KorAP: Find »[drukola/base=interlocutor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...116 117 118 ...245 >

6,119 matches

Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247

desemnarea interlocutorului printr-un singur pronume în engleză - you -, prin doi în franceză - tu, vous -, prin trei în română - tu, dumneata, dumneavoastră -, în funcție de relația de deferență dintre interlocutori, prin mai mulți termeni în japoneză, în funcție de statutul social, rangul, sexul, vârsta interlocutorului: omae, kimi, ariate, kisama, anata-sama etc.; referirea reverențioasă la interlocutor se face prin utilizarea unei forme de persoana a II-a în română (dumneata, dumneavoastră), dar printr-o formă pronominală de persoana a III-a în italiană (lei). Continuumul temporal

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
doi în franceză - tu, vous -, prin trei în română - tu, dumneata, dumneavoastră -, în funcție de relația de deferență dintre interlocutori, prin mai mulți termeni în japoneză, în funcție de statutul social, rangul, sexul, vârsta interlocutorului: omae, kimi, ariate, kisama, anata-sama etc.; referirea reverențioasă la interlocutor se face prin utilizarea unei forme de persoana a II-a în română (dumneata, dumneavoastră), dar printr-o formă pronominală de persoana a III-a în italiană (lei). Continuumul temporal este segmentat diferit de la o limbă la alta prin formele

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
cu adevărat e bine că o persoană vrea ca ceilalți oameni să știe ceea ce simte ea cu adevărat Printre consecințele textuale ale acestui script se numără utilizarea frecventă a unor particule și interjecții prin care vorbitorii își exteriorizează sentimentele față de interlocutor, transmițându-i direct gândurile și sentimentele: Nepravda! („Nu-i adevărat!”), Tî ne prav („N-ai dreptate!”, „Greșești!”), Da net (empatizând cu interlocutorul, „Nu!”, „Nu se poate!”), podlec („Om de nimic!”, „Netotule!”, „Jigodie!”), blagorodnîi („Om nobil!”, „Om superior!”). 3. Un script

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
acestui script se numără utilizarea frecventă a unor particule și interjecții prin care vorbitorii își exteriorizează sentimentele față de interlocutor, transmițându-i direct gândurile și sentimentele: Nepravda! („Nu-i adevărat!”), Tî ne prav („N-ai dreptate!”, „Greșești!”), Da net (empatizând cu interlocutorul, „Nu!”, „Nu se poate!”), podlec („Om de nimic!”, „Netotule!”, „Jigodie!”), blagorodnîi („Om nobil!”, „Om superior!”). 3. Un script cultural coreean legat de „deferență” oamenii gândesc așa: când sunt în compania cuiva trebuie să gândesc așa: „Această persoană nu e ca

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
îl fac ar fi foarte rău dacă această persoană s-ar simți prost din cauza mea Printre consecințele discursive ale acestui script se numără frecvența ridicată a onorificelor, a titlurilor, a formulelor de respect, folosirea diverselor registre (în funcție de statutul social al interlocutorului), evitarea refuzului de a face acțiunea cerută de interlocutor, evitarea răspunsului direct nu. 2.3. Practicile discursive Configurația interacțiunilor verbale este constrânsă de practicile discursive specifice unei culturi date, încorporând elemente de mentalitate, de ideologie, modalități specifice de exprimare a

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
s-ar simți prost din cauza mea Printre consecințele discursive ale acestui script se numără frecvența ridicată a onorificelor, a titlurilor, a formulelor de respect, folosirea diverselor registre (în funcție de statutul social al interlocutorului), evitarea refuzului de a face acțiunea cerută de interlocutor, evitarea răspunsului direct nu. 2.3. Practicile discursive Configurația interacțiunilor verbale este constrânsă de practicile discursive specifice unei culturi date, încorporând elemente de mentalitate, de ideologie, modalități specifice de exprimare a identității culturale. Ansamblul formelor, tehnicilor, mijloacelor și strategiilor de

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
de a răspunde la o întrebare, însoțindu-l adeseori de o justificare. Diferențele de strategie au explicații culturale. Astfel, cultura chineză este preponderent orientată spre conservarea unor relații sociale armonioase în cadrul societății, spre activități de negociere a imaginii publice a interlocutorilor, care conduc la construirea unei imagini favorabile, atât a vorbitorului, cât și a interlocutorului; de aceea, pentru a nu afecta imaginea publică a interlocutorului, vorbitorii evită refuzurile directe, conflictele verbale, își maschează lipsa de cunoștințe într-un anumit subiect, recurg

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
strategie au explicații culturale. Astfel, cultura chineză este preponderent orientată spre conservarea unor relații sociale armonioase în cadrul societății, spre activități de negociere a imaginii publice a interlocutorilor, care conduc la construirea unei imagini favorabile, atât a vorbitorului, cât și a interlocutorului; de aceea, pentru a nu afecta imaginea publică a interlocutorului, vorbitorii evită refuzurile directe, conflictele verbale, își maschează lipsa de cunoștințe într-un anumit subiect, recurg la strategii indirecte de comunicare. La polul opus, cultura americană promovează strategii directe de

