4,210 matches
-
socializatori care pot reconfigura consistent tiparele relaționale și atitudinale ale tinerilor, înregistrează scoruri atît de ridicate ale cinismului social este o expresie a întinderii și gravității acestui simptom de patologie socială. Multe din speciile comportamentale caracterizate de neîncredere instituțională și interpersonală, fatalism public și autism social românesc de astăzi își află explicația și în această raportare duplicitară și instrumentală la "celălalt" necunoscut, achiziționată după lungi decenii de supunere consimțită tacit și de dezangajare "adaptativă". Totodată, pregnanța colectivismului în cele două loturi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
p < 0,01) reprezintă încă un exemplu al legăturilor dintre implicitul social deresponsabilizant și nevoia de plasare în rețelele sociale eficace. De asemenea, relația negativă dintre cinismul social și independență (r = -0,29, p < 0,05) indică și la nivel interpersonal "chemarea" către interdependență, cu atît mai pregnantă cu cît înclinația cinică este mai pronunțată. Astfel, personajul sociologic majoritar din mediul educațional se arată a fi angajat în relații manipulative (corelația între cinism social și Mach este r = +0,41, p
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca în cazul machiavelismului), ci și față de sine. Centrarea pe deschiderea de sine indică o strategie prin care subiectul nu își poate exprima autentic poziția personală, ci doar aparența unei "sincronizări" cu "celălalt semnificativ", într un climat general de părelnicie interpersonală. Studiile anterioare similare au semnalat, de altfel, puternicele implicații adaptative ale unui asemenea proces de relaționare, care pe filiera cinismului social și a automonitorizării crescute poate suplini deficitul de integrare apreciativă în grupurile relevante și poate reașeza, pe termen scurt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ideal" e cel care respectă regulile. Aici, dependența față de părinți este una din expectanțele și valorile culturii (dependență manifestată în toate domeniile însemnate ale vieții, inclusiv în luarea deciziilor importante etc.). Cu toate acestea, cultura colectivistă pune accentul pe relațiile interpersonale, contrabalansînd prin nevoia de armonizare a raporturilor cu "celălalt" eventualul exces tipic individualist al autonomiei personale "cu orice preț". Copiii din culturile individualiste, așadar, sînt adesea lăsați să își aleagă singuri un mod de a trăi, un mod de a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai mare față de contradicții decît americanii (individualiști) și astfel sînt mai puțin surprinși decît aceștia de inconsistență. Autorii sugerează că gîndirea logică a americanilor prezintă avantaje în dezvoltarea științei, în timp ce gîndirea mai holistă a esticilor prezintă avantaje pentru menținerea ordinii interpersonale și a armoniei în grup (exprimată și printr o sensibilitate mai pronunțată în relațiile interpersonale). 8.6.5. Motivația Cu cît complexitatea mediului și a situației este mai ridicată ceea ce caracterizează cel mai adesea individualismul -, cu atît indivizii doresc în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de inconsistență. Autorii sugerează că gîndirea logică a americanilor prezintă avantaje în dezvoltarea științei, în timp ce gîndirea mai holistă a esticilor prezintă avantaje pentru menținerea ordinii interpersonale și a armoniei în grup (exprimată și printr o sensibilitate mai pronunțată în relațiile interpersonale). 8.6.5. Motivația Cu cît complexitatea mediului și a situației este mai ridicată ceea ce caracterizează cel mai adesea individualismul -, cu atît indivizii doresc în mai mare măsură să fie calificați drept unici și devin mai motivați de circumstanțele care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturilor individualiste -, ei caută sinceritatea și autenticitatea. în contrast, cînd ei se simt copleșiți de tradiții și obligații, cum se întîmplă în culturile colectiviste, nu pun preț pe autenticitate. La fel, Triandis (2001) constata o tendință mai mare de înșelare interpersonală în rîndul colectiviștilor. Mulți observatori au atras atenția asupra importanței reputației și prestigiului în culturile colectiviste. Persoanele morale se comportă așa cum le dictează rolurilor lor, membrii grupului și societatea. Dacă indivizii deviază de la un astfel de comportament dezirabil social, nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contrast, colectiviștii privesc această diversitate ca pe o amenințare la adresa stabilității grupului. Heterogenitatea funcțională și puterea grupului de individualiști i-a încurajat pe aceștia să învețe unul de la altul, concentrîndu-și atenția asupra sarcinii mai mult decît asupra relațiilor sociale și interpersonale din grup și să construiască încrederea cerută de performanțele superioare (Sosik et al., 2005). în contrast, grupul colectivist și-a concentrat inițial efortul asupra formării relațiilor sociale și interpersonale între membrii grupului. Ei au avut nevoie de mai mult timp
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
