6,525 matches
-
a fost înălțat la gradul de colonel, pentru "neobosita sa activitate în timpul năprasnicii epidemii de holeră", cu un salariu de 10 000 lei pe an221. Despre evoluția molimei în Galați - preluîndu-se majoritatea datelor din periodicul "Dunărea" - informează cititorii atât ziarul ieșean "Albina romînească", cât și cel brașovean "Gazeta Transilvaniei", cu descrierea simptomelor bolii și explicarea cauzelor izbucnirii ei; ravagiile holerei și măsurile sanitare adoptate împotriva molimei la Galați sunt redate și în gazeta brașoveană " Foaie pentru minte, inimă și literatură"222
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a încercat un tratament bazat tot pe chinină. În sfârșit, amintita gazetă făcea cunoscută experiența medicului englez Maxwell, din Haiderabad, în India, care a combătut holera cu un medicament preparat pe bază de "natron-ațido-carbonic"265. De asemenea, în gazeta bilingvă ieșeană "L'Enseignement...-Învățătură..." sub titlul Le Choléra - Holera, se reproduceau discuțiile ce au avut loc în cadrul unei dezbateri la Academia de Științe Medicale din Paris, unde doctorul Richoux a declarat că etiologia bolii este necunoscută, în timp ce doctorul Fauvel lăuda proprietățile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de o baladă și de un om... cinstit"345. Și scriitorul dă viață mai departe baladei lui Vâlcu și evocării marii epidemii din 1831, văzută de un ofițer al miliției ostășești și amintită de noi la locul cuvenit. Temerile societății ieșene au fost bine întemeiate, căci într-o corespondență din regiunile de margine ale Moldovei din 18/30 martie 1853, reprodusă în "Gazeta de Transilvania" din Brașov, nr. 27 din 4/16 aprilie, se preciza că, în afară de "vărsatul cel mare, care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
medicamentele interne care s-au administrat de doctorul Vîrnav, el le menționează "și pe cele vechi și pe cele nouă" și ajunge la concluzia că toate dau greș "dacă boala a ajuns în stadiul al 3-lea". În încheiere, medicul ieșean declară: "Guvernul a instalat trei spitale pentru holerici, dintre care unul este încă gol. Tratamentul la domiciliu este sprijinit de autorități. Pe lângă holeră, mai avem febra intermitentă, febra gastrico-bilioasă, colica saburală, la care se mai adaugă holerina și tifosul"359
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a avut-o până acum"420. Totuși, temuta holeră n-a cunoscut o recrudescență însemnată în toamna anului 1854 la București, dimpotrivă, ea atenuîndu-se pe măsura apropierii sezonului rece. Câteva date ne mai sunt furnizate - în mod curios! - de către oficialul ieșean "Gazeta de Moldavia". Astfel, în numărul din 6/18 septembrie al periodicului, se atestă doar că holera continuă să bântuie între trupele turcești de la Colentina, pentru ca în numărul din 9/21 septembrie să se precizeze că, până la 29 august/10
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu rachiu sau rom, și un revulsiv preparat din muștar sau foi de tutun și piper, extrase cu alcool, sub formă de comprese aplicate pe pântece, împreună cu cărămizi calde 462 . Despre eficacitatea "căldurii artificiale" în terapeutica holerei pomenește și medicul ieșean George Bălăceanu, care, în 1866, contractase boala pe când lupta împotriva ei, ca medic al arondismentului Răcăciuni, din districtul Putna. Doctorul Bălăceanu punea apariția holerei în legătură cu temperatura atmosferică excesivă și cu ploile abundente. S-au dovedit primejduitoare și unele bălți, care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
decât cele luate de guvernele bulgar și turc, iar pe de alta, că pericolul introducerii holerei era foarte real"512. În anul următor, Alexandru Slătineanu a revenit cu amănunte despre dispozițiile date în vederea barării căilor de pătrundere a flagelului. Profesorul ieșean, care îndeplinea, la vremea aceea, funcția de inspector tehnic al Direcției generale a serviciului sanitar, notează că la 18 iulie 1908 s-au luat unele măsuri efective de protecție antiepidemică la frontiera cu Rusia. Nu era vorba de instalarea de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de truisme, de metafore numeroase și totuși plină de înțelepciune și aplecare spre inima omului simplu, că doar despre el este vorba (Simplu și nu chiar simplu!) Succes asemănător în partea a II-a, domnule Nichita! Se îngroașă contribuția scriitorilor ieșeni la proza românească de bună calitate! CONSTANTIN HUȘANU, Gramatic și caligraf 16 septembrie, 2005 După ce am mai corectat 60 de pagini din cartea lui Nichita Danilov „Mașa și Extraterestrul” și el a intrat în posesia manuscrisului transmis prin e-mail, îmi
