19,706 matches
-
meu erau atât de roase, că nu le mai puteam purta. Doctorul îmi arătă în colț un scrin mic, ce fusese burdușit cu haine de tot soiul. Spuse că acelea erau ideile de haine lăsate acolo de oamenii care-și imaginaseră sau visaseră că urcă la bordul ambarcațiunii în trecut, dar mie, la atingere - și unele la miros -, toate mi se părură haine în toată regula. Mi-am ales niște pantaloni scurți prea largi și o cămașă hawaiiană roșie, imprimată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și-mi mângâie gâtul îndurerat cu degete tandre. Știam că ceva se schimbase în mine. În parte, mă oferisem să rămân pe punte, de veghe, ca să am timp să mă gândesc la ce ar putea fi acel ceva. Îmi tot imaginam o monedă veche, căzută pe marginea unei poteci năpădite de ierburi, cu o față în sus, la vedere, expusă intemperiilor an după an, iar cu cealaltă ascunsă și aproape uitată în noroi. Când, în pivniță, cuvântul apă se transformase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
un nou interogatoriu. Se crede că domnul Sanderson a suferit de-o afecțiune mentală rară, cunoscută sub numele de fugă psihotropă. Fuga psihotropă se spune că deformează, încurcă, elimină și remodelează amintirile și faptele în mintea suferindului. „E greu de imaginat prin ce-a putut trece“, a declarat psihologul poliției, doctorul Ryan Mitchell, în timpul conferinței de presă din această dimineață. Starea lui Sanderson se crede că s-a datorat unei îndelungate traume emoționale având la bază moartea iubitei sale, Clio Aames
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
având drept conținut impresiile călătorului prin Africa, respectiv, despre istoria, cultura, realitatea social-economică și de mediu ale comunităților etnice din Nigeria, inserate sub forma unor eseuri literare, de comparație cu cele din România. Se adaugă legenda nigeriană "Trei surori" (2003), imaginată original de autorul român, ce sintetizează similitudinea mistică din spiritualitatea popoarelor de cinstire a înaintașilor și de continuitate de neam pe plaiurile dintâi. Alte activități Concomitent cu activitatea diplomatică, a continuat legăturile cu Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ca reciprocitate, a Ambasadei Boliviei la București, care avea mult mai mulți diplomați și funcționari decât cea română din La Paz, întrucât răspundea de relațiile și cu alte state din Europa Centrală și de Est și la consecințele negative de imaginat pentru ansamblul relațiilor dintre cele două țări. În decembrie 2001, a fost rechemat în Centrală, unde a lucrat succesiv până la scoaterea la pensie, în mai 2005, în direcțiile de Cooperare Regională și, respectiv, de Relații cu cele două Americi. Rezultate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
www.cica.ca 48 Guvernanța corporativă și managementul riscurilor, ediția a doua, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda de Nord, 2002, pag. 110. 49 K. H. Spencer Pickett, op. cit., p. 93, adaptare și completare. Capitolul 2. Controlul intern 139 139 putem imagina, adică tot ceea ce putem întreprinde pentru a atinge obiectivele, dar acestea nu vor fi atinse niciodată, datorită relativității. Modelul prezintă grafic aceste lucruri sub forma unui pentagon în care menționează calitățile pe care trebuie să le avem pentru ca fiecare de la
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
să-i răspund că prețiosul meu nume a fost cauza? Că n-am vrut să mi-l schimb? Că trebuia să-i port, măcar așa, numele? Iordan Marievici și, simetric, Iordana Marievici. Nu l-am apucat, dar mi-l pot imagina pe bunicul patern, cu mustața lui ca un ghidon de bicicletă. Miha Marievici a venit din Serbia pe la sfîrșit de veac XIX, împreună cu fratele lui, Hristea, să deschidă magazin de muzică pe strada Lăpușneanu. Unul dintre cele patru magazine ieșene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
neadevăr ori o exagerare dacă poate trece dincolo de materie. Materia de jos. Legătura fizică nu înseamnă neapărat iubire. Nu-i garanție într-o iubire. Pe mine și pe Iordan ne-a dus la tulburare, la chin. Anul '62 mi-l imaginez ca pe-o ființă benefică. Un an al Cărții. Casa devenise un fel de insulă; grădina, o împărăție cu soare și cu umbră. Lecturile au fost singurele evenimente care mi s-au întîmplat. Și au tot fost! Citeam lacom, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