concentrîndu-și atenția asupra sarcinii mai mult decît asupra relațiilor sociale și interpersonale din grup și să construiască încrederea cerută de performanțele superioare (Sosik et al., 2005). în contrast, grupul colectivist și-a concentrat inițial efortul asupra formării relațiilor sociale și interpersonale între membrii grupului. Ei au avut nevoie de mai mult timp pentru a-și spori performanța, din cauza tendinței de a vedea interacțiunea cu ceilalți printr-o perspectivă pe termen lung. în grupul colectivist, datorită dorinței de prezervare a relațiilor interpersonale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interpersonale între membrii grupului. Ei au avut nevoie de mai mult timp pentru a-și spori performanța, din cauza tendinței de a vedea interacțiunea cu ceilalți printr-o perspectivă pe termen lung. în grupul colectivist, datorită dorinței de prezervare a relațiilor interpersonale și a armoniei grupului, se exercită într o mai mare măsură efectele gîndirii de grup (Janis, 1972; Surowiecki, 2004). De asemenea, diferențe s-au înregistrat și în expectațiile privind rezultatele. Individualiștii au estimat rezultatele în sarcini specifice sub cele realizate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Yamamura, Satoh, Stedham, 2003). în familie, în culturile cu DFP mare, copiii își respectă părinții, iar aceștia așteaptă la rîndul lor o raportare obedientă. în culturile cu DFP redusă, părinții și copiii se tratează reciproc ca egali simbolic în raporturile interpersonale. în școală, în culturile cu DFP mare, elevii își tratează profesorii cu respect, chiar și în afara clasei, există o distanță mare în relația profesor-elev, pe cînd în culturile cu DFP mică, în relația profesor-elev fiecare se raportează la "celălalt" ca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cei subordonați, spre deosebire de culturile cu DFP mare, în care se activează frecvent un conflict latent. Cooperarea între subordonați poate fi bazată pe solidaritate în culturile cu DFP mică, dar este dificil de obținut în cele cu DFP mare, din pricina încrederii interpersonale scăzute, "fluidității" și caracterului tranzacțional ce caracterizează normele sociale. 8.9.2. Masculinitate-feminitate (M/F) Dimensiunea se referă deopotrivă la măsura în care societățile încurajează sau descurajează modelul rolului masculin de realizare, control și putere, precum și felul în care culturile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Basabe et al., 2002, p. 106). Pentru G. Hofstede (1980/2001), feminitatea caracterizează societățile în care rolurile de gen se suprapun peste comportamentul implicit asumat de subiect, atît femeile, cît și bărbații fiind modești, tandri și interesați de calitatea vieții interpersonale. Simplificînd, în societățile masculine, normele sociale sînt orientate spre sine, banii și valorile materiale sînt mai importante, iar omul "trăiește pentru a munci", pe cînd în cele feminine, normele sociale sînt orientate spre relații, calitatea vieții și oamenii sînt mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
respinsă în culturile feminine, în timp ce în culturile masculine este uneori considerată salutară. La nivel organizațional, diferențele privind dimensiunea masculinitate-feminitate, după Hofstede (1981/2001), sînt legate de: tipul de management, modul de rezolvare a conflictului, recompensele valorizate, rețeaua de lucru, interacțiunea interpersonală, motivația de bază. Astfel, tipul de management este mai mult intuitiv, cu preocupare pentru consens în culturile feminine, și mai mult asertiv și autoritar în culturile masculine. Rezolvarea conflictului se realizează prin negociere și compromis în culturile feminine și prin
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și prin luptă și agresivitate în cele masculine. Recompensele valorizate sînt calitatea vieții în culturile feminine și performanța în culturile masculine, după cum sînt preferate salariul mare în culturile masculine și timpul liber în culturile feminine. Rețeaua de lucru și interacțiunea interpersonală sînt mai importante pentru menținerea relațiilor în culturile feminine și pentru realizarea sarcinii în culturile masculine. Motivația de bază este de a-i servi pe ceilalți în culturile feminine, pe cînd în culturile masculine motivația de bază o constituie ambiția
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în domeniul exprimării emoțiilor, se așteaptă de la profesori și de la studenți să-și tempereze emoțiile în culturile cu EI mică și le este permis să și le exprime în culturile cu EI mare, după cum, în privința exprimării dezacordului cu profesorii, gestul interpersonal evocat este considerat stimulativ în culturile cu EI slabă, dar este privit ca un atac la persoană în culturile cu EI puternică. Dascălii țin cont de ideile părinților în culturile naționale cu EI scăzută, dar în cele cu EI mare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
protejarea mediului înconjurător, frumusețea lumii) (Smith, Dugan, 1996, p. 234). 9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars Perspectiva teoretică reunită în modelul psihologului intercultural olandez include șapte dimensiuni ale sistemului de valori: universalism (valorizarea expectațiilor sociale abstracte) particularism (valorizarea legăturilor interpersonale), individualism (orientarea asupra propriului self) colectivism (orientarea spre grup), realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților, efortului depus) descriere (cine este persoana respectivă) se referă la caracteristicile unei persoane care determină statutul său, afectivitate-neutralitate, specificitate difuziune
