2,948 matches
-
erau nevoite să muncească În mine sau În construcții, unii bărbați, poate din cauza foamei sau preocupați fiind de propria lor supraviețuire, nu Își ofereau ajutorul femeilor atunci cînd acestea aveau nevoie. Frau W. povestește: CÎnd una dintre noi i-a implorat pe bărbați, „ajutați-ne”, aceștia ne-au refuzat, răspunzînd: „primim aceeași mîncare pe care o primiți și voi”... ceea ce pentru mine a fost foarte șocant. 7. „Cinci ani foame”. MÎncarea la Donbas În lucrarea sa despre Donbas, Radosav afirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Isus că și lui i se putea întâmplat același lucru. În al doilea rând, și cred că este o mărturie impresionantă că Isus și-a anticipat moartea, se situează scena din Ghetsemani. Îl vedem pe Isus înspăimântat, căzut cu fața la pământ, implorându-l pe Dumnezeu să-i înlăture potirul suferinței (Mc 14,33-36). Descrierea prezentată aici nu este o ficțiune evlavioasă sau de o dogmă. Mai degrabă această scenă contrastează total cu portretul lui Isus, atât de senin creionat în In 17
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
a fost înțolit ca un rege, câțiva tineri, purtând pe spate nuiele asemenea lăncierilor, stăteau de o parte și de alta ca gărzi de corp. Apoi, alții se apropiau de el, unii făcându-se că-l salută, alții că-i imploră dreptatea, alții că-i cer sfaturi cu privire la probleme de stat. În sfârșit, din mulțime a răsunat un strigăt teribil, salutându-l ca Mari [în aramaică, „Domnul meu”], care, se spune, era numele pentru „Domn” la sirieni. Luarea în râs a
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Toate așchiile acelea”, cum spunea Charlotte. Un alt rănit se plângea, cât era ziua de lungă, afirmând că, sub ghips, piciorul îl mânca îngrozitor. Se răsucea, scărpina carapacea albă ca și cum unghiile i-ar fi putut pătrunde până la rană. „Scoateți-l, implora el. Mă roade. Scoateți-l, sau îl sparg eu cu un cuțit!” Medicul-șef, care nu lăsa din mână bisturiul douăsprezece ore pe zi, nici nu voia să audă, crezând că are de-a face cu un văicăreț. „Samovarele nu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și progresie În stăpânirea tehnicilor magice, retragere În natură, consum de substanțe halucinogene, dansuri extatice, manipularea de obiecte magice etc. După R. Hutton (1999, p. 72), aceste asociații au caracter vrăjitoresc, deoarece ...scopul ritului nu este să onoreze sau să implore divinitatea, ci să coboare forțele divine În corpul omenesc. Aceasta este o parte importantă a tehnicii moderne. Credința În divinitate nu este necesară. ș...ț Scopul principal nu este, deci, să se arate supunerea față de divinitate, ci să se cultive
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care introduc patru inele din lemn; alte inele sunt prinse În același mod pe picioare. În a patra zi, dansatorii-bivol și cei care Întrupează alte animale ies de 12 ori pentru a dansa În piața satului, În timp ce Okipa Maker Îl imploră pe Lone Man să le fie favorabil. În aceste dansuri apare și Nebunul cel Rău - o figură malefică, distrusă de spirite pentru că a omorât șerpii sacri și a profanat alte obiecte sfinte. Prin dansul și mascaradele sale Nebunul cel Rău
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pp. 42-48). O versiune a triburilor guarani din America de Sud vorbește despre ...o oboseală cosmică, o epuizare universală: „Sunt ostenit”, geme pământul, „sunt Îmbuibat de cadavrele pe care le-am Înghițit; lasă-mă să mă odihnesc” ș...ț Și apele Îl implorau pe Creator să le dea odihna, și arborii, și tot așa natura Întreagă”; iar unul din localnici spune: „Azi pământul este bătrân și seminția noastră nu se va mai Înmulți. Vom merge să-i vedem din nou pe cei morți
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o lumină surie și tristă care mă face a zări literele mele ca printr-un văl subțire, atât este de densă negura ce a cuprins orașul, de mai multe zile. Copacii desfrunziți se înșiră înnegriți cu brațele ridicate spre cer, implorând o rază de soare. Spectacolul insuflă fiori și inspiră cugetări întristătoare asupra modului greșit cum a fost creată lumea bântuită de stihii, vânt, umezeală, ger, neguri, camere de deputați, jurnalistică mincinoasă, corupție abjectă, tranziție prelungită „sine die” fără nici o „luminiță
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
