4,097 matches
-
din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul principiilor a priori de folosire corectă a unor anumite facultăți de cunoaștere în genere. Astfel, logica generală, în partea ei analitică, este un canon pentru intelect și rațiune în genere, dar numai în privința formei, căci ea face abstracție de orice conținut." CRP, II (Metodologia transcendentală, Capitolul al doilea: "Canonul rațiunii pure"), p. 568. 106 "Deci partea logicii transcendentale care expune elementele cunoștinței pure ale intelectului și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru intelect și rațiune în genere, dar numai în privința formei, căci ea face abstracție de orice conținut." CRP, II (Metodologia transcendentală, Capitolul al doilea: "Canonul rațiunii pure"), p. 568. 106 "Deci partea logicii transcendentale care expune elementele cunoștinței pure ale intelectului și principiile, fără care nici un obiect nu poate fi gândit, este Analitica transcendentală și totodată o logică a adevărului.", CRP, II, p. 102. 107 CRP, II, p. 100. 108 CRP, II, pp. 224-225. 109 CRP, II, pp. 176-177. 110 Cf.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Problema lucrului în sine la Kant", în Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz și Kant; pentru problema sensurilor posibile ale noumen-ului. 126 "Teoria despre sensibilitate este totodată teoria despre noumene în înțeles negativ, adică despre lucruri pe care intelectul trebuie să și le gândească, independent de această relație, cu modul nostru de intuiție, prin urmare nu numai ca fenomene, ci ca lucruri în sine, dar înțelegând în același timp că în această abstracție el nu se poate folosi de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
totul cu legile intzelectului nu este eroare. Nu este eroare nici într-o reprezentare a simțurilor (fiindcă ea nu conține nici o judecată). Nici o forță a naturii însă nu poate devia prin ea însăși de la legile ei proprii. De aceea nici intelectul numai prin el însuși (fără influența unei alte cauze), nici simțurile prin ele însele n-ar greși; intelectul nu ar greși din cauză că, acționând numai după legile lui, efectul (judecata) trebuie să se acorde în mod necesar cu aceste legi. Iar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu conține nici o judecată). Nici o forță a naturii însă nu poate devia prin ea însăși de la legile ei proprii. De aceea nici intelectul numai prin el însuși (fără influența unei alte cauze), nici simțurile prin ele însele n-ar greși; intelectul nu ar greși din cauză că, acționând numai după legile lui, efectul (judecata) trebuie să se acorde în mod necesar cu aceste legi. Iar în acordul cu legile intelectului constă formalul oricărui adevăr." Ibidem. 129 CRP, II, p. 287. 130 CRP, II
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fără influența unei alte cauze), nici simțurile prin ele însele n-ar greși; intelectul nu ar greși din cauză că, acționând numai după legile lui, efectul (judecata) trebuie să se acorde în mod necesar cu aceste legi. Iar în acordul cu legile intelectului constă formalul oricărui adevăr." Ibidem. 129 CRP, II, p. 287. 130 CRP, II, p. 270. 131 Cf. CRP, II, pp. 270-271. 132 CRP, II, p. 119. 133 CRP, II, p. 119. 134 A se vedea, pentru problema diferenței dintre imagine
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
socotite și aspecte ale dictaturii judicativului, așa cum va arăta tocmai reducția judicativă, acum în desfășurare. 198 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung); 4.063, p. 39. 199 Iată două fragmente semnificative pentru punctul de vedere al lui Heidegger: Acțiunea fundamentală a intelectului este, conform lui Kant, 'eu leg'."; În lumina celor expuse anterior, trebuie să spunem că ființa înseamnă aici totuna cu starea-de-a-fi-pus a relației dintre subiect și predicat, starea-de-a-fi-pus a legăturii puse în formalul 'eu leg', inerent judecății." Heidegger, Probleme fundamentale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
213 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 3.1432, p. 21. 214 Cf., în lucrarea de față, A doua Secțiune, Capitolul I, g. 215 Cf. Kant, Critica rațiunii pure; "Analitica transcendentală", Cartea a doua, Capitolul întâi: "Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului". 216 Cf. Miron Costin, Viiața lumii. 217 Cf. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii; Constantin Noica, Modelul cultural european. 218 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 524. 219 Cf, îndeosebi: Husserl, Meditații cartesiene; "Meditația
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ne face să înțelegem ceva de felul ființei în genere este timpul." Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei: "Introducere", 4., p. 44. 224 "Dacă avem conceptele originare și primitive, se pot adăuga ușor cele derivate și subalterne, și arborele genealogic al intelectului pur se poate zugrăvi complet. Cum eu am a face aici nu cu executarea integrală a sistemului, ci numai cu principiile necesare unui sistem, îmi rezerv completarea pentru o altă lucrare. Dar putem atinge destul de ușor acest scop, dacă luăm