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
spre conservarea unor relații sociale armonioase în cadrul societății, spre activități de negociere a imaginii publice a interlocutorilor, care conduc la construirea unei imagini favorabile, atât a vorbitorului, cât și a interlocutorului; de aceea, pentru a nu afecta imaginea publică a interlocutorului, vorbitorii evită refuzurile directe, conflictele verbale, își maschează lipsa de cunoștințe într-un anumit subiect, recurg la strategii indirecte de comunicare. La polul opus, cultura americană promovează strategii directe de comunicare, în care transmiterea eficientă de informație prevalează asupra strategiilor

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
își maschează lipsa de cunoștințe într-un anumit subiect, recurg la strategii indirecte de comunicare. La polul opus, cultura americană promovează strategii directe de comunicare, în care transmiterea eficientă de informație prevalează asupra strategiilor de negociere a imaginii publice a interlocutorilor. În același timp, ideologia comunistă a societății chineze constrânge interacțiunea verbală, o controlează într-o măsură mai mare, îi dă un grad sporit de formalism și rigiditate: astfel, spre deosebire de conferințele de presă americane, în conferințele de presă ale chinezilor predomină

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
alta etc. De pildă, o comparație între convorbirile telefonice dintre americani și convorbirile telefonice dintre germani a pus în evidență următoarele deosebiri: în timp ce vorbitorii americani preferă identificarea de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă autoidentificarea, spunându-și numele; în timp ce interlocutorii americani schimbă formule politicoase de tipul „ce mai faci”, cei germani fie pur și simplu omit această formulă intrând direct în subiect, fie doar unul dintre interlocutori o rostește și cel mai adeseori o transformă, prin extindere, în primă temă

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
de către celălalt după timbrul vocii, vorbitorii germani preferă autoidentificarea, spunându-și numele; în timp ce interlocutorii americani schimbă formule politicoase de tipul „ce mai faci”, cei germani fie pur și simplu omit această formulă intrând direct în subiect, fie doar unul dintre interlocutori o rostește și cel mai adeseori o transformă, prin extindere, în primă temă a interacțiunii (Huth, Taleghani-Nikazm, 2006). Un ansamblu de reguli contextuale organizează interacțiunile dintre membrii societății. De exemplu, în cultura americană, interacțiunea didactică (în clasă) este preponderent dialogică

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
succint. În scrisoarea redactată în limba franceză, stilul este indirect și evaziv, se face referire la experiența de afaceri comună a celor doi parteneri; formulele de politețe sunt augmentate, iar pentru a diminua pe cât posibil efectele negative ale plângerii asupra interlocutorului se invocă posibile scuze pentru partener, se sugerează o soluție de rezolvare și totodată de validare a conținutului plângerii de către adresant. Cultura impune restricții și în privința canalului de comunicare. Într-o anumită situație, unele culturi acceptă comunicarea mediată (telefon, e-mail

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
pildă, preferă patternurile inductive, în timp ce cultura americană, pe cele deductive. Cele două tipare de discurs se asociază de obicei cu două stiluri distincte: stilul retoric (sofisticat, amplu, controlat, [auto]reflexiv, colectivist, respectând distanțele ierarhice, orientat spre autoexprimare și relația dintre interlocutori) și, la antipod, stilul utilitarist, non-retoric (clar, concis, sincer, pozitivist-empiric, individualist, egalitarist, orientat spre transmiterea eficientă a informației). În exemplele de mai sus se observă că primul text, construit pe tiparul inductiv, nu este asumat de un vorbitor (persoana I

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
subtemă precedentă rămasă deschisă pentru comentarii suplimentare, reluări redundante ale unor subteme sau ale unor concluzii anterioare. În esență, diferența constă în grade diferite de structurare a mesajului, de corelare a (sub)secvențelor textuale, de relevanță locală, de adaptare la interlocutor. În culturile occidentale, tema se organizează liniar, în culturile orientale se organizează în spirală. 2.4.1.3. Gradul de focalizare Toate temele și subtemele discursului se organizează în jurul unui focus, definit drept centru al interesului comunicativ. Strategiile discursive, gramaticale

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
referă la informația pe care emițătorul o transmite receptorului. Studiile arată că în unele culturi preocuparea emițătorilor este de a transmite informație corectă și completă pentru rezolvarea problemelor care au declanșat interacțiunea (în cultura americană, de pildă), în timp ce în altele interlocutorii filtrează cantitatea și calitatea informației care circulă între ei în funcție de statutul interlocutorului, de sex, de relații interpersonale (în cultura chineză, de pildă). Componenta persuasivă privește tipul de argumente, ordonarea lor și, mai ales, apelul la logică sau la emoție pentru

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
în unele culturi preocuparea emițătorilor este de a transmite informație corectă și completă pentru rezolvarea problemelor care au declanșat interacțiunea (în cultura americană, de pildă), în timp ce în altele interlocutorii filtrează cantitatea și calitatea informației care circulă între ei în funcție de statutul interlocutorului, de sex, de relații interpersonale (în cultura chineză, de pildă). Componenta persuasivă privește tipul de argumente, ordonarea lor și, mai ales, apelul la logică sau la emoție pentru a atrage adeziunea receptorului (cititor sau ascultător). Astfel, tradiția occidentală carteziană privilegiază

