4,292 matches
-
În Iași, lipovenii locuiau pe malul Bahluiului, la vale de Curtea Domnească. Comunitatea rușilor staroveri (cunoscuți sub denumirea de lipoveni) din orașul Iași, capitala Principatului Moldovei la acea vreme, și-a construit în anul 1780 o biserică din bârne cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe malul drept al râului Bahlui, chiar pe locul unde se găsește actualul locaș de închinăciune. În decursul timpului, biserica s-a deteriorat și a fost refăcută din cărămidă la anul 1830, dar turnul și clopotnița au
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
exterioară suflată cu aur de sus până jos. Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Iași (jud. Iași) funcționează și în prezent având ca preot paroh pe Vasile Hușleag. Comunitatea lipovenească din Iași număra în anul 2009 aproximativ 300 de persoane. Hramul bisericii se serbează de Sf. Maria, la 15/28 august. Parohia aparține din punct de vedere canonic de Eparhia Ortodoxă de Rit Vechi a Bucovinei și Moldovei, cu sediul în orașul Târgu Frumos (județul Iași). Biserica lipovenească din Iași este
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
unor mănăstiri ortodoxe din județul Suceava, construite la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de-al XVI-lea. Următoarele 8 biserici pictate au fost înscrise, începând din anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial a UNESCO: Biserica cu hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul din Arbore a fost paraclis de curte al pârcălabului Luca Arbore. La scurtă vreme după ridicarea monumentului (2 aprilie - 29 august 1503), ctitorul a fost executat din porunca domnitorului Ștefăniță. Biserica a fost pictată în
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
mare lucru, în schimb chivotul de mormânt al ctitorului mănăstirii, hatmanul Luca Arbore, ucis din porunca lui Ștefăniță Vodă în anul 1523. Situat în pronaos, chivotul este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Humor din Humor a fost ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiag și pictată în 1535 de echipa meșterului Toma („Toma de la Humor”). Caracteristic pentru acest monument este pridvorul cu două arcade frânte și pictura
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
astăzi este Tetraevangheliarul din 1473, carte dăruită e Ștefan cel Mare. Ruinele vechii mănăstiri se pot vedea și astăzi, la cca. 300m de actuala biserică. În vremea lui Petru Rareș, și Humorul este cuprins în campania de restaurări. Biserica având hramul Buna Vestire a Mănăstirii Moldovița din comuna Vatra Moldoviței a fost ctitorită de domnitorul Petru Rareș în 1532. Pictura realizată în 1537 este atribuită meșterului Toma ("Toma de la Humor"), cel care a pictat și Mănăstirea Humor. Cele mai bine păstrate
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
artă ca și tatăl său, Ștefan cel Mare, vrând să continue existența Mănăstirii Moldovița, alege locul puțin mai la șes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun și construiește actuala Biserică a Moldoviței în anul 1532, închinând-o aceluiași hram "Buna Vestire". În aceeași epocă, Domnul împrejmuiește Biserica cu ziduri și turnuri de apărare, dându-i aspectul unei mici fortărețe. Fără îndoială că au existat locuințe, după fundațiile care se văd în partea nordică, pe a căror temelii Episcopul Efrem
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
recentă a dat la iveală, sub un strat de pictură mai nouă, pictura originală de o mare valoare artistică. Nota distinctivă a bisericii o dă bolta pictată, care amintește de bolta Capelei Sixtine de la Vatican. Actuala biserică a mănăstirii (cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe - purtătorul de biruință) a fost începută în anul 1514 de către fiul lui Ștefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Chior(1505-1517) și terminată de Ștefăniță Vodă (1517-1527) în anul 1522. A fost destinată a fi
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
unui incendiu groaznic. Pe locul bisericii vechi, în anul 1896 construiesc un nou lăcașe sfânt mai mare și mai frumoasă și bineînțeles din material rezistent. Sfințirea a fost săvârșită de către episcopul Ioan MEȚIANU în ziua Sf. A. Petru și Pavel. Hramul biserii este Sf. M. M. Dimitrie. Școala, zidită, probabil, în anul 1928, a fost școală confesională. Împreună cu biserica au avut în posesie două case, una lângă biserică, cu o locuință pentru preot și o sală de clasă și cealaltă la
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
ca o cetate de câmpie. Zidurile exterioare erau din piatră și cărămidă, iar în cele patru colțuri erau dispuse turnuri pentru apărare. De asemenea, mănăstirea avea un turn masiv de intrare având și funcția de clopotniță. Biserica ridicată atunci, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost pictată în 1609, când ctitorul Radu Șerban era deja domn al Țării Românești. El apare în tabloul votiv de la intrarea în pronaos împreună cu soția sa Elina și cu insemnele domnești, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
Biserici. Apoi devine exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1979-1982). La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul “Suceveanul". Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" de la Suceava, la 24 iunie 1982 de către IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, împreună cu PS Episcop Eftimie Luca al Romanului și Hușilor și cu PS Roman Ialomițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. La
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
după anii 2000, s-au constituit trei subcartiere de vile: Deoarece zona Cuza Vodă nu avea un lăcaș de cult ortodox, între anii 1992-1997 a fost construită Biserica Sfântul Andrei, pe Calea Burdujeni, în apropiere de piața agroalimentară. Biserica are hramul „Sfântul Andrei” și deservește cartierul de blocuri Cuza Vodă, construit în perioada regimului comunist. Edificiul religios, care este cel mai mare din Burdujeni, a fost pictat între 1999-2002.
