes fuentes, ya que en algunos casos el contenido se puede seguir en sus direcciones principales, mientras que en otros se pueden adoptar perspectivas distintas. Así, por ejemplo, citar la contribución de Dumitru Copceag a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la contribución de Dumitru Copceag a la comunicación interrománica indica el hecho de seguir en parte la demostración de este autor y de realizar de modo para-lelo una investigación acerca de la comunicación inter-germánica; igual se presentan las cosas a la hora de hablar sobre la tipología de las lenguas románicas, donde se valoran las ideas de Eugen Coșeriu y se asume el modelo de la tipología de las lenguas germánicas, pero la mención de las opiniones de Coșeriu relativas a la arquitectura
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
y la principal puerta para la penetración de los valores europeos, en la medida en que éstos son asumidos por ellos. Sin duda, una empresa de esta índole no puede tener como punto de referencia ni la exhaustividad a la hora de abarcar los problemas planteados ni la perfección a la hora de tratarlos, pero puede y debe ser un medio, adecuado en la medida de lo posible, para orientar la atención hacia un cierto tipo de hechos y hacia una
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
en la medida en que éstos son asumidos por ellos. Sin duda, una empresa de esta índole no puede tener como punto de referencia ni la exhaustividad a la hora de abarcar los problemas planteados ni la perfección a la hora de tratarlos, pero puede y debe ser un medio, adecuado en la medida de lo posible, para orientar la atención hacia un cierto tipo de hechos y hacia una cierta manera de pensar sobre ellos. Traducción de Alina ȚIȚEI CLUBUL
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
muncă grea a pământului, pe lapoviță, ploaie, vânt, soare, căldură și brumă, prin petreceri nesfârșite. De la Crăciun și până la Sf. Toader gem crâșmele de gospodari și flăcăi, iar muzicile fac să răsune, duminica și sărbătorile mai ales, toate mahalalele. Îndeosebi, horele de la Crăciun, Sf. Vasile și Bobotează, că și nunțile din câșlegi, au fastul lor aparte, atrăgând prin originalitatea costumelor și a obiceiurilor pe curioșii târgului. Altădată, mai ales fetele și nevestele, se distingeau prin purtarea salbelor de aur, „lefții” , a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
făpturi și mai mici alergând în neștire ca miriapodele inconștient atrase de timpul calculatorului. Doar vulturul măreț face un popas din zborul lui magnific pentru a asculta orologiul din turn. A înțeles și el că până nu cad schelele ceasul horei va rămâne mut. Timpul fizic al orașului se odihnește, doar cel astronomic fixează celui geologic viața între liniște și revoltă. Cercul mare, cât de mare ar fi el, prinde în chingi solide existența perimetrului urban, chemând prin cântecul straniilor sirene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să pătrundă culoarea soarelui prin vitraliile celor trei etaje ale școlii. Apoi am lucrat la panourile unde am reprezentat zborul de fluturi, florile de câmp și zumzetul gâzelor, misterul eminescian și al Mioriței. Am pus în lumină, de asemenea, ritmul horelor străbune, pomul vieții și amprentele celor o mie de cocori. La sfârșitul acestui articol, vreau să vă aduc aminte de rolul dascălului în viața copiilor. Inima mea mi a spus mereu așa: “Dați-le culori și lumina curcubeului din sufletul
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
mea mi a spus mereu așa: “Dați-le culori și lumina curcubeului din sufletul lor va sta drept mărturie pentru dragostea și încrederea pe care le-am sădit-o în inimă. Priviți-le ochii și veți vedea spicul roditor, ritmul horelor străbune, vestitoare de trăinicie și de bună simțire. Din sufletul lor va izvorî lumina primitoare a vieții, îndreptată spre visul de vară, cu miresmele vacanțelor făuritoare de bucurii.”
