136,133 matches
-
florile pe care le aveau În balcon sau În grădinița de la țară, cum le Îngrijeau și cât de mult țin la ele. În cuvinte simple, bâlbâieli și fraze fade, lipsite de orice urmă de frumusețe a exprimării. Pe lângă atâtea banalități, intervenția și expunerea mea era ca un balsam pentru suflet. Dar... “nimicnicia” ce poate percepe, Înțelege... “Să nu cumva să vii cu ceva deosebit deoarece “umbrele” se pot abate asupra capetelor lor. În acel moment se făceau și schimbări radicale la
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
adevărată! Din păcate, nu există! În fiecare ființă zace un “mare egoist” care vrea supremația, vrea locul din fruntea bunăstării, dorind să privească peste umăr cu superioritate și profund dispreț ( mascat cu un zâmbet faustic). Mi-am reproșat toată ziua intervenția la Radio Iași. Și doar Îmi propusesem să nu mai fac acest lucru. Nu pentru că a fost un lucru mărunt și inutil! NU! Mai mult, din cauza stărilor prin care trec. Înainte să pun mâna pe receptor mă cuprinde o emoție
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Capitolul 1tc "Capitolul 1" Dileme ale dezvoltării comunitare (DEVCOM) în Româniatc "Dileme ale dezvoltării comunitare (DEVCOM) în România" O inovație socialătc "O inovație socială" „Dezvoltarea comunitară” este o etichetă tolerantă pentru o familie, relativ dezorganizată, de practici sau modele de intervenție locală care au sau tind să aibă ca rezultat „mai binele comunității”. Individualizările în această familie vin din multiple direcții: domeniul „mai binelui”, inițiatorul intervenției, modul de a da viață „gândului”, intenției de dezvoltare, actorii schimbării, tipul de comunitate etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară” este o etichetă tolerantă pentru o familie, relativ dezorganizată, de practici sau modele de intervenție locală care au sau tind să aibă ca rezultat „mai binele comunității”. Individualizările în această familie vin din multiple direcții: domeniul „mai binelui”, inițiatorul intervenției, modul de a da viață „gândului”, intenției de dezvoltare, actorii schimbării, tipul de comunitate etc. Într-o formulare sintetică, detaliată în secțiunile următoare, voi spune că DEVCOM se referă la schimbări voluntare în, prin și pentru comunitate. Care este statutul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în bună măsură de oportunitățile de rezolvare a unor probleme sociale locale prin programe de combatere a sărăciei sau de dezvoltare care deschid drumul spre resurse, în funcție de capacitatea comunităților locale de a se autoorganiza sau mobiliza pentru participare. Scheme de intervenție socială comunitară sau regională bazate pe idei de parteneriat, participare locală, mobilizare a capitalului social etc. sunt tot mai mult experimentate în context românesc. Acestea au fost preluate, majoritar, din practica și cu sprijinul unor instituții și organizații internaționale aparținând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și recursul la tradițiile fondatoare de genul celor instituite prin concepția și practica echipelor sociale în perioada anilor ’30, în cadrul mișcării sociale patronate de Dimitrie Gusti. Pe un astfel de fundal, de noutate și dezbatere atât în plan practic, de intervenție socială, cât și de cercetare socială, elaborarea unui manual de dezvoltare comunitară acum și aici poate părea imposibilă sau hazardată. Cum un manual este o codificare de experiență, în contextul dat, nu poate fi vorba să țintim spre elaborarea unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
adaptarea unui manual elaborat în alt context cultural pe tematică DEVCOM. Utilitatea lui formativă îmi pare a fi însă discutabilă. Cultura și problematica socială locală contează foarte mult în DEVCOM. O adaptare de coduri tehnice sau culturale pentru a fonda intervenții eficiente social și economic nu se poate face însă decât prin experimentare, la nivel de practică socială. În timp, pe baza cunoașterii unei astfel de experiențe se poate ajunge la codificări de tipul manualelor standard. În consecință, ceea ce propun în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de tipul manualelor standard. În consecință, ceea ce propun în continuare este o primă formă de „manual de explorare” a domeniului DEVCOM din perspectiva problematicii sociale actuale din România. Voi încerca să realizez un cadru conceptual de integrarea teoriilor, tehnicilor de intervenție, metodelor de cunoaștere din domeniu, prin raportare la practici și analize asupra DEVCOM în situații sociale diferite,din țară și din străinătate. Formarea unor specialiști în DEVCOM sau socializarea unor noi actori care să favorizeze procese de dezvoltare locală bazate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
