5,050 matches
-
și SIMON Michel (1977), Classe, religion et comportement politique, Paris, Presses de la FNSP/ Ed. sociales. VEBLEN Thorstein (1970), Théorie de la classe de loisir, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție În limba engleză: 1899). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Conflict, DOMINAȚIE, Inegalități sociale, Putere, Stratificare Colonialismtc "Colonialism" Să riscăm mai Întâi o definiție, fie și numai pentru a ne face o idee despre complexitatea problemei. O colonie este un teritoriu străin (Îndepărtat sau apropiat, rareori neocupat, cel mai adesea locuit de o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o atare spoliere compromite succesul oricărui program de ieșire din criză. Aceasta este și concluzia care poate fi desprinsă din rezultatele a patru decenii În care s-a vorbit despre dezvoltare, fără ca În practică să se fi făcut ceva concret. Inegalitățile dintre țările din Nord și cele din Sud n-au făcut decât să se adâncească. În 1995, conform PDNU (Programul pentru Dezvoltare al Națiunilor Unite), cei mai bogați 20% din oamenii lumii produceau și consumau 83% din bogățiile acesteia și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zelul compătimitor” al celui mai ilustru dintre elevii lui Rousseau, adică Robespierre? Și, mai important, cum s-a putut ca bunătatea naturală față de semeni să ducă la Teroare? Milă și compasiune: blânda voce Jean-Jacques Rousseau scria, În Discurs asupra originii inegalității Între oameni, că prima legătură dintre aceștia este mila: „Oamenii n-ar fi fost decât niște monștri, dacă natura nu le-ar fi dat mila să le sprijine rațiunea ș...ț. Din această singură calitate decurg toate virtuțile sociale” (Rousseau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este atunci un proces sentimental de identificare cu suferința celuilalt. „Animalul spectator”, spune el, „se identifică interior cu animalul În suferință” (ibidem, p. 282). Această identificare intimă nu se mai produce Într-o stare socială În care domnesc rațiunea și inegalitatea dintre oameni. În starea naturală, mila și compasiunea au meritul remarcabil de a permite o legătură Între aceștia, păstrând În același timp interioritatea sălbaticului. Căci sălbaticul, subliniază Rousseau, „trăiește În el Însuși”, pe când „omul sociabil ștrăieșteț Întotdeauna În afara propriei persoane
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se găsește Însă sursa armoniei dintre interior și exterior? Rousseau ne indică o pistă: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi și să ascultați vocea tainică a conștiinței” (ibidem, p. 240). Inima este locul În care se abolesc inegalitățile, În care morala Își găsește sursa, iar religiile cărții se estompează Înaintea unei iubiri inefabile de Dumnezeu, dincolo de text și dincolo de limbă. Rousseau pune astfel În gura „vicarului din Savoia” o „profesiune de credință” prin care toate principiile religiei naturale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
non-relațională” care va deveni forma de acosmism a popoarelor paria. Or, foarte ciudat, analiza omului modern „aruncat În el Însuși” pe care ne-o propune Arendt seamănă aproape cuvânt cu cuvânt cu descrierea sălbaticului de către Rousseau În Discurs asupra originii inegalității Între oameni: „Sălbaticul trăiește În el Însuși, pe când omul sociabil ștrăieșteț Întotdeauna În afara propriei persoane”. Diferența absolută este Însă aceea că Rousseau consideră faptul de a trăi În sine Însuși un ideal de umanitate (cetățeanul din Geneva a rămas În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et révolutions sociales. La révolution en France, en Russie et en Chine, Paris, Fayard (prima ediție americană: 1979). TILLY Charles (1986), La France conteste: de 1600 à nos jours, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție În limba engleză: 1986). Φ Inegalități sociale, INTEGRARE, Putere, Reglementare socială, SOLIDARITATE Conformism/conformitatetc "Conformism/conformitate" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consecință, i-ar fi permis să restrângă drepturile acestora din urmă. Cu toate acestea, relativismul a condus el Însuși la folosirea cotelor. Ideea că toate culturile sunt la fel de importante are două implicații. Mai Întâi, după cum sublinia, printre alții, John Rawls, inegalitățile de care suferă de facto unele grupuri subreprezentate În eșaloanele cele mai Înalte ale puterii, prestigiului și averii par imposibil dejustificat și, din perspectiva căutării „echității”, lupta Împotriva acestor discriminări devine primordială (Rawls, 1987). Apoi, gânditorii „comunitarieni”, după exemplul lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
multă ușurință cu cât a fost impregnat cu codurile și valorile acestui model Încă de la naștere, În mod inconștient. Ca urmare, Mead a postulat relativitatea formelor culturale, ceea ce, din punct de vedere etic, va pune sub semnul Întrebării prejudecățile cu privire la „inegalitatea raselor umane” dezvoltate de contele Joseph Arthur Gobineau (1853-1955) și comportamentele etnocentriste care ridică obstacole În calea contactelor dintre diferite culturi, contacte care „sunt la fel de vechi precum practica schimburilor” (Cuche, 1996). Din punct de vedere metodologic, această școală și-a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
