7,197 matches
-
împrumuturile din el nu dau întotdeauna aceleași rezultate. Este adevărat că suferința evreiască pare o paradigmă imposibil de depășit. Istoria ei de durată și instalarea ei în memoria evreiască îi conferă această etichetă de autenticitate. De asemenea, centralitatea ei în imaginarul internațional o consolidează. În sfârșit, locul preponderent, chiar prea important după unii, pe care-l ocupă pe scenele naționale le trimite potențialilor imitatori o imagine de eficacitate și reușită, aceștia presupunând că statutul de victimă la care a condus memoria
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
uitase. Acest demers, civic și util, desigur, nu are de data aceasta, în afară de vocabular, decât o foarte mică legătură cu datoria de memorie. Recurgerea, chiar și nepotrivită, la o asemenea retorică nu este mai puțin revelatoare. Ea trimite la un imaginar, în speță francez, impregnat de experiența genocidului evreiesc și de învinovățirea de a-l fi permis. În realitate, ea reia binomul, recurent la mulți evrei, mai ales la cei tineri, "datorie de memorie" "datorie de vigilență", a cărui forță de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
nasc raporturi noi, într-adevăr, din impactul logicii economice triumfătoare asupra producerii și promovării operelor spiritului. Reorientarea obiectivelor strategice ale statelor se produce pe frontul schimburilor internaționale, cu atît mai mult cu cît statele sunt mai dependente de comerțul exterior. Imaginarul se restructurează, devenind mai colorat economic și mai puțin cultural. De aceea producerea și răspîndirea operelor culturale autentice au de suferit. Guvernele au reacționat și promovează politici specifice, discutabile, desigur. Dar de ce nu am privi lucrurile și altfel? Economicul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
al producătorilor și consumatorilor. Arbitrajul acestora este decisiv, inclusiv în plan cultural. Ei aleg, de pildă, între loisir și cultura savantă. Deci tehnologia precede mutațiile economice, iar acestea provoacă mutații în modelele culturale, în consumul cultural, în structura însăși a imaginarului. Media joacă aici un rol foarte important. Consumatorul este beneficiarul incontestabil al acestei reorganizări și restructurări care-i oferă multiple oportunități de petrecere a timpului liber, între care alege în funcție de nivelul de educație, de diferite pasiuni etc. Ideea de capital
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nu se definește numai prin suveranitatea logicii financiare: ea este de asemenea inseparabilă de avântul unei „economii a cumpărătorului”. Acestei ordini economice în care consumatorul se impune ca stăpân al universului îi corespunde o revoluție profundă a comportamentelor și a imaginarului consumatorist. Apare astfel un homo consumericus de un al treilea tip, un fel de turbo-consumator decalat, mobil și flexibil, în mare măsură emancipat de prejudecățile vechilor culturi de clasă, imprevizibil în ce privește gusturile și cumpărăturile. De la consumatorul supus constrângerilor poziției sale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
subconsumului. Rateurile sunt duble: ele privesc atât ordinea subiectivă a existențelor, cât și idealul de dreptate socială. De altfel, epoca fericirii paradoxale impune necesitatea unor soluții ele însele paradoxale. În mod cert, trebuie mai puțin consum, înțeles ca proliferare a imaginarului satisfacerii, ca risipă de energie și ca excrescență lipsită de reguli a comportamentului individual. A venit ora reglementării și a moderației, a consolidării motivațiilor mai puțin dependente de bunurile de consum. Se simte nevoia unor schimbări care să asigure nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a serviciilor, pentru o mai largă deschidere către lume și pentru a ne bucura mai deplin de experiențele noi. Nu există mântuire în afara progresului consumului, fie el și redefinit de noi criterii; nu există speranța unei vieți mai bune dacă imaginarul satisfacerii complete și imediate nu este repus în discuție, dacă rămânem la fetișismul creșterii nevoilor comercializate. A trecut vremea revoluțiilor politice, ne aflăm în fața momentului reechilibrării culturii consumeriste și al reinventării permanente a consumului și a modurilor de trai. Începuturile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de evaluare a consumului și de concepere a fericirii. Într-un viitor îndepărtat, se va institui o nouă ierarhie a bunurilor și a valorilor. Societatea de hiperconsum va aparține atunci trecutului, ea va fi cedat locul altor priorități, unui nou imaginar al conviețuirii în societate și al bunăstării. Echilibrul va fi oare mai stabil atunci? Se vor înfăptui toate acestea întru împlinirea idealului de mai multă fericire pentru omenire? Partea Itc "Partea I" Societatea de hiperconsumtc "Societatea de hiperconsum" „Societate de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de masă trebuie înțeleasă ca o ruptură în continuitate, o schimbare de direcție pe fondul permanenței. Sistemul postfordian care se impune este însoțit de schimbări profunde în modul de stimulare a cererii, în