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
august, răpciune, brumărel, brumar, undrea. D-șoara E. Teodorini concertează la Teatrul Național în ziua de 16 ianuarie. Au dat concurs la serată: d-șoara Niculescu-Aman, d-na Gianetti, d nii Castagna, Fattori, L. Wiest și Bianchi. Beneficienta, între altele, a cântat Hora Griviței de Vasile Alecsandri, muzica de Grigore Ventura. O mare știre artistică pentru București: marele artist tragedian Rossi vine în București pentru o serie de 14 reprezentațiuni. Întâia reprezentațiune a fost cu Othello, în ziua de 20 ianuarie. Este de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pași înainte, ridică o cantitate de pământ. Lumea izbucni în urale și imediat lucrătorii, înșiruiți pe amândouă malurile, începură lucrarea. în pavilion se servi șampanie și se ridicară toasturi. Muzica gardei naționale intonă imnul regal, iar oamenii din popor învârtiră hore și chindii. Lopata cu care Domnitorul ridică cea dintâi bucată de pământ era un obiect de artă: limba era de argint și coada de abanos, de care era încovoiată o lamă iarăși de argint. Pe limbă era scris: „Cazma întrebuințată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la Sarmizegetusa. Dintre toate aceste excursii informative, regele Mihai a fost impresionat de aceea când „m-au luat cu plutele pe Bistrița”. Mihai a remarcat că, pe parcursul acestor deplasări „venea multă lume” să-l vadă și că „se făceau și hore, la care luam parte”. Lecțiile de sinteză aveau, deci, nu numai un rol didactic, ci și unul politic, de formare a viitorului șef al statului, pus în contact direct cu cetățenii țării. Miercuri, 28 iunie. Mihai a terminat cursurile clasei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
plaiul, brazii, "răchitele bătrâne", teiul singuratic, "pomii în floare", banca veche de sub nuc, iazul, poiana, macii însângerând câmpurile grele de rod, norii, curcubeul, vântul "mesager al dragostei", luceferii, stolurile de cocori, amurgurile blânde, noaptea/ negura, lacrima, dorul cutreierând fără astâmpăr, hora, zborul. Această dumnezeiască alcătuire a lumii, în veșnica roire a anotimpurilor, este învăluită în bucurie și tristețe calmă, înfiorate de trecerea ireversibilă a timpului și apropierea de anotimpul destrămării. Și sub aspect estetic, volumul se împlinește, situându-se emblematic în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii/aria); anii de școală (învățători, profesori, colegi, întâmplări memorabile); oamenii de seamă ai satului (lista este urmată de câteva fișiere biobibliografice folositoare). În gramatica
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
roata mare a morii, au așezat lese pentru pește sau au spălat rufele și unele obiecte casnice. Câteva stâni stau înșirate și acum în apropierea luncii Sucevei, pentru ca oile să aibă pășune și apă din belșug. Cele mai reușite strânsuri (hore populare) au avut loc tot pe malul Sucevei, făcând ca sunetul fanfarei de la Grămești să-și facă auzit ecoul până la Măneuți, Frătăuți sau chiar Horodnic și Gălănești. Gospodinele odinioară se întreceau la spălatul rufelor și ghilitul pânzelor în undele limpezi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și de haine. După începerea balului de către parohul comunei, dansul după muzica orchestrei fraților Orest și Ion Bucur era în toi. Nici o domnișoară nu rămânea pe bancă. Eu l-am cunoscut pe un frătăucean mai isteț, care striga frumos în horă și-am dansat mult cu el. În orice clipă ochii urmăreau hainele de pe bancă, căci pentru asta venisem la bal, nu pentru dans. Oltei nu-i stăteau picioarele. A dansat mai mult cu prietenul ei, care n-o lăsa deloc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prieteni sau cunoscuți, din sat. Stau împreună la masă, petrec în cântec și voioșie și uneori dansează, după vreun acordeonist sau viorist, ce-și face prezența, nechemat de gazdă. După masă se pleacă în grup la strânsuri, un fel de horă populară. Fanfara este cocoțată