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
În comuna Camenca sînt două Case de Cultură și un Cămin Cultural, trei biblioteci publice, trei monumente pentru comemorarea Eroilor Neamului. Obiective turistice:Reciful coralier „Cheile Butești cu o suprafață de 52 ha, arie naturală protejată de stat, grota Butești. Hramul satului: -s.Camenca, Hramul „Sfînta cea întocmai cu Arhangelii Maria - Magdalena”- 04 august -s.Brînzeni, Hramul „Arhangelul Mihail și Gavril” -s.Butești și s.Molești Hramul „Duminica Mare”, se sărbătorește după sărbătoarea Sfintelor Paști după 40 de zile. Din Camenca
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
două Case de Cultură și un Cămin Cultural, trei biblioteci publice, trei monumente pentru comemorarea Eroilor Neamului. Obiective turistice:Reciful coralier „Cheile Butești cu o suprafață de 52 ha, arie naturală protejată de stat, grota Butești. Hramul satului: -s.Camenca, Hramul „Sfînta cea întocmai cu Arhangelii Maria - Magdalena”- 04 august -s.Brînzeni, Hramul „Arhangelul Mihail și Gavril” -s.Butești și s.Molești Hramul „Duminica Mare”, se sărbătorește după sărbătoarea Sfintelor Paști după 40 de zile. Din Camenca Originari: Vasile Coroban marele
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
monumente pentru comemorarea Eroilor Neamului. Obiective turistice:Reciful coralier „Cheile Butești cu o suprafață de 52 ha, arie naturală protejată de stat, grota Butești. Hramul satului: -s.Camenca, Hramul „Sfînta cea întocmai cu Arhangelii Maria - Magdalena”- 04 august -s.Brînzeni, Hramul „Arhangelul Mihail și Gavril” -s.Butești și s.Molești Hramul „Duminica Mare”, se sărbătorește după sărbătoarea Sfintelor Paști după 40 de zile. Din Camenca Originari: Vasile Coroban marele nostru filolog și cărturar, pictorul Vitalie CorobanDin BrînzeniStepan Mașnicu fizician, actualmente angajat
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
Butești cu o suprafață de 52 ha, arie naturală protejată de stat, grota Butești. Hramul satului: -s.Camenca, Hramul „Sfînta cea întocmai cu Arhangelii Maria - Magdalena”- 04 august -s.Brînzeni, Hramul „Arhangelul Mihail și Gavril” -s.Butești și s.Molești Hramul „Duminica Mare”, se sărbătorește după sărbătoarea Sfintelor Paști după 40 de zile. Din Camenca Originari: Vasile Coroban marele nostru filolog și cărturar, pictorul Vitalie CorobanDin BrînzeniStepan Mașnicu fizician, actualmente angajat la Universitatea din Columbia S.U.A.Din ButeștiBatr Dumitru Grigore (n.