formele de vânzare, în comportamentele și în imaginarul de consum. Nu e mai puțin adevărat că aceste transformări se situează în prelungirea unei dinamici economice ale cărei prime manifestări datează din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și se înscriu în lungul parcurs al civilizației individualiste a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vacanțelor, sexualizarea semnelor și a corpurilor. Iată un tip de societate care substituie seducția coerciției, hedonismul datoriei, risipa economiei, umorul solemnității, eliberarea refulării, prezentul promisiunilor viitorului. Faza II se prezintă ca „societate a dorinței”, întreaga viață cotidiană fiind impregnată de imaginarul beatitudinii consumatorii, de visele cu plaje însorite, de ludism erotic, de mode ostentativ tinere. Muzică rock, comicsuri, fete sumar îmbrăcate, eliberare sexuală, fun morality, design modernist: perioada eroică a consumului a întinerit, a euforizat, a despovărat semnele culturii cotidiene. Prin
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fotoliu „Djinn” cu aspect zoomorf, design pop, jeans și minijup, iată tot atâtea produse, desigur, foarte disparate, dar care, asociate cu tinerețea ori cu Erosul, cu mobilitatea și cu libertatea, cu provocarea și cu divertismentul, au despovărat și au dinamizat imaginarul consumatorist. Momentul „greu”, emfatic și competitiv al mărfii a dat îndărăt cu un pas în beneficiul unei mitologii euforice și ludice, frivole și juvenile. De unde natura hibridă a acestui ciclu ce se prezintă la scara istoriei drept o formațiune de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
asociat mărcii: de-acum înainte, esența activității de comunicare a întreprinderilor constă în a construi identitatea mărcii. În faza III, imperativul imaginii s-a deplasat de la câmpul societal înspre oferta-marketing. Nu mai interesează atât imaginea socială și vizualizarea ei, cât imaginarul mărcii; cu cât e mai puțină valoare statutară în consum, cu atât crește potențialul de orientare al valorii imateriale a mărcilor. Fetișismul mărcilor, luxul și individualismultc "Fetișismul mărcilor, luxul și individualismul" Odată ajunși aici, nu putem eluda o întrebare: cum
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
baza achiziției nu e mai puțin legată de cultura democratică. Pentru că, pentru un tânăr, a arbora un anumit logo nu reprezintă atât voința de a se situa deasupra altora, cât pe aceea de a nu părea mai prejos ca alții. Imaginarul egalității democratice a avut efect și asupra tinerilor, făcându-i să refuze să prezinte o imagine de sine pătată de inferioritate devalorizantă. Fără îndoială, acesta este motivul pentru care sensibilitatea la mărci este afișată cu atâta ostentație în mediile defavorizate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
într-un grup de persoane asemănătoare, un eu care-și revendică, în ochii tuturor, semnele apartenenței sale. Puterea și neputința hiperconsumatoruluitc "Puterea și neputința hiperconsumatorului" În vreme ce universul consumului tinde să se emancipeze de confruntările simbolice, își face apariția un nou imaginar asociat cu puterea asupra propriei persoane, cu stăpânirea de către fiecare individ a condițiilor de viață. De-acum înainte, satisfacțiile legate de achizițiile de bunuri țin nu atât de vanitatea socială, cât de un „plus de putere” asupra organizării vieților noastre
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să facem bilanțuri. A trecut vremea fericită și lipsită de griji a mărfii: acum e timpul hipermărfii medicalizate, reflexive și preventive, pline de griji și de îndoieli, impunând o activitate tot mai responsabilă din partea actorilor. Nu încape nicio îndoială că imaginarul contemporan al consumului se afirmă sub semnul unui „model de alianță” ce reconciliază divergențe amplu abordate anterior 13. Și, pe deasupra, nu trebuie omisă ori subestimată intensificarea simultană a unor opoziții majore (tinerețe/bătrânețe, sănătos/nesănătos, slab/gras, securitate/risc, poluat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pierderea reperelor sau de confuzia realului cu iluzia, ci pur și simplu de încântarea rezultată din excesul de spectaculos și din proliferarea efectelor, de uimirea provocată de hipertrofia artificiilor, de plăcerea legată de un univers concret care, integral „structurat” de către imaginar, anulează constrângerile realului numai în timpul consumului. O recreație îmbătătoare în timpul căreia te amuzi să crezi că ceea ce e fals a devenit adevărat, că altundeva e chiar aici, iar „altădată” a înlocuit prezentul. Evident, simularea nu e singura formă a hedonismului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
