15,922 matches
-
a unui musulman intelectual. Așa l-a numit un umorist al unui canal de televiziune foarte ascultat pe Barack Obama. Când romancierul israelian Amos Oz afirma că miracolul n-a constat în alegerea unui Negru, dar în aceea a unui intelectual, a fost vorba de un omagiu. A devenit apoi o insultă. Intelectual, pentru republicanii Sarei Palin și ai Tea Party, este acela al cărui spirit a fost corupt prin frecventarea marilor școli ca Harvard sau Princeton. La care se cuvine
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
vorba de un omagiu. A devenit apoi o insultă. Intelectual, pentru republicanii Sarei Palin și ai Tea Party, este acela al cărui spirit a fost corupt prin frecventarea marilor școli ca Harvard sau Princeton. La care se cuvine adăugat că intelectualul în chestiune a rămas mai mult sau mai puțin musulman în pofida convertirii unora dintre ascendenții săi. Islamofobia, care n-a dat buzna peste SUA decât după 11 septembrie 2001, hrănește astăzi un nou rasism”. Nu poți să nu te întrebi
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
Paleologu despre care spune că îl respectă foarte mult „pentru că l-a văzut la televizor vorbind românește“. „Am o părere foarte bună de domnul Paleologu. Eu îl respect foarte mult pe domnul Paleologu. Și cred, ca politician, dar ca un intelectual de marcă, cred că poate să fie alături de acest consiliu. Și să vorbească românește. L-am văzut la televizor că vorbește românește. Și asta e nevoie. Nu am nevoie de un pesedist care nu știe să vorbească românește și nu
Marian Vanghelie: Nu avem o legislaţie pentru diaspora () [Corola-journal/Journalistic/59631_a_60956]
-
felul în care vorbim acum se petrece mai ales în est; probabil că în America nu mi-ar pune nimeni asemenea întrebări; tu, în schimb, mi le pui. Tu ești cea care mă exotizează și mă așează în rolul de intelectual public care trebuie să știe diverse lucruri. Jurnaliștii vestici îmi pun mai multe întrebări despre munca mea, despre literatura pe care o scriu, decît despre politică. Nu ei sînt cei care ne exotizează și ne transformă în reprezentanți ai cutărei
Dubravka Ugresić: „Din teama de diferență, te apuci de ce ți-e la-ndemînă: steagul, stema, limba, genul, naționalitatea“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5965_a_7290]
-
că țările aflate în tranziție aleg din Vest doar părțile cele mai ușoare și mai dăunătoare: cultura de masă, de exemplu. E cum nu se poate mai rău, am abandonat seriozitatea ca pe ceva specific epocii comuniste. Nu mai avem intelectuali publici sau, dacă îi avem, și-au compromis rolul. E ca în muzică, diferența nu o face cine cîntă mai bine, ci cine e mai vedetă. E o terapie de șoc. Totul se schimbă sub imperiul culturii pop sau de
Dubravka Ugresić: „Din teama de diferență, te apuci de ce ți-e la-ndemînă: steagul, stema, limba, genul, naționalitatea“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5965_a_7290]
-
dat. Nu oamenii l-au marcat și l-au inspirat, ci cărțile. Iată motivul pentru care afirmă că „despre personajele din literatură păstrez imagini mult mai puternice decît despre oamenii pe care i-am întîlnit.“(p. 407) În schimb, dacă intelectualul Manolescu s-a născut din pofta lecturii, criticul s-a născut din dorința de a-și pune pe hîrtie impresiile ei. Căci ceea ce definește un critic nu e atît plăcerea de a citi cărți, cît dorința de a scrie despre
Cutia de rezonanta by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5969_a_7294]
-
l-a scutit de riscul exceselor patetice, i-a încărcat flerul critic cu o detașare apriorică. E în toate remarcile volumului o distanță tactică grație căreia autorul își înfrînează simpatiile, antipatiile sau atitudinile răspicate. Din acest motiv, Manolescu e un intelectual de limfă rece care știe că verdictul estetic cere drept condiție inițială detașarea. Nu te poți pronunța decît asupra lucrurilor aflate la o minimă distanță afectivă. Dar condiția minimei distanțe se numește ironie, iar aceasta e cea de-a doua
Cutia de rezonanta by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5969_a_7294]
-
filmului său, un coșmar cunoscut de el, deportările în Siberia, iarna, în plină pustietate de zăpadă, unde au putut supraviețui doar cei deveniți neoameni, cei care s-au putut hrăni cu carne de om. Wim Vandekeybus este unul dintre puținii intelectuali din vestul Europei conștienți de coșmarul trăit de cei din est și care spune tranșant până unde au mers ororile comunismului. Filmul alternează fragmente crâncene cu altele pașnice sau aparent pașnice, după care, pe neaștetate, intervine dezastrul. Un potop, de
Explore Dance Festival 2010 (I) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5974_a_7299]
-
sau unității militare. Articolul 107 Gărzile patriotice se organizează pe principiul teritorial și al locului de muncă, în raport cu importanță obiectivelor și cu nevoile de apărare a patriei. Articolul 108 Gărzile patriotice sînt formate din cetățeni ai RSR, muncitori, țărani și intelectuali, bărbați pînă la vîrsta de 60 ani și femei pînă la 55 ani, fără deosebire de naționalitate. Cei care doresc pot activă în gărzile patriotice și peste aceste limite de vîrstă. Articolul 109 La CC al PCR, la comitetele județene
LEGE nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106350_a_107679]
-
jucat și pe Rasputin. A atrage atenția și a ocupa spațiul mediatic nu înseamnă însă și a convinge. Pregnanta este și latura dureroasă pentru memoria victimelor totalitarismului și sovietismului. Franța a furnizat, încă din anii '20, o lungă lista de intelectuali și scriitori fascinați de sovietism și de complexele lui caractere, convinși că soarele progresului "răsare de la răsărit". Gerard Depardieu se înscrie acum și el, din păcate, în rândul acestei categorii.