răsturna din șea la desele hurducăieli. 439 De multe ori, am fost nevoită să Îmbrățișez gâtul Pegasului meu, de teama de a nu fi aruncată În huma cleioasă și să-mi pierd prestigiu! O colegă, mai slabă de Înger, Își implora Însoțitorul să oprească calul pentru coborâre, dar cum acesta nu Înțelegea ce i se spunea, dădea surâzând din cap, mergând mai departe. După o jumătate de ceas, ni s-a făcut semn să descălecăm, spre ușurarea noastră, dar și a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
regele Klungkung ului. Se spune că mai Înainte de sacrificiul suprem, aceștia au dat foc palatelor, apoi Îmbrăcați cu haine și arme scumpe au ieșit din cetate, Împreună cu nobili și curteni În fața armatei olandeze dotată cu arme de foc. Olandezii au implorat familia regală să se predea pentru a evita un masacru, dar aceștia au pășit Înainte spre moartea sinucigașă. Tragicul eveniment s-a soldat cu 4000 de morți din rândul nobililor și curtenilor, În frunte cu monarhul. Acest deznodământ plin de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nedreptățiți dramaturgii, cînd se trece cu vederea această deosebire. Aristotel comite deja o asemenea nedreptate (Poetică, cap. 15), atunci cînd descoperă în Îfigenia lui Euripide o inconsecvență în faptul că ea apare ca o ființă diferită față de cea care-și imploră viața dinaintea tatălui ei, atunci cînd, mai tîrziu, merge bucuroasă la moarte. Explicația este totuși foarte simplă. I-a devenit clar, între timp, că jertfirea sa e necesară armatei grecești și că refuzul său l-ar expune pe cavalerescul Achile
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Dar pe cine să opresc? Nu știu, nu mai știu nimic... sunt orb! Unde să mă duc? Unde mă aflu? Cine sunt? Nu-mi mai am capul pe umeri, nu mai știu ce e cu mine. Ah! ... vă rog, vă implor, vă cad în genunchi, veniți-mi în ajutor, arătați-mi pe acela care m-a furat... Iată-l, iată-l colo!... Tu, tu, vorbește! Hei, vreau să te cred: chipul tău îmi spune că ai fi om cumsecade. Ce? De ce
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
is hîș. GLOUCESTER: Da? Atunci de ce grabă asta teribilă de-a o bagă în buzunar? Ceea ce e nimic n-are atîta nevoie de-a se ascunde. Ia să vedem: de-o fi nimic, n-am nevoie de ochelari. EDMUND: Vă implor, șir, iertați-mă; e o scrisoare de la fratele meu, pe care n-am parcurs-o cu totul; dar din cît am citit, n-o găsesc potrivită pentru examinarea voastră. GLOUCESTER: Dă-mi scrisoarea, domnule. EDMUND: Te voi supără și ținînd-o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
el? EDGAR: Da, vreo două ceasuri. EDMUND: V-ați despărțit în termeni buni? N-ai observat nici o nemulțumire la el, în vorbe sau în privire? EDGAR: Nu, deloc. EDMUND: Gîndește-te bine cu ce-ai putut să-l jignești; și te implor, evită-i prezenta un timp, pînă cînd i se mai moaie mînia nemulțumirii, care-n clipă asta e-așa de aprinsă, că nici măcar cu vătămarea persoanei tale nu s-ar potoli. EDGAR: Vreun mișel m-o fi ponegrit. EDMUND: De-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Că-a noastră curte de ei pîngărita Arată-a han chefliu: epicurism, beții Îl fac mai mult taverna ori bordel, Decît palat slăvit. Rușinea însăși vrea Iute-ndreptare. Lasă-mă s-o cer, Eu, care pot să iau ce-acum implor, Să-ți micșorezi puțin alaiul tău, Iar servitorii care mai rămîn Să fie potriviți cu vîrsta ta, Știind ce sînt, ce ești. LEAR: Beznă și demoni! Șaua pe cai! Să-mi adunați suita! Bastarda hîda, nu-ți mai fac necaz
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tata tulburat. Crezi că e o idee bună să-ți schimbi medicul? — Tată, Venetia Carter face parte dintr-o cu totul altă ligă! mai spun, neputîndu-mi reprima nerăbdarea. E cea mai bună doctoriță care poate exista. A trebuit să-i implor să mă primească și pe mine. — Ei, atunci să nu ne uiți cînd o să fii faimoasă, draga mea! spune mama. — N-o să vă uit! Hei, vreți să vedeți ecografia? Îi Întreb, scormonind În geantă, să scot rola de fotografii și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
zîmbește și el. De regulă, livrăm marfa În patru săptămîni... — Nu, am nevoie de unul acum! Îl Întrerup. Să-l iau cu mine. Nu contează modelul. — A. Îi cade fața. — Astea sînt doar pentru expoziție, din păcate. — Vă rog! Îl implor, aruncîndu-i cel mai fermecător zîmbet de care sînt În stare. Trebuie să existe măcar unul pe care să mi-l puteți vinde. Un cărucior, cît de mic? Sau unul vechi, care nu vă mai trebuie? — Îhm... bine. Se uită nervos