timp, faza III înregistrează succesul medicamentelor generice, al mărcilor distribuitorilor, al magazinelor hard discount, al companiilor low-cost. În prezent, magazinele hard discount sunt frecventate de doi consumatori din trei și o cincime din consum se realizează în afara mărcilor. Deși elaborarea imaginarului mărcii absoarbe toate eforturile, vedem sectoarele bunurilor de consum curent angajate într-o activitate sistematică de suprimare a costurilor de marketing și de merchandising. Dacă partea de piață a produselor de lux dintr-o gamă sau alta crește, acest lucru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la punerea în valoare repetitivă a produsului, privilegiind spectaculosul, ludicul, umorul, surpriza și seducerea consumatorilor. Publicitatea zisă „creativă” este expresia acestei schimbări. Nu mai este atât vorba de a vinde un produs, cât de un mod de viață, de un imaginar, de niște valori care declanșează o emoție: comunicarea se străduiește să creeze din ce în ce mai mult o relație afectivă cu marca. Obiectivele persuasiunii comerciale s-au schimbat: nu mai e de ajuns să inspiri încredere, să faci cunoscut un produs și să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în sectorul marii desfaceri. Aceasta nu numai că a transpus în sfera sa mecanismele caracteristice aparatului productiv fordian 6 și a favorizat difuzarea bunurilor de consum în ansamblul populației, dar a revoluționat, prin intermediul supermagazinului și al hipermagazinului 7, practicile și imaginarul actului de a cumpăra. Străduindu-se să ofere, concentrate sub același acoperiș, un larg evantai de produse de mare consum la prețuri mici, marea desfacere a inventat o tehnică de vânzare cu totul nouă: autoservirea 8, poate unul dintre dispozitivele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la ambianța de risipă festivă și de solicitudine care înconjoară mărfurile 10, ea ține și de dispozitivele care, eliminând diversele constrângeri comerciale, au deschis spațiul independenței și al mobilității individuale. Prin autoservire, marea desfacere a făcut posibile practici și un imaginar de libertate individuală, un univers al cumpărăturilor marcat de principiul liberei dispuneri de sine; ea n-a funcționat doar ca un agent al democratizării consumului, ci a contribuit, în felul său, și la individualizarea practicilor cumpărării, a gusturilor și a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu ceilalți este prea reductivă. Logica individului trece dincolo de pasiunile egotiste, ea se caracterizează prin eliberarea comportamentului personal de încadrările limitative ale colectivului și prin dezvoltarea cultului pentru divertisment, pentru traiul bun și pentru sănătate. Este de netăgăduit faptul că imaginarul consumului s-a schimbat, dar de aici nu rezultă câtuși de puțin că această schimbare este purtătoarea unei inversiuni a logicii consumative. Discontinuitatea e doar de suprafață, evoluția la care asistăm nefiind altceva decât accentuarea, fără îndoială ireversibilă, a dinamicii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se impun mai mult sau mai puțin principiul autoservirii și efemeritatea legăturilor, instrumentalizarea utilitaristă a instituțiilor, calculul individualist al costurilor și al beneficiilor. Ce-ar mai fi de spus în afara faptului că, dincolo de tranzacțiile economice, piața a devenit modelul și imaginarul ce reglează ansamblul raporturilor sociale, iar consumatorul se prezintă ca figura dominantă a subiectului social? Emanciparea actorilor de constrângerile colective, reculul statului, extinderea sferei comerțului la domenii care altădată erau excluse din aceasta au generalizat pretutindeni logica opțiunilor personale, raporturile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trăsăturile unui hedonism radios. Pretutindeni se înalță catedrale închinate obiectelor și divertismentului, peste tot răsună imnuri slăvind traiul bun, totul se vinde cu promisiuni de voluptate, totul se oferă în cantități imense și în ritmuri de muzici ambientale, sugerând un imaginar de basm. În această grădină a desfătărilor, bunăstarea a devenit zeu, consumul e templul, iar trupul e cartea sfântă. Dacă acest tablou nu suscită probleme grave, nu la fel se întâmplă cu interpretarea lui. De o jumătate de secol, „revoluția
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de apropiere emoțională și de comunicare sunt mai intense, cu atât decepțiile din existența individuală sunt mai frecvente. Difuzând idealul realizării de sine în întregul corp social, societatea de hiperconsum a exacerbat discordanțele dintre dorință și capacitatea de împlinire, dintre imaginar și realitate, dintre aspirații și viața de toate zilele. Întrucât modurile de existență se detradiționalizează, întrucât viețile personale și profesionale devin nesigure și precare, ocaziile de a încerca amărăciunea, de a te îndoi de tine însuți, de a emite o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la adresa ambuteiajelor, protestul față de poluările atmosferice și sonore. Pe acest fond, au apărut noi exigențe care schițează o nouă cultură a confortului, cea de-a treia vârstă a confortului democratic fiind însoțită de o deplasare a valorilor, de un nou imaginar, de redefinirea normelor de folosință. Semnele acestei modernizări sunt multiforme și privesc atât spațiul public, cât și cel casnic. În privința primului, faza III asistă la recalificarea centrelor civice, estetizarea peisajului urban, demolarea unor mari ansambluri, îmbunătățirea transportului în comun, grija
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]