al degetelor ei, strînse pe coada ceștii de cafea. Ne ducea cu trăsura, pe mine și pe Brăduț, la o ultimă cofetărie particulară (dispăreau meserii, dispăreau profesiuni, dispăreau ocupații, dispăreau clase sociale întregi), din București, să mîncăm cataif. Îmi pot imagina perplexitatea ei blîndă cînd a văzut afișul cu Muncitorii au rabat 10%. A încercat să ne explice ce înseamnă oportunism: " Ce face negustorul e oportunism, copii". Era o zînă bună tante Liselle. Copilăria are gustul biscuiților cu unt și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lui? Era. Cînd îmi vorbea cam încîlcit (de la vodca Wyborova, cea cu paiul lung, închis în sticlă), cu un sclipăt în ochii aduși spre tîmple, îmi spuneam că mai e puțin și n-o să mă mai lase să plec. Mă imaginam la capătul navetei aventură-inel; speram că voi fi ultima notă, ultima sonată. Viața sentimentală a lui Iordan? Un du-te vino inimă verighetă. Niciodată pe inelarul meu, rămas gol de-a pururi. Strîng pleoapele ca să reintru în epoca (grea epocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
gravă. Nevroză? Cred că eram aproape de-o psihoză urîtă. Zăceam pe Bahlui, ca afluent al Styxului și ascultam Sonata de noiembrie a lui Iordan. Îmi spuneam că o să-l păstrez în viață, printr-un efort de voință. Mi-l imaginam în spital: pasăre intrată din greșeală pe fereastra deschisă. Mi-l imaginam năucit de mirosul de dezinfectant, de clor, de camfor, de iod. Chimioterapeutivat, iradiat, deci. Rezerva albă, plină de seringi, pastile, eprubete; dedesubt, altă rezervă albă, și alta, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Bahlui, ca afluent al Styxului și ascultam Sonata de noiembrie a lui Iordan. Îmi spuneam că o să-l păstrez în viață, printr-un efort de voință. Mi-l imaginam în spital: pasăre intrată din greșeală pe fereastra deschisă. Mi-l imaginam năucit de mirosul de dezinfectant, de clor, de camfor, de iod. Chimioterapeutivat, iradiat, deci. Rezerva albă, plină de seringi, pastile, eprubete; dedesubt, altă rezervă albă, și alta, și alta, iar la capăt coșciugul, sicriul, lada sinistră de lemn. Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ei, 58 nu-s chiar 59; 59 nu-s chiar 60; 60 nu-s chiar 61". Cînd m-a sărutat, sărutul interzis cu gust de vișină metisă, "tătișor" avea 52 de ani. Copilul mi l-am dorit, mi l-am imaginat neapărat fiu. De ce? Ca să mi-l asum pe Iordan băiat, adolescent îndrăgostit, bărbat tînăr, așa cum nu l-am cunoscut. "Bine că nu ești nevasta mea". "Dar eu vreau să fiu". Nu mai știu cum se face să dea rod o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
îl auzeam, că-mi venea să mă recomand Mădana Marievici); îmi lipsea tipografia. Numai în boockătăria§§§§§§§§§ mea mai mirosea vag ca-n vechea tipografie în plumb: cum miroase, cîteodată, marea. În "pauza de lapte", motoarele tăceau, mașinile rămîneau nemișcate. Mă imaginam într-un muzeu al păsărilor exotice, demult dispărute. Pe urmă, dușumelele vibrau, mașinile plane își deschideau pliscurile, rotativa gîfîia. Tipografia intra, din nou, în stadiul de fierbere. Trecut prin timp, totul se decolorează, cum se decolorează cerneala de tipar. Cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bine muzică acuma. Pe "clasici", spune G. Călinescu, îi înțelegi la bătrînețe. E un adevăr cu multe carate. Se potrivește și muzicii. Avea de toate tata: rezistență fizică și sufletească pentru studiu continuu. Ambiție. Inteligență afectivă. Bref, talent. Mi-l imaginez cîntînd Invitația... Cu haină albă și cu lavalieră. Pe pian-un buchet de trandafiri albi: "puțin parfum de roze albe, în declin", zumzăie un vers uitat. "Să nu lași tehnica să te obsedeze. S-o stăpînești tu pe ea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a risipit. A ajuns la vîrsta a treia. I-a supraviețuit lui Iordan optsprezece ani și mai bine. "Zic, dă semn de coridă vocea de-a doua, că era nesigur pe el Beethoven al tău. Iordana, tu nu ți-ai imaginat alt viitor pentru că ți-ai perceput confuz trecutul. E un adevăr al memoriei tale că te-a iubit. Dacă te iubea nu-și schimba rolurile, cum trece cineva dintr-o cameră în alta: soțul "Veronicăi Micle" și amantul pianist. "Amantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dreptul, să-i cumpăr lui Iordan ciocolată ungurească de la Romarta Copiilor. Mînca și bea în doze fatale, mi se părea mie. Veșnic mort de foame-sete, lăsînd în urmă o dîră de hîrtii de ambalaj, dopuri, capace de bere. Mi-l imaginam cap compus de Arcimboldo, din fructe și legume. Cu vișine pe buze, căței de usturoi în jurul gîtului, sptîncene de sparanghel, ciorchini de struguri acoperind fruntea, două felii de lămîie pe pomeți și codița de la spate vrej de dovleac. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