experimentale sau În dările de seamă asupra efectelor prejudecăților. Să adăugăm la acest portret inevitabil incomplet formele cele mai diverse de hărțuire morală sau sexuală, la locul de muncă, În cadrul relațiilor dintre colegi În școli sau licee, dar și toate inegalitățile economice sau cognitive din interiorul și din afara Întreprinderii. Diferențierea pieței muncii Între un sector primar, alcătuit din salariați relativ privilegiați pe diverse planuri, și un sector secundar, compus din beneficiarii unor contracte precare, slab remunerați și cu o protecție socială
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între un sector primar, alcătuit din salariați relativ privilegiați pe diverse planuri, și un sector secundar, compus din beneficiarii unor contracte precare, slab remunerați și cu o protecție socială și sindicală mai redusă, precum și influența factorilor culturali și socio-istorici asupra inegalității veniturilor pentru același tip de post contribuie la accentuarea fenomenelor evocate anterior (Ferréol și Deubel, 1990, pp. 67-73). Grupurile mai mult sau mai puțin discriminate sunt dintre cele mai diverse: handicapați, femei care au ajuns În poziții de putere intermediare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
universităților), bolnavi de SIDA sau de cancer ce Înfruntă durata mare a suferinței lor. Sectoarele În care se manifestă discriminarea nu sunt limitate la domeniul economic: accesul la locuințele sociale (Simon, coordonator, 2001), publicitatea, manualele școlare, Îngrijirile medicale etc. Mecanica inegalității De obicei, și pe bună dreptate, Înțelegem că tipul de comportament descris mai sus se referă la situații de oprimare sau de injustiție cărora le pot cădea victime o persoană, un grup sau chiar un popor. Să Încercăm totuși să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Les Tziganes de Roumanie. Lecture psychosociologique”, Psihologia socială, nr. 9, primul semestru, pp. 17-42. SIMON Patrick (coordonator) (2001), Les Discriminations raciales et ethniques dans l’accès au logement social, Paris, La Documentation française. Φ ATITUDINE, ATRIBUIRE (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, Inegalități sociale, PREJUDECATĂ, Putere, REPREZENTARE SOCIALĂ, Stereotip, VIOLENȚĂ Discriminare pozitivătc "Discriminare pozitivă" Φ COTE, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Disonanță cognitivătc "DisonanȚĂ cognitivă" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), INTERCULTURAL (didactica Î) Diversitatetc "Diversitate" De câțiva ani, diversitatea umană, sub multiplele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
umane nu atinseseră toate același grad de dezvoltare. „Rasele inferioare” puteau progresa doar dacă Învățau de la albi și Își dădeau silința să-și depășească Întârzierea evolutivă, care părea evidentă. Tipul de explicație care justifica științific colonialismul putea să justifice și inegalitățile socio-economice, de vreme ce se credea că soarta claselor defavorizate avea să se amelioreze dacă acestea se puneau În serviciul claselor dominante. Darwinismul social dădea acestor considerații necesara poleială științifică. În secolul XX, derivele totalitare, dezastrele celor două războaie mondiale, dezechilibrele persistente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ce rezultă din modul privilegiat de a vedea anumite trăsături și din ocultarea tuturor celorlalte. Constantîn atitudinea rasistă este faptul că asociază acestor diferențe, prezentate ca fiind semnificative, judecăți de valoare care corespund Întotdeauna menținerii situațiilor sociale și politice de inegalitate. Perceperea diversității poate să difere de la o comunitate sau de la o epocă la alta. Astfel, Gilberto Freyre observa că un negru din Statele Unite s-ar defini mai Întâi prin culoarea pielii sale și abia apoi prin cetățenia americană, În vreme ce În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vedea În continuare. Mizele Fiind atât de importantă, practic indispensabilă pentru viața În comun, dominația constituie și miza unei lupte. Cei care reușesc să o controleze mai mult și mai bine Își impun ideile și interesele. Rezultatele acestor lupte sunt inegalitățile sociale. Capacitatea de a gestiona producția de bunuri și utilizarea acestora, ceea ce noi numim astăzi puterea economică, este una dintre mize; ea opune clasa producătorilor celei a administratorilor. Numele prin care sunt desemnate cele două categorii diferă În funcție de sistemul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