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nimic. Se Întoarce și remarcă mulțimea din jurul nostru. — Bex, ce naiba... Am uitat complet că ai luat-o pe Tallulah-Phoebe cu tine la masă! zic cu glasul strident. Proasta de mine! Și toată lumea a crezut c-a răpit-o cineva! O implor disperată din priviri să-mi cînte În strună. O văd cum face eforturi să priceapă, punînd toate datele cap la cap. Chestia mișto la Suze e că mă cunoaște ca pe buzunarul ei. — Tallulah-Phoebe? spune pînă la urmă a reproș
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
revăd. Mi se pune un nod În gît. Lacrimile Îmi Împînzesc iar ochii. Acum văd totul foarte limpede. Vrea să se ducă la petrecere cu Venetia. Probabil că au pus amîndoi la cale toate astea. Ce să fac, să-l implor să nu se ducă? Am și eu măcar atîta mîndrie. — Bine, Îngaim, Întorcîndu-mi capul, ca să nu-mi vadă lacrimile. Du-te. — Poftim? — Bine, și Îmi scot termometrul din gură. Du-te. Se aude un foșnet și Venetia intră din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la ce mă refer. Acum sînt la pagina 17 (una dintre asistente a alergat Într-un suflet la magazie și mi-a cumpărat propriul meu blocnotes Basildon Bond) și Încep să mă apropii de miezul problemei. Partea În care Îl implor să mai dea o șansă căsniciei noastre. Lacrimile Îmi curg șiroaie pe obraji și trebuie să mă tot opresc din scris, pentru a-mi sufla nasul. „CÎnd mi-ai jurat crednță, mi-ai promis să mă iubești toată viața. Știu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
înceapă și cu o publicație catolică. Un ziar nu putea fi, așa că ne-am gândit la o revistă. Am discutat mult pe această temă. Părintele Lucius m-a avertizat înainte să fac acest pas. Văzând că nu renunț, m-a implorat în scris, spunând că n-ar trebui să-mi iau o asemenea povară, căci e prea mult de lucru. Văzând că nu renunț nici după această rugăminte exprimată în scris, mi-a spus: Bine, atunci s-a făcut! Voi fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poezia interbelică a lui C. se mută acum definitiv în registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în poemul Între Volga și Mississippi, hedonismul, inerția și nepăsarea Occidentului față de tragedia Estului, imploră grația dumnezeiască în Psalmii revelator intitulați „psalmi românești”, evocă teroarea roșie și întreține din depărtare focul vindicativ și justițiar, lansând chemări la răscoală și așteptând ceasul mântuirii. Întru realizarea acesteia, poetul convoacă figuri emblematice ale eroismului și jertfei naționale: Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
judecătorilor, 16: 18,19). Șantajată afectiv și plătită, Dalila i-a luat puterea soțului ei. Filistenii au profitat, l-au prins, i-au scos ochii, l-au legat de doi stâlpi din templul lui și l-au batjocorit. L-a implorat pe Dumnezeu să-i dea putere. Dumnezeu a dărâmat stâlpii și templul, familia i-a luat trupul și l-a îngropat. Dalila a rămas un simbol al seducției, perfidiei și trădării. Ea a inspirat pe mulți literați, plasticieni și muzicieni
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un bordel. S-a deghizat în militar pentru a pătrunde într-un asemenea loc de pierzanie. Tinerei i s-a părut că bărbatul seamănă cu unchiul ei, s-au recunoscut, ea a devenit prada remușcărilor pentru viața desfrânată. Unchiul a implorat-o să părăsească locul pierzaniei și să se întoarcă la mânăstire. Și el s-a considerat vinovat că nu a ocrotit-o suficient pe nepoata sa, că nu a avertizat-o de eventualele ispite. S-a întors la mânăstire, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a regalității, (izbucnise revoluția în 1789). Contesa du Barry a fost acuzată că a găzduit regaliști în castelul ei, i s-au imputat relații cu o țară inamică, cu Anglia, iar în 1793 a fost adusă pe eșafod unde a implorat grațierea, dar a fost ghilotinată. Același destin de condamnare la moarte prin ghilotinare l-au avut și Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta. Maria Antoaneta (1755-1793) Proiectarea unei alianțe prin căsătorie între dinastiile Habsburg și Bourbon contribuia la atenuarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]