într-un "balcon" improvizat într-o salcie, pentru a se face auzită în tot satul. De obicei, la Costișa, cânta fanfara din Grămești, o comună din apropierea Siretului. Stânsura are loc, pe prund, în valea Sucevei. Iau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o comună din apropierea Siretului. Stânsura are loc, pe prund, în valea Sucevei. Iau parte tinerii din sat, din comunele învecinate și chiar din orașele Rădăuți, Siret, Suceava și Solca. Participă și adulții, bătrânii și copiii. Când începe fanfara să cânte hora mare, rar cine mai rămâne pe acasă. Strânsura îi atrage ca un magnet. Mamele privesc perechile de dansatori și-și fac planuri de nuntă. Bătrânele se așază pe iarbă și comentează stilul tinerilor de-a se îmbrăca, de-a se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a se îmbrăca, de-a se comporta, de a-și trăi viața lor, lipsită de griji. Noi, când ne-am ridicat ceva mai mărișori, socotindu-ne intelectuali (în devenire) ne întâlneam în centrul satului și porneam ceva mai târziu la horă. Observându-ne grupul, fanfara abandona cântecul de dans și ne onora c-un marș de toată frumusețea. Cine era ca noi! Toate privirile se îndreptau spre grupul nostru. Ajungeam în mijlocul mulțimii, mulțumeam fanfarei și începea un tangou pentru noi, elevii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
adecvat timpului. Rețin câteva versuri: "Sus cu clasa muncitoare, Jos, chiaburii, la răcoare!". "Căprița", "căiuții", "ursul" erau alte formații de mascați, însoțite de obicei de fanfară. Fiecare avea jocul și programul lui. Fetele care primeau acasă mascații intrau gratuit la horă. Dragomanii erau cinstiți de fete cu vin și prăjituri de casă. Sosirea lor de la o casă la alta era anunțată prin sunetul unui corn. Baladele, au circulat și în viața locuitorilor din Costișa, dar au fost reținute doar parțial. S-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care s-a pus un ou roșu și un ban (monedă). Aceasta, pentru a fi roșu la față și sănătos ca oul și puternic ca banul. Mezinul casei ia oul și banul. Tot la Paști, tinerii și copiii merg la hora satului și ciocnesc ouă roșii între ei și cu fetele. În Ajunul Anului Nou fetele iau trei străchini și ascund sub fiecare câte: un pieptene, o felie de pâine, un pahar mic. Ies apoi din casă la un gard de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
gramofon), sucuri și uneori ceva... tărie (pentru ei). Stăteam la masă și serveam ce avea pregătit pentru acea dată, povesteam câte toate și-apoi treceam la dans. În aceste "ceaiuri" ne învățam pașii de dans de la vals, tangou, sârbă sau horă. Cu câtă sinceritate și afecțiune ne alegeam partenerii de dans! Cu câtă sfială ne priveam și ne prindeam prietenește de mâini! Acele momente foarte îndepărtate, vor stărui încă multă vreme în mintea noastră. Prea erau încărcate de emoții sufletele noastre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Frătăuții Noi veneau țigănci cu râșcovi, popinci, hulubițe, hribi și mama cumpăra în fiecare toamnă, pentru murat. Toate gospodinele din sat se aprovizionau bine pentru iarnă, parcă erau într-o adevărată competiție. Când se întâlneau duminicile la biserică sau la hore, discutau mai mult despre rețete, ce-au mai pregătit, împărtășindu-și din experiența proprie. Vecina noastră Verona ne-a ajutat să facem singuri și o mare cantitate de săpun de rufe (atunci nu se găseau la noi detergenți). Cum aveam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acasă, mai cu seamă că trebuia să ne aducă și nouă de mâncare. Tata n-a spus nimic despre planurile sale pentru acea zi. A convenit din timp cu niște fini, să le dea ograda noastră (că-i largă) pentru horă. Așa că, înainte de prânz au sosit "Grămeștii" fanfara cea mai vestită din zonă (un ansamblu muzical format din persoane care cântă la instrumente de suflat și de percuție). S-au așezat pe bănci în ograda noastră și-au început să cânte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]