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
oi spune doar că bănuiesc unde puteau să-i poarte pașii. Dac-oi greși, mă-i ierta, dar tare mă tem că urcau dealul Țicăului cu gânduri curate și dor de viață... Da’ cine n-are dor de viață, dragă ieșene? Da. Dar ei o trăiau altfel... Nu mi-ai răspuns totuși încotro puteau să se îndrepte. Apoi urcau cred spre Hanul lui Topor, care a dăinuit - colea pe Sărărie - până prin 1982. L-au dărâmat edilii târgului - pentru că asta știm să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
s-au găsit motive. Acest sacrilegiu nu este nici primul și nici ultimul din lungul șir de distrugeri ale vestigiilor acestui oraș prea încărcat cândva cu aduceri aminte. Uite că m-am apucat să scormonesc tocmai acolo unde doare, dragă ieșene. Mai degrabă spune-mi cam ce crezi că făceau ei acolo la han? Odată ajunși la han, cei doi buni și nedespărțiți prieteni se aciuau într-un cotlon liniștit și în fața unei ulcele cu vin sporovăiau uitați de lume, până
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
toate cele ce mi-ai spus și cu ce ocazie? În decembrie 1717 (7226), când vodă dăruiește unor boieri satele pe care le-a luat „pentru hainire” de la Vasile Ceaurul, fost mare stolnic, despre care am vorbit. Acum e limpede, ieșene? -Ca lumina zilei. Dar să nu ne lăsăm luați de valurile istoriei și să revenim la Hanul lui Topor, unde moș Creangă și Mihai Eminescu sporovăiau cum numai ei știau... Ascultă numai cum numește un asemenea loc meșterul metaforei, Ionel
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să vorbim despre vinuri trebuie să pășim cu grijă prin... istorie și apoi prin... podgorii. Și? -Trebuie să aflăm mai întâi când și cum a început omul să cultive vița de vie. Ei? Aici ne vine în ajutor cartea „Podgorii ieșene”, scrisă de distinsul arheolog și profesor Vasile Chirica și de Silviu Văcaru. Și câte lucruri interesante nu spun ei acolo! Dacă-i pe-așa, atunci dă-mi răgaz să citesc și eu această carte, fiindcă atunci om putea vorbi aceeași
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
prezența prin bătăi în ușă. -Deșteptarea, vere, că altfel te pupă „cucul arminesc”! - a strigat el de dincolo de ușă, când mi-a auzit pașii în hol. I-am deschis înviorat ca de fiecare dată când îl aveam în față pe ieșean. Bine ai venit, dragule! Bine te-am găsit, dar... Ieșeanul se uită atent la mine și cu o figură poznașă mă întreabă: Da’ unde mi-ai umblat astă noapte, vere? Tare mă tem că la lelea cu fusteica scurtă... -Apoi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tem că la lelea cu fusteica scurtă... -Apoi pe unde nu te poate purta o carte? - i-am răspuns eu, prefăcându-mă că n-am înțeles aluzia. Așa o carte aș citi și eu, vere... Îi o carte adevărată, dragă ieșene, și e plină de o mulțime de lucruri interesante. Atunci îmi închipui că ești în stare să-mi reciți pe de rost o mulțime de povești despre vița de vie. Asta-i drept, dar... Tu întotdeauna ai un ”dar”. Dar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
oameni din umbra istoriei care foloseau strugurii viței de vie sălbatică - ca și alte poame lăsate de Cel de Sus - doar ca aliment „încă din prima parte a preistoriei, adică din epoca pietrei cioplite” - după cum găsim scris în cartea „Podgorii ieșene” despre care am vorbit. Și nici nu bănuiau ce minuni ascund acele bobițe îngrămădite pe ciorchine... În aceeași carte, privitor la începuturile cultivării viței de vie, găsim că: „O perioadă este acceptată de mai toți specialiștii: mileniul al IV-lea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
târgului Iași, și la care prisacă... adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium,... cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul târgului Iași”. Îl ascult pe ieșean declamând cu avânt actoricesc aceste fraze limpezi care fixează momentul când se pomenește pentru prima oară de o vie pe meleaguri ieșene. Când s-a oprit, l-am întrebat curios: Și când spunea Marele Ștefan Vodă acestea? Ascultă mai departe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