internațională: ele exercită o formă de imperialism sau instaurează cooperarea; altele, dimpotrivă, sunt dependente: acestea practică alinierea sau caută să se elibereze. Mize ale unor nesfârșite lupte, puterea economică sau politică, autoritatea, influența și hegemonia se află la originea marilor inegalități care marchează colectivitățile umane. Mijloacele Și totuși, societatea nu este un câmp de bătălie: deși se bazează pe dominație și generează inegalități, relațiile sociale nu Înseamnă doar interacțiuni conflictuale și contradictorii. Cei care domină nu au nevoie să facă În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Mize ale unor nesfârșite lupte, puterea economică sau politică, autoritatea, influența și hegemonia se află la originea marilor inegalități care marchează colectivitățile umane. Mijloacele Și totuși, societatea nu este un câmp de bătălie: deși se bazează pe dominație și generează inegalități, relațiile sociale nu Înseamnă doar interacțiuni conflictuale și contradictorii. Cei care domină nu au nevoie să facă În permanență apel la forță pentru a se impune În fața celor dominați, care, de altfel, nu le contestă tot timpul supremația. Există Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cei dominați să-l considere inacceptabil. Dacă Își face bine treaba, nimeni nu se plânge că un anumit pilot conduce avionul! Atunci când conducătorii se ocupă de interesul general, atunci când rezolvă marile probleme ale vieții colective menționate anterior, puterea lor și inegalitățile care rezultă sunt considerate normale, ba chiar de dorit! Din păcate, dominația este ambiguă: cei care domină trebuie să poarte de grijă interesului colectiv, dar poziția pe care o ocupă le permite totodată să se servească de puterea, autoritatea sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fie social) și Înlocuirea lor cu alții care, se speră, Își vor Îndeplini mai bine funcțiile. Astfel, dominația este În același timp cel mai bun și cel mai rău lucru. Este indispensabilă vieții În comun, dar este și sursa tuturor inegalităților, nedreptăților, alienărilor și violențelor. A ne bucura de avantajele ei, evitându-i În același timp neajunsurile, este o sarcină dificilă, niciodată Încheiată și care trebuie mereu luată de la capăt. G. B. & BAJOIT Guy (2003), Le Changement social. Approche sociologique des
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
situația „merituosului”)? Sau despre competențe de ordin moral (judecate În funcție de virtutea acțiunilor Întreprinse) (ibidem, pp. 38-51)? Nu știm Întotdeauna ce merite se cuvin recompensate. Însă argumentul lui Hayek este invalidat În principal de existența teoriei lui Rawls. Aceasta susține că inegalitățile nu sunt justificate de merite și sunt permise doar dacă (a) sunt În avantajul celor defavorizați și (b) sunt legate de poziții sau defuncții accesibile tuturor În condiții de egalitate a șanselor. În schimb, indivizii pot avea „așteptări legitime”, cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
orice putere exterioară aduce inevitabil atingere libertății individuale, chiar dacă suntem sensibili la temerile exprimate de Hayek. Intervenția statului În chestiunile legate de dreptate trebuie Înțeleasă În primul rând ca o consecință a eșecului pieței de a reduce În mod sensibil inegalitățile. Ni se pare așadar mai important să cădem de acord asupra unor principii susceptibile să aducă răspunsuri mai satisfăcătoare pentru Îndreptarea acestei stări de fapt decât să ne crampăm ca Hayek de noțiunea de „dreptate socială”. Ceea ce rămâne Însă evident
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Marea Britanie), Cambridge University Press. VAN PARIJS Philippe (1991), Qu’est-ce qu’une société juste? Introduction à la pratique de la philosophie politique, Paris, Seuil. WALZER Michael (1983), Spheres of Justice, Oxford, Martin Robertson. Φ CETĂȚENIE, Conflict, DIVERSITATE, DREPTURILE OMULUI, IDENTITĂȚI CULTURALE, Inegalități sociale, INTEGRARE, MINORITĂȚI (dreptul Î), MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î), SOLIDARITATE, VALORI Dreptul solului/dreptul sângeluitc "Dreptul solului/dreptul sângelui" Φ CETĂȚENIE (codulî), NAȚIUNE, STRĂIN Drepturile omuluitc "Drepturile omului" Devenite normă universală, drepturile omului constituie o noțiune al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca atare, ci Întotdeauna ca parte a naturii. Astfel, dreptatea nu se bazează pe egalitate, ci pe proporționalitate, „adică pe stabilirea unei ordini ierarhice care să imite ordinea cosmică” (Ferry și Renaut, 1996, pp. 56-57). Anticii, asemenea lui Aristotel, acceptă inegalitatea dintre stăpâni și sclavi ca fiind Înscrisă În natura lucrurilor. Distincția dintre cele două naturi impune separarea a două tipuri de justiție. Natura lucrurilor trimite la „o justiție naturală În vocația sa de a deveni un drept, de a se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că, „natural”, oamenii sunt liberi și egali, egali În măsura În care sunt liberi. Această ipoteză, pe care prea puțini autori o consideră probabilă din punct de vedere istoric (iar Rousseau mai puțin ca oricine: „Să Începem”, scria el În Discurs despre originea inegalității, „prin a Îndepărta toate faptele”), rezonează totuși cu articolul 2 din Declarația de la 1789: „Scopul oricărei asocieri politice este păstrarea drepturilor naturale și imprescriptibile ale omului”. Există deci drepturi anterioare statului, pe care acesta trebuie să le respecte pentru a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]