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
lor istorice, toate localitățile noastre din fostele principate s-au subîmpărțit în mahalale, formațiuni urbanistice echivalente astăzi cu termenul de cartier sau de suburbie. Termenul are rădăcini în limba turcă. Mahalalele și-au luat numele, prin tradiție, de la numele, de la hramul bisericii sau mănăstirii în jurul căreia se formau, odată cu lărgirea teritorială a asșezării și cu creșterea numerică a locuitorilor. Mahalalele își mai luau numele de la numele moșiei pe care întindeau, de la numele proprietarului, dacă acesta nu corespundea cu al moșiei, de la
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de la unele toponimice anterioare, de la unele evenimente istorice marcante din viața localității sau a mahalalei, precum și de la diverse amintiri sau legende de sorginte laică sau religioasă. In cazul bisericilor sau al mănăstirilor, mahalaua dezvoltată împrejur lua numele acesteia, sau a hramului. In unele cazuri mahalaua împrumuta chiar numele unui slujitor bisericesc mult respectat, care rămânea imprimat prin numele său în tradiția locală. Cu excepția unuor localități care s-au suprapus pe locuiri antice grecești sau romane, toate localitățile noastre au apărut și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
primă subîmpărțire a Craiovei în mahalale am găsit-o întocmită la 18 Ghenar 1835 în Arhivele Statului - Bunuri publice - Condica nr. 26. Ea a apărut sub denumirea : "Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici" - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă următoarele 27 de mahalale : (numărul familiilor se referă numai la ""dajnici i boieri"", adică numai la cei ce plăteau bir și la boieri) La numai
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
, cu hramul Sfânta Treime, este o biserică ortodoxă construită între anii 1902-1906 în orașul Sibiu, pe locul unei biserici grecești din 1797-1799 care a servit până atunci drept catedrală episcopală. A fost ctitorită de mitropolitul Ioan Mețianu și construită după planurile inginerilor
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
primit șase voturi, a doua zece voturi și a treia doar un vot. Mitropolitul Ioan Mețianu nu a fost mulțumit de aceste trei propuneri, el propunând locul din cetate de pe strada Măcelarilor nr. 39, unde se afla biserica grecească cu hramul “Schimbarea la față”. Mitropolitul Ioan Mețianu a refuzat cu încăpățânare să construiască catedrala în amplasamentul de pe strada Morii, propus și acceptat inclusiv de administrația locală condusă de primarul Josef Drotleff. În cele din urmă, autoritățile locale au acceptat demolarea vechii
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Lalova sunt supuși unui bir cumplit al trupelor țariste de ocupație. În 1803 Lalova avea 68 de birnici, iar Stodolna - 51, toți în supușenia boierului Răducanu Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră în 1812. Între 1812-1821 Zoița Rosetti stăpânea s. Lalova și avea frumoase livezi și mari plantații de tutun, iar boierul Vasile Buzdugan satul Stodolna, el e cel care în 1882 va deveni membru al judecătoriei din
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
adânci zone propice vieții. "Mănăstirea Daniil Sihastrul Tărcuța" - Este mănăstire de călugărițe. Complexul construit din lemn este înființat în anul 2000, fiind situat la aproximativ 25 km de comuna Tarcău pe valea Tărcuței (afluent de stânga al râului Tarcău). Are hramurile Sf. Daniil Sihastrul și Acoperământul Maicii Domnului. Accesul se face pe un drum forestier. "Mănăstirea Sihăstria Tarcăului" - Este mănăstire de călugări. Situată pe valea Tarcăului, are o biserică cu hramul Duminica Tuturor Sfinților din lemn de frasin pe o fundație
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
pe valea Tărcuței (afluent de stânga al râului Tarcău). Are hramurile Sf. Daniil Sihastrul și Acoperământul Maicii Domnului. Accesul se face pe un drum forestier. "Mănăstirea Sihăstria Tarcăului" - Este mănăstire de călugări. Situată pe valea Tarcăului, are o biserică cu hramul Duminica Tuturor Sfinților din lemn de frasin pe o fundație de piatră, ce a fost construită de către meșteri locali în 1833, iar turnul-clopotniță din bârne de lemn în 1868. Cu excepția catapeteasmei, nu este pictată. "Schitul Sfântul Ilie - Brateș" - Este schit
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
fundație de piatră, ce a fost construită de către meșteri locali în 1833, iar turnul-clopotniță din bârne de lemn în 1868. Cu excepția catapeteasmei, nu este pictată. "Schitul Sfântul Ilie - Brateș" - Este schit de călugări situat în zona fostei vămi ungurești, având hramul Sfântului Ilie Tezviteanul. Accesul se face pe drumul forestier axial al pârâului Brateș, fiind situat la 24 km de comuna Tarcău și 11 km est de satul Brateș. "Schitul Înălțarea Domnului - Brateș" - Este un schit de călugări înființat după 1989
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Înălțarea Domnului - Brateș" - Este un schit de călugări înființat după 1989 și construit pe o colină în mijlocul satului Brateș. La origini a fost o biserică parohială. "Schitul Bahrin" - Este schit de călugări, fiind un schit lipoveneasc de rit vechi cu hramul Sfântul Cuvios Paisie. Este situat la poalele vârfului Bahrin. Accesul se face din Piatra-Neamț pe drumul forestier axial al pârâului Doamna, continuat cu cel al afluentului de dreapta Bahrin.. "Mănăstirea Nechit" - Este mănăstire de călugări, fiind situată la capătul din
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]