trei săptămîni, lada de gunoi de lîngă gard era plină cu pensoane, cu spatule, cu schițe rupte, cu tuburi de vopsele neîncepute. Rusalin ne-a întîmpinat cu un bandaj pe ochiul stîng, semn că mai încercase o operație. Mi-am imaginat cu groază irisul sîngerînd. Livingul enorm, fără uși se îmbogățise cu o icoană pe sticlă, superb finisată. E din școala de la Nicula, a lui Țimforea. L-ar uimi și pe Leonardo. M-a surprins iarăși cu atenția excesivă. Îmi anticipează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că-i părintele pierdut și regăsit". Pot să-mi închipui multe despre fata asta fără copilărie. Înaintînd în vîrstă cu apăsarea că, gata, la 18 ani trebuie să se descurce, să-și găsească slujbă, locuință, rost. Ce rost? Îmi pot imagina și ce simte pentru providențialul ei Rusalin. Dar Rusalin o fi avînd vreo inimă pentru Șichy? I-ar trebui "două inimi, două inimi, două inimi". Ca lui Nichita Stănescu. Poetul blestemat de Fatum să le poarte sub coastă pe amîndouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
respins tandrețea. Nu-s în stare să ignor ridicolul, asta e. Tano a fost mai participativ. I-a rupt tivul pardesiului, în zelul de-a o consola. "Nu-s împăiat, sînt lup viu. Am și io o inimă!" Mi-am imaginat o noapte de femeie tînără, cu tomberoneza, cu pisica maidaneză. Zgribulite într-un pat înghețat. Doar și eu dețin o îndelungată practică a singurătății. Gustul de fiere, de laptele cucului cînd îi strivești, din greșeală, tulpina în dinți, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să adaug nimic. Am încuviințat și am sunat-o a doua zi, fără să înțeleg prea bine ce mi se întâmplă. De ce mi-a luat ea acest drept pe care eu l-am întârziat atâta vreme, fără să-mi pot imagina de ce? Nu știu de ce nu am făcut cel mai firesc lucru, cel mai firesc gest, de vreme ce mă gândesc numai la ea în fiecare zi, de vreme ce trebuie s-o văd sau măcar s-o aud zilnic? Ne-am întâlnit așa cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
prepuelnică. Invidioasă pe tot ce mișcă în jurul ei. Ideea de triplu soț i s-a părut un afront; ea care a trăit singură toată viața. Se răzbună acum prin mine pe toate femeile măritate pe care le-a cunoscut. Îți imaginezi, trebuie acum să apar cu el în văzul lumii, după ce m-a înșelat și compromis ani de zile cu mironosița aia. Țiitorul: Poate ar trebui să încerci să vorbești cu ea, ca de la femeie la femeie. Poate cădeți la pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
el depășește cu mult capacitatea aleii de beton ce-și croiește drum printre răsadurile de flori din fața scării. Deci, domnii Philipi distrug cu bună știință și sistematic, cu tălpile lor marginale și mârșave, panseluțele expuse la marginea aleii. Iar eu, imaginați-vă, cât muncesc zi de zi, să le recuperez, să le resuscitez, să netezesc pământul deranjat de călcătura ireverențioasă și greoaie a domnului Philip. Și totul din cauza ei! Numai din cauza ei! (Arată spre Dora cu degetul.) Numai din cauza ei s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
L-am căutat preț de câteva zile cu echipele de salvamontiști. Nu s-a găsit nicio urmă de-a lui, nici nu s-a putut constata unde ar fi putut să cadă. Ca și cum acel abis mental, pe care ți-l imaginai când o porneai către peretele uriaș de stâncă ce ascundea pârtia, l-ar fi devorat, l-ar fi supt cu toată abstracțiunea și ferocitatea lui imaginară, la fel cum Hades a răpit-o pe Persephone din tărâmul celor vii. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
meu s-a găsit... Portmoneul său bine închis în buzunarul cu fermoar al pantalonilor a fost găsit în vale, câteva zile mai târziu. Cum a ajuns acolo, cum l-ar fi putut pierde prin buzunarul închis etanș este greu de imaginat. Ca și cum ghețarul ar fi scuipat înapoi dintre măruntaiele lui acest obiect contondent, nedigerabil, ce ținea strict de legăturile lui cu această lume. Am intrat în posesia portofelului în care am găsit două obiecte de interes, pe care le mai păstrez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]