"Afacerea Depardieu", cu iz de manipulare politică by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57053_a_58378]
-
toți avangardiștii.” Că oroarea s-a născut în Cabaret Voltaire sau că a apărut mai târziu în mintea lui diabolică e fără importanță. Revoluționarul avea să-și finalizeze planurile, fără să se împiedice în vorbăria gălăgioasă a unor artiști și intelectuali interesați să șteargă barierele dintre genuri, tocmai când el, dictatorul, cucerea noi frontiere ale violenței. Rând pe rând, femeile cu bani din Statele Unite (cea dintâi, Peggy Guggenheim), Inessa Armand (strania amantă a lui Lenin, care propovăduia „sexul liber”), baroneasa Elsa
Când dadaiștii joacă șah (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5721_a_7046]
-
cei pe care îi cunoșteam mai bine; nu cred că a predat cursuri pe atunci, iar mașina, am aflat recent că i-ar fi fost dată de Carol al II-lea. Oare nu se face prea mult caz de acest intelectual cam imoral și cu „operă” cam subțire? Interviu realizat de Ilie Rad
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
rolul de înger păzitor. Abia această salvare îi introduce în scenă pe cei doi ca adversari; miza însă nu este moartea, ci, mai degrabă, rațiunea de a trăi. Între cei doi există un ecart sensibil, unul, Profesorul, are formația unui intelectual cu sute de cărți la activ, mai puțin Biblia, celălalt are experiența unei perioade lungi de detenție și a unei lecturi sistematice a Bibliei. Dialogul dintre cei doi transgresează însă formația fiecăruia. Existența Profesorului s-a golit de conținut în
Negru pe alb by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5730_a_7055]
-
Capitolul 1 Articolul 1 Apărarea secretului de stat este o îndatorire patriotică, o obligație de onoare a tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România - muncitori, țărani, intelectuali și alte categorii de oameni ai muncii - prin care aceștia își aduc contribuția la apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului român, a independenței, suveranității și integrității teritoriale a statului nostru. Articolul 2 Constituie secrete de stat, potrivit prevederilor Codului penal, informațiile
LEGE nr. 23 din 17 decembrie 1971 PRIVIND APĂRAREA SECRETULUI DE STAT ÎN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106323_a_107652]
-
fost supus la experimente înjositoare, dar a fost găsit sănătos și bun de muncă. (...) Brodski a fost condamnat ca pierdevară, deportat într-un sat, Norensk, din regiunea Arhanghelsk, unde a și rămas, datorită intervenției lui Marșak, Șostakovici și a unor intelectuali occidentali nu cinci ani, ci un an și jumătate, din 25 martie 1954 până în 4 septembrie 1965. Plecând spre Leningrad, le-a spus, cam în glumă, cunoscuților și vecinilor din locul de exil: „Vă voi face nemuritori!” Astăzi acel sătuc
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
indubitabil rost instructiv, fiind bine informat, atent redactat și pe alocuri presărat cu efuziuni personale. Fiind un profesionist al filosofiei în sens academic, cu îndemînări căpătate la palestra terminologiilor sau în pancrațiul etimologic al limbilor clasice, domnul Iftode este un intelectual de stofă aleasă, prin urmare domnia sa nu trebuie apărat și nici lăudat, ci doar comentat în latura incitantă a cărții sale. Iar partea cu potențial polemic e chiar aceasta: cît de eficientă e filosofia în viața oamenilor. Citind volumul capeți
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
chipul intuițiilor și rareori sub forma conceptelor. Altfel spus, pictorul știe să facă un tablou, dar nu știe să scrie despre el. Sub unghiul convenției didactice, toți știm ce este o teză de doctorat: apoteoza birocrației universitare în viața fiecărui intelectual ambițios, adică îndurarea unui chin din nevoia de a urca treptele palmaresului. Și cum treapta era obligatorie pentru a astupa gura adversarilor, Horea Paștina a trebuit să primească jugul. Urmarea a fost o neașteptată tortură: natură mistică fără aptitudini verbale
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
în stand by. Vânzătorii - majoritatea triști. Sesiuni de interviuri, lansări și autografe (Cărtărescu e eroul aici!). (Otilia Neacșu) • La un Gaudeamus, în vreme de criză, un politician în căutarea onorabilității pierdute încearcă a nu știu câta oară să pozeze în intelectual, dar nu reușește decât să-l citeze anapoda pe Balzac. (Mircea Lazaroniu) • O inițiativă ecologică a asociației „Școli pentru un viitor verde” în parteneriat cu Editura CD Press. La standul 224B orice vizitator poate aduce un pet pentru a fi