între Socola și Bucium,... cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul târgului Iași”. Îl ascult pe ieșean declamând cu avânt actoricesc aceste fraze limpezi care fixează momentul când se pomenește pentru prima oară de o vie pe meleaguri ieșene. Când s-a oprit, l-am întrebat curios: Și când spunea Marele Ștefan Vodă acestea? Ascultă mai departe ce spune vodă și ai să afli. „Spre mai mare întărire a acestora am poruncit credinciosului nostru boier, Toma logofăt, ca să scrie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Spre mai mare întărire a acestora am poruncit credinciosului nostru boier, Toma logofăt, ca să scrie și să atârne pecetea noastră la această adevărată carte a noastră”. „A scris Toader Prodan la februarie 6977 (1469)”. Întâi aș face o remarcă, dragă ieșene. S-o auzim! Multe documente ieșite din cancelariile domnești am citit, dar o limbă mai limpede curgătoare parcă nu am întâlnit. Aceasta-i mâna marelui voievod, vere! În preajma unui asemenea om nu puteau sta niște oameni fără valoare... Mă întreb
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vorbesc despre viile Iașilor. Câteee! Ba chiar peste cinci sute, dragule. Așa îmi trebuie. Da’ nu-mi pare rău, fiindcă am cu cine hoinări în jurul Iașilor și pe deasupra să mai descoasem și cele documente. Plăcerea îi de partea mea, dragă ieșene. Astăzi însă, ar cam fi nevoie să punem punct drumeției noastre, că și mâine e o zi. Mă alătur dorinței tale, dar cu o condiție. Nu spuneam eu? Tu ești ca îngerii cei surzi. Omul moare de foame și de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
viile despre care vom vorbi, luăm la rând act cu act - în ordinea apariției lor - și când am terminat și cu ultima „fârtă” de vie din acel loc, o luăm la picior, spre alte zări... Știi că ai gândit bine, ieșene? Mai încet cu laudele, că încep să cred și eu că sunt deștept. Păi cum poate fi un ieșean get-beget? Lauda de sine nu miroase a bine, vere. Să-i lăsăm pe alții să ne laude sau să ne hulească
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și cu ultima „fârtă” de vie din acel loc, o luăm la picior, spre alte zări... Știi că ai gândit bine, ieșene? Mai încet cu laudele, că încep să cred și eu că sunt deștept. Păi cum poate fi un ieșean get-beget? Lauda de sine nu miroase a bine, vere. Să-i lăsăm pe alții să ne laude sau să ne hulească. După cum om merita. Să revenim la oile noastre, ceea ce înseamnă că de mâine pornim la drum cu „desaga” plină
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fiind - se afla la Băile Repedea, unde, după cum afirmă Miron Pompiliu, la 12 septembrie 1886, într-o scrisoare către Titu Maiorescu: „Eminescu e mult mai bine. A fost câteva săptămâni la Repedea unde a făcut băi regulate”. Frumos spus, dragă ieșene, și află mătăluță că am să țin mereu aproape, nu care cumva să te pierd printre cele vii, care musai ascund și câte o cramă de mai mare dragul! Dacă-i pe pierdute, atunci ne-om pierde împreună. Adică vom
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Macedonia, având încrustate desene naționale, iar cercurile și coada cofăielului erau lucrate din lemn de trandafir. Stacanele, în număr de 12, după cei 12 apostoli, au fost aduse de Maiorescu din Italia, ca surpriză pentru banchetul Junimii”. Îl urmăresc pe ieșean, care vorbește cu însuflețire. Si parcă prin farmec a uitat și de foame și de oboseală. Nu-l întrerup, pentru a nu risipi vraja vremurilor de demult reînviate de ieșean. Și printre junimiști îl văd pe Creangă, plin de vervă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din Italia, ca surpriză pentru banchetul Junimii”. Îl urmăresc pe ieșean, care vorbește cu însuflețire. Si parcă prin farmec a uitat și de foame și de oboseală. Nu-l întrerup, pentru a nu risipi vraja vremurilor de demult reînviate de ieșean. Și printre junimiști îl văd pe Creangă, plin de vervă, mai ales că golise câteva ulcele cu vin și tocmai povestea pățania popii de la Neamț în noaptea Sfântului Toma... Lângă el, Eminescu, gânditor, cu o lumină stranie în priviri, gustă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
murmura: versuri, pasagii de proză, melopeie...” Ei? Parcă ar fi pictat cu vorbe personajul portretizat. Alții nici într-un roman întreg nu reușesc să-și definească eroul principal. Fără să ne dăm seama, am intrat pe ulițele Iașilor. Uite, dragă ieșene, că acușica suntem acasă. O masă bună, de la care nu poate lipsi o ulcică cu vinișor, va pune capăt acestei zile pline... Pentru că toamna asta ține cu noi, să știi că de mâine mă țin hojma de tine și nu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]