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fizicește, în timp ce capul e în altă parte și inima într-alta. Inima, la rândul ei, ne duce, nu o dată, în cu totul altă direcție decât rațiunea, iar corpul poate avea o autonomie funcțională care se dispensează relativ ușor de colaborarea intelectului și a afectelor. Ori de câte ori se întâmplă asta, suntem inautentici. Situația existențială curentă este inautenticitatea. Suntem „politicoși“ (și falși), suntem „oportuni“, sau pur și simplu oportuniști, suntem ipocriți, convenționali, disciplinați, superficiali, neatenți, pe scurt, suntem absenți, chiar dacă numai parțial absenți, atât
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
într-o lume fundamental plictisită. Pe acest fond de plictiseală, el a venit cu un enorm potențial de noutate: a adus „scandal“ intelectual, surpriză morală, speranță nesă buită. De aici, efectul său trezitor, prospețimea sa epidemică. Creștinismul a forțat marginile intelectului, a demontat morala convențională și a impus, drept țintă, imposibilul. Înțelepciunea stoică - orice înțelepciune imanentă - se străduiește să încapă în conturele rațiunii și ale naturii. Respectuoasă cu „legile firii“, o astfel de înțelepciune eșuează, inevitabil, în previzibil și banalitate. Ea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un moment de recunoscătoare aducere aminte. În acord cu ideile veacului, care considerau educația remediul tuturor relelor societății, primul punct al acestor măsuri melioriste preconizate solicita înființarea cât mai grabnică în provincie de școli publice, menite să contribuie la "educarea intelectului și a inimii" tinerilor, precum și la "eradicarea prejudecăților"162. Locuitorii urmau să fie atrași spre aceste școli publice de avantajul că învățământul trebuia să fie gratuit. În plus, se considera că și cei din Moldova învecinată, ce resimțeau aceeași lipsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în eterna-i neodihnă 17, pe când cealaltă trăire, trăirea poetică, este un flux al intuiției care constă într-o viziune penetrantă asupra realității, în descoperirea unui sens (s.n.) al lucrurilor mai adânc decât cel practic, pe care li-l conferă intelectul nostru 18. Cu mențiunea că emoțiile poetului se află într-o relație deplin armonică cu întreaga panoplie a realității vii, el nu e purtătorul unei viziuni asupra lumii care să fie ordonată într-o cunoaștere rațională cu un sistem propriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sta și astfel se comunică și auditoriului, și el se simte în fața unei lumi armonice (s.n.), care-l atrage. Din contra, la cel mărginit, el vede chipuri pe care prelectorul nu le-a priceput el însuși, ieșind cu grămada din intelectul lui, tot astfel precum intrasă, necunoscute între ele, indiferente una față cu alta și unite doar esterior prin împrejurarea că ies din aceeași gură. De-aceea mulți oameni învățați vor simți cumcă au un fond negru (s.a.) în sufletul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care tinde să satisfacă toate nevoile spirituale. Cealaltă e o dimensiune reintegratoare și se înfăptuiește prin ritualul funerar. „Ca să iubești lumea, trebuie să te lași străpuns.” Ea reușește să înțeleagă lucruri pe care eu, în schimb, nu le înțeleg imediat; intelectul ei e cu siguranță mai intuitiv și mai prompt decât al meu. Reușește până și să instaureze contacte directe cu alte ființe sau cu lumea fenomenală. Posedă o forță extremă ce se manifestă prin implicarea unor energii supranaturale. Aia reușește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
simțisem niciodată până atunci. În acele clipe eram mai mult spirit decât trup și credeam că am capacitatea ieșită din comun de a înțelege și imagina lucruri ce treceau dincolo de puterea simțurilor mele. Cred că există locuri secrete, în care intelectul nostru funcționează mult mai intens și unde sufletul nostru reușește cu ușurință să se regăsească, probabil pentru că, în epoci revolute, a mai trăit acolo, întrupat în alt corp. E ca o coborâre vertiginoasă în tine, către originile obscure. Starea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
te hrăni simultan din amândouă, ca să poți apoi accede la extazul dorinței răsplătite. Se cere spiritualitate în Eros, se cere cunoaștere sapiențială. O întâlnire amoroasă e un banchet al spiritului; și acesta-i cu atât mai bogat, cu cât nivelul intelectului e mai înalt. Iubirea obsedată doar de mecanica sexuală, din ars și din amores, e o formă de sclavie a trupului. Acum, că m-am eliberat de ea, mă bucur de cruzimea cunoașterii adevărate. Artificiozitate Azi mi-am recitit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