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
află exprimată literal în text; cunoașterea se bazează pe fapte, pe documente, pe mărturii atestate în scris; gândirea este analitică, secvențială, liniară; în formularea concluziilor primează argumentația coerentă, bazată pe logică; accentul cade pe strategiile transmiterii eficiente de informație către interlocutor, pe reducerea ambiguității comunicative. În culturile orale semnificația se află preponderent în context, sensurile sunt, în mare măsură, dependente de context, bazate pe mecanisme ale implicitului; cunoștințele împărtășite de membrii comunității sunt semnalate prin formule fixe, clișee, proverbe; gândirea este

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
ce (mai) faci? pare mult mai directă și mai personală și implică structural capacitatea de a pune în relație diverse fapte conversaționale prin intermediul lui mai (adverbul comunică informații și despre timpul scurs, o perioadă mai mare, între două întâlniri ale interlocutorilor). Paradoxal, expresia ce mai faci? se apropie structural de expresia din engleză, însă funcțional este foarte diferită. Analizând valorile celor două formule de salut de mai sus, Marica Pietreanu subliniază faptul că expresia how do you do ândeplinește funcția unei

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
o acțiune viitoare nu echivalează automat cu o promisiune sinceră, ci este doar o promisiune „de politețe”, făcută pentru a păstra relațiile sociale armonioase între membrii comunității; nerespectarea promisiunii este așteptată de către membrii grupului, în schimb un refuz spus direct interlocutorului, în locul unei promisiuni „de politețe”, poate prejudicia imaginea vorbitorului și poate deteriora relațiile sociale. Deci în culturile africane promisiunile funcționează ca acte de vorbire indirecte în performarea unui refuz politicos. Față de promisiunile „de politețe”, promisiunile sincere se fac în această

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
politețe”, poate prejudicia imaginea vorbitorului și poate deteriora relațiile sociale. Deci în culturile africane promisiunile funcționează ca acte de vorbire indirecte în performarea unui refuz politicos. Față de promisiunile „de politețe”, promisiunile sincere se fac în această cultură prin negocierea de către interlocutori a condițiilor de succes implicate în actul de „a promite”. Astfel, negocierea se realizează printr-o pereche de adiacență (interlocutorul întreabă Vorbești serios?/Promiți?, iar interlocutorul confirmă Da, serios/Promit/ Pe cuvântul meu), prin repetarea enunțului de către interlocutor (Crede-mă

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
indirecte în performarea unui refuz politicos. Față de promisiunile „de politețe”, promisiunile sincere se fac în această cultură prin negocierea de către interlocutori a condițiilor de succes implicate în actul de „a promite”. Astfel, negocierea se realizează printr-o pereche de adiacență (interlocutorul întreabă Vorbești serios?/Promiți?, iar interlocutorul confirmă Da, serios/Promit/ Pe cuvântul meu), prin repetarea enunțului de către interlocutor (Crede-mă că voi veni), prin marcarea explicită a aserțiunii ca promisiune sinceră (însoțind-o de o expresie echivalentă cu „Această promisiune

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
Față de promisiunile „de politețe”, promisiunile sincere se fac în această cultură prin negocierea de către interlocutori a condițiilor de succes implicate în actul de „a promite”. Astfel, negocierea se realizează printr-o pereche de adiacență (interlocutorul întreabă Vorbești serios?/Promiți?, iar interlocutorul confirmă Da, serios/Promit/ Pe cuvântul meu), prin repetarea enunțului de către interlocutor (Crede-mă că voi veni), prin marcarea explicită a aserțiunii ca promisiune sinceră (însoțind-o de o expresie echivalentă cu „Această promisiune o pun în gura ta”), respectiv

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
negocierea de către interlocutori a condițiilor de succes implicate în actul de „a promite”. Astfel, negocierea se realizează printr-o pereche de adiacență (interlocutorul întreabă Vorbești serios?/Promiți?, iar interlocutorul confirmă Da, serios/Promit/ Pe cuvântul meu), prin repetarea enunțului de către interlocutor (Crede-mă că voi veni), prin marcarea explicită a aserțiunii ca promisiune sinceră (însoțind-o de o expresie echivalentă cu „Această promisiune o pun în gura ta”), respectiv ca promisiune „de politețe” (însoțind-o de o expresie echivalentă cu „O să

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
spre sfârșitul enunțului a cărui forță ilocuționară poate fi aflată doar după ce toate celelalte elemente au fost rostite (Subiect-Obiect-Verb). Cuplarea actelor de vorbire în perechi de adiacență pune în evidență diverse diferențe: în unele culturi complimentele vorbitorului sunt acceptate de interlocutor (Ai o bluză foarte frumoasă! / Mulțumesc.), în altele sunt refuzate, ca expresie indirectă a modestiei (Ai o bluză foarte frumoasă! / Îmm, nu e cine știe ce... e ieftină!); în unele culturi interlocutorii acceptă sau refuză ofertele de mâncare sau băutură ale vorbitorului

Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]