Gaudeamus 2010. Momente () [Corola-journal/Journalistic/5911_a_7236]
-
insula asta o republică separată de Londra - vreun urmaș, cine știe, al lui Jack Cade. Sigur este că ideea a prins foarte repede, căpătând un nou prilej de izolare, aplaudat numaidecât de englezi (noi ne izolăm din ce în ce mai mult - butada unui intelectual englez - ca să găsim sensul adevărat al unității)... Și în dreptul hanului City Arms, Brațele Orașului, a și fost înălțată o barieră ca la toate granițele unde se poate citi „de aici începe Republica câinilor”... A fost o zi plină de speranțe
Mile End by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5919_a_7244]
-
sugestionarea. În primul caz ești torturat, în cel de-al doilea ești momit. Cît despre agenții manipulării, aceștia sunt ubicuitari, căci îi întîlnim peste tot și sub felurite identități: politicieni, oameni de afaceri, lideri de secte religioase, agenți de influență, intelectuali cumpărați de servicii secrete, ideologi sponsorizați de fundații anonime, patroni de trusturi media etc. Din acest motiv, omenirea poate fi privită ca o uriașă viermuială în care fiecare focar de propagandă caută să-și atragă cît mai mulți prozeliți. Potrivit
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
o mică etajeră cu cărți. În definitiv, de ce nu... Dar spațiul privilegiat al lecturii îl reprezintă, indubitabil, biblioteca publică. Acolo poți face lecturi de plăcere, dar și lecturi care țin de activitatea ta profesională. Fără biblioteci - spun o banalitate - un intelectual n-ar mai fi intelectual. Iar cei care refuză lectura (și, implicit, nu merg în biblioteci) nu știu ce pierd. Jean Marie Goulemot numește bibliotecile - frumoasă metaforă - „catedrale ale cărții”. Biblioteca - adaugă el - permite lectura în tăcere, dar, în același timp, nu
Biblioteci by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/5932_a_7257]
-
detaliile prăbușirii capătă o tentă sumbră. Cînd pînă și profesorii universitari constată căderea liberă a nivelului de pregătire la greacă și latină, panorama degradării te amuțește, căci se întrevede limpede că literele nu pot avea decît un viitor mediocru. Dintre intelectualii care își spun opiniile, Cronicarul l-a reținut pe Adrian Papahagi pentru cruzimea lucidă cu care descrie realitatea („Pentru mine, declinul și moartea anunțată a clasicelor nu sunt decît un sindrom al unui rău și mai mare. Clasicele sunt doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6221_a_7546]
-
lecturi numai pentru că forma în care ne sunt livrate cărțile e cât se poate de atractivă. Acum câteva luni, acest personaj, de altfel nu lipsit de umor, îl acroșa, în sinceră și totală inocență, pe unul din cei mai străluciți intelectuali români: „Domnu', eu nu înțeleg de ce vă pierdeți vremea citind. Priviți-mă, eu n-am citit în viața mea nicio carte și îmi merge foarte bine! Sunt invitat la televiziuni, am o emisiune la radio și mă simt minunat!" Prin
iPad, you pad... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6223_a_7548]
-
Nu e pagină în carte care să nu încapă într-una din aceste categorii tematice. Să le descriem așadar pe scurt. Patria „mică" sau „România de buzunar" este reacția de apărare în fața unei țări desfigurate de comunism, e replica unui intelectual care, dezgustat de urîțenia unui popor schilodit pînă la denaturare, își construiește interior un univers care nu este populat decît de figuri luminoase: „România mea e tare mică, e cît mănușa vînătorului siberian. În ea nu se află decît o
Cultura afectului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6226_a_7551]
-
afară. În totul, o carte calmă pînă la placiditate în care intimitatea autorului nu se dezvăluie aproape nicăieri. Un jurnal fără indiscreții, acesta e Odiseu fără Ithaca. Răboj ticsit de trimiteri culturale, dar golit de umoare irascibilă, autorul fiind un intelectual de limfă rece fără înclinații cabotine. Memoria cititorului nu reține nici o intimitate stînjenitoare și nici un episod remarcabil, și strategia aceasta, de estompare pînă la ștergere a personalității autorului, chiar dacă are ca efect o carte nemărturisitoare, și implicit nespectaculoasă, își are
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]