poeților. Puritate Geții consideră cutuma virginității femeilor înainte de căsătorie de o importanță fundamentală; atunci când regula e încălcată, pedeapsa e extrem de severă. Oricum, chiar și tinerii se mențin puri până la căsătorie. Se consideră că puritatea conferă trupului vigoare și menține treaz intelectul. Cotys Când eram apropiat de familia imperială, am fost trimis de Augustus la curtea lui Cotys, în perioada în care nunta acestui rege barbar cu Iulia părea iminentă. Mi-am dat seama destul de repede că regele geților, care, între altele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a accentuat golul vizibil ce fisura legătura noastră. O amantă, oricât de frumoasă ar fi, devine trivială dacă nu știe altceva decât să-ți ofere senzualitate corporală. Eu vreau să comunic total în Eros, cu toate simțurile și cu tot intelectul meu. Asta-mi întețește dorința de cunoaștere și mă apără de demonii plictiselii. Falsificările lui Cotta E adevărat că Metamorfozele l-a speriat pe Augustus. Încă nu o terminasem de scris, când Cezar - în urma informațiilor primite - a dat semn că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Definită întîia oară de antropologul american Herskovitz (1945), enculturația era explicată ca suma achizițiilor directe, care nu presupun o învățare deliberată (de exemplu, ceea ce comunitatea în care se integrează subiectul desemnează a fi muzică sau "zgomot"), articulînd o sensibilitate a intelectului asumată social. Enculturația devine deci tot ceea ce achiziționăm în cursul unei vieți pentru că este disponibil (available) și valorizat social. Analizînd același concept, D. Wong (2006) îl descria ca un proces prin care individul, născut cu potențialități comportamentale considerabile, este condus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
iectează și o ap lică. În mod curent, în educația românească sunt semnalate ca funcționale și sunt larg utilizate două principale strategii de evaluare. Prefigurarea strategiilor de evaluare presupune aplicarea unor probe de testare și evaluare a cunoștințelor și abilităților intelect uale și practice ale elev ilor, pe baza cărora se va realiza reg larea și optimizarea instruirii. Pentru asigurarea succesului deplin al activității didactice încă din acțiunea de proiectare a acesteia este necesară conturarea unei concepții clare cu privire la sistemul de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
învățământ liceal - didactica învățământului liceal învățământ universitar - didactica învățământului universitar, aici incluzându-se cele două etape: formare inițială și formare continuă și curricula universitare complementare aferente. O categorie aparte de didactici se referă la copii cu dizabilități auditive, vizuale, de intelect etc. care învață după didactici speciale pentru limba maternă (vezi Anexa 3). Ca limbă străină sau ca a doua limbă, ea se predă: elevilor din învățământul primar, gimnazial, liceal, pentru elevii care aparțin etniilor și naționalităților conlocuitoare sau care învață
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
că de la primele programe, unde informațiile date elevului erau cele care conduceau logic la aflarea răspunsului, fără ca prin acest lucru elevul să primească și (meta)terminologia lingvistică, singura capabilă să ordoneze și să genereze conceptualizări tot mai complexe la nivelul intelectului copilului, în „programele” aduse în discuție pentru „atribut”, elevul nu mai primește nici o informație, se trece direct la întrebare, iar răspunsurile fac apel la o cunoaștere dobândită în mod tradițional deci reproductiv. Asistăm deci la o abordare deformată a ideii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
17-18 (învăț liceal). [30] IVĂNUȘ, DUMITRU, Limba română contemporană. Morfologia. - Curs practic pentru studenți. - Craiova, [RUCr], 1990, 315 p. multigr. (Ucr. FF). [31] MARTIN, ERICH, Implicații practice ale “modelulul cognitiv Scheere - Neumann” în învățarea și corectarea cititului la deficientul de intelect. în: BulIȘD - Constanța, 3, 1990, p. 93-96. [32] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA; CARAMAN, ALEXANDRU, Posibilități și limite în abordarea textelor din manualele de limba română la elevii din școlile pentru surzi. în: BUL-IȘD -Constanța, 3, 1990, p. 153. [33] MIREA, ALEXANDRU, Raporturi
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
al ei. * Miza acestor rânduri o constituie curajul de a interpreta lucrurile și faptele, renunțând la interpretarea interpretărilor, specifică unui anumit tip de discurs filosofic. O formă de întoarcere la nuditatea senzațiilor, transpusă pe fondul modului de-a fi al intelectului propriu, preluând inclusiv fragmentarea-i specifică. * Odată cu modernitatea, cu dispariția unei gândiri ce făcea din asemănare punctul ei tare, contemplația nu mai este posibilă deoarece nu mai avem ce să vedem, tema oricărei contemplații fiind dizolvată de raționalitatea ce-și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]