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
construită de A. Maslow, actualizarea fiind cel mai înalt nivel al stării de bine psihologic. Nivelul de actualizare poate fi caracterizat prin percepția eficientă a realității, autonomie, acceptare de sine și a celuilalt, spontaneitate ridicată, detașare și nevoia de distanță interpersonală, apreciere, relații interpersonale pozitive și caracter democratic. Conceptul de bine psihologic nu conține însă numai dimensiunea de actualizare a sinelui, ci cuprinde și raportarea individului la "celălalt" și la lume. A. Adler, de exemplu, considera că starea de bine psihologic
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Maslow, actualizarea fiind cel mai înalt nivel al stării de bine psihologic. Nivelul de actualizare poate fi caracterizat prin percepția eficientă a realității, autonomie, acceptare de sine și a celuilalt, spontaneitate ridicată, detașare și nevoia de distanță interpersonală, apreciere, relații interpersonale pozitive și caracter democratic. Conceptul de bine psihologic nu conține însă numai dimensiunea de actualizare a sinelui, ci cuprinde și raportarea individului la "celălalt" și la lume. A. Adler, de exemplu, considera că starea de bine psihologic poate fi înțeleasă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au confirmat diferențele în locus of control între societățile tradiționale și cele occidentale. S. Moscovici (1998, p. 147) aprecia că internalitatea este un atribut (ideal) tipic al occidentalului contemporan. De exemplu, în cazul unor societăți dictatoriale, cu un cadru social interpersonal controlat, în care libertatea de acțiune și gîndirea independentă erau sever îngrădite, indivizii activau tendința de a realiza atribuiri externe, reprimînd astfel internalitatea. Din cauza imposibilității de a avea un impact în schimbarea modului de derulare a evenimentelor, subiecții învățau social
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
externalitate. De asemenea, subiecții din societățile individualiste au fost învățați să valorizeze și să urmărească independența și realizarea individuală, fenomen care a dus la dezvoltarea încrederii în controlul exercitat de propria persoană asupra evenimentelor. Societățile colectiviste promovează armonia în relațiile interpersonale și solidaritatea între membrii grupului, fapt ce a accentuat interdependența și realizările grupului, determinînd astfel credința în controlul exercitat mai de grabă de ceilalți decît de sine. Un alt aspect care merită semnalat se referă la relația dintre LOC și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a "realității sociale obiective", cu tot spectrul comportamental variat care îi dă viață, devine imposibilă (vezi figura 1). Devine vitală mai ales analiza registrelor de profunzime, tot mai inerțiale (atitudinile, valorile), care codifică cele mai însemnate strategii implicite de deschidere interpersonală. Investigația s-a desfășurat, așadar, pe trei grupe de vîrstă, numite convențional "generații", după cum urmează: "generația 50" (formată din subiecți care la debutul cercetărilor, în 2002-2003, aveau, în medie, 50 de ani, socializată covîrșitor în comunism); "generația 35" (subiecți, în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precum și opțiunea pentru egalitate salarială și siguranța locului de muncă. în fine, cultura colectivistă laissez-faire se caracterizează prin deresponsabilizare și preferința pentru egalitate salarială și locuri de muncă sigure (Bogathy, 2004, p. 88). 10.2. Dialogul cu "celălalt" la nivel interpersonal. Autodezvăluirea Investigarea specificului autodezvăluirii în țările Europei Centrale și de Sud-Est a făcut obiectul unor studii în anii din urmă (Goodwin et al., 1999, apud Sperneac, 2004) și ne îngăduie să privim în cheie comparativă speciile de autodezvăluire ale esticilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
socializării diferite și al însușirii diferențiate cultural a rolurilor de gen (Hargie et al., 2001). Autodezvăluirea, privită drept capacitate a actorului social de a transmite audienței informații consistente despre propria sa identitate, este esențială pentru stabilirea oricărui tip de relație interpersonală, dar și pentru ansamblul tiparelor relaționale dintr-o societate. O asemenea deschidere față de "celălalt" este marcată precumpănitor de către specificul contextului sociocultural în care individul se dezvoltă, și mai puțin de înzestrările "native" ale subiectului angajat în relație. Autodezvăluirea în sine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
străine" sau cu persoane necunoscute (McHugh, 2003; Barry, Bernard, Beitel, 2009). Un corpus aparte de cercetări a investigat tema autodezvăluirii pentru țările postcomuniste. Lumea Europei Centrale și de Sud-Est este teritoriul geopolitic și social în care cele mai adînci legături interpersonale erau îndeaproape supravegheate și puteau reprezenta o sursă pentru șantaj din partea puterii comuniste, care întreținea o atmosferă de teamă și neîncredere în semeni. într-un spațiu social-politic dislocat la mijlocul secolului XX de la cursul firesc de evoluție, procesele interpersonale cele mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]