străinătate. Formarea unor specialiști în DEVCOM sau socializarea unor noi actori care să favorizeze procese de dezvoltare locală bazate peinițiativă și participare locală ar putea fi ajutate de contactul cu o prezentare axată pe ideea de coerență și diversitate. Deocamdată, intervențiile comunitare de tip DEVCOM au fost preluate în spațiul românesc mai mult prin conținutul lor tehnic, ca agregare de reguli care prin aplicare este de așteptat să ducă la „mai binele comunitar”. Și nu este rău, pentru că procesul de învățare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de experiență locală. 5. Pentru situații sociale diferite vor trebui elaborate coduri specifice de acțiune eficientă care să mențină câteva reguli generale, dar să lucreze, în același timp, cu multiple specificări. Învățarea diversității, a tipurilor sociale care domină aria de intervenție este primul pas în DEVCOM de performanță. 6. Nu există actori comunitari buni sau răi prin definiție. Societatea civilă, administrația locală sau donatorii pot juca roluri pozitive sau negative în proiectarea și/sau implementarea DEVCOM. Orientările care promovează sinergia între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
necesari, selectarea firmei care realizează proiectul în baza unei licitații, participarea populației locale la construcția drumului etc. Intervin în proces evaluatori, supraveghetori, autorități ale administrației locale, ONG-uri etc. Exemplul este fictiv, dar rezumă o situație tipică pentru practica de intervenție locală de dezvoltare (vezi în Voicu et al., 2002). „Fondul” ar putea fi Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), iar comunități care depun cereri la Fond, indiferent că se cheamă Satu Nou sau Poiana, sunt multe în țară1. Este acțiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ea, cu participarea unora sau a tuturor membrilor ei, cu impact pentru puțini, mulți sau toți membrii. Schimbare voluntară „prin” comunitatetc "Schimbare voluntară „prin” comunitate" În principiu, nu poate exista dezvoltare comunitară fără satisfacerea celor patru criterii anterior menționate de intervenție la nivelul unui grup social („în comunitate”) în folosul membrilor săi („pentru comunitate”) și cu ajutorul lor („prin comunitate”) voluntar sau semivoluntar. Esențială cred că este dimensiunea participativă legată de mobilizarea membrilor comunității. O participare voluntară, lipsită de constrângeri presupune, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Și dacă este așa, rezultă de aici că membrii acelor națiuni vor trebui să se orienteze mai mult spre modelul unei dezvoltări comunitare centrate pe putere?” (Stoecker, 2001, p. 1) În sens larg, DEVCOM se referă la toate categoriile de intervenții sau practici comunitare care au o dimensiune participativă. În acest sens, pot fi distinse variante de DEVCOM în funcție de obiectul schimbării. Transformările participative în ordinea instituțională sau valorică a comunității apar mai frecvent sub numele de organizare comunitară. În schimb, transformările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Weil și Dorothy Gamble (2005) disting opt tipuri de practici comunitare: organizare de vecinătate/comunitate, organizarea comunităților funcționale, dezvoltare comunitară social-economică, planificare socială, dezvoltarea prin programe și legături comunitare (program development & community liaisons), acțiune social-politică, mișcări sociale, coaliții. Țintele acestor intervenții comunitare pot fi rezumate prin: - reducerea sărăciei; - producerea de bunuri publice; - schimbarea instituțiilor; - schimbarea mentalităților. Ar mai fi de distins, cred, și între noile și vechile acțiuni de DEVCOM. În forma actuală, DEVCOM implică deja o mare varietate de forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în anii ’20 decât în prezent. În al doilea rând, ar fi poate de menționat faptul că DEVCOM în varianta sa modernă implică în mult mai mare măsură actori specializați (facilitatori, agenți comunitari) și codificări mai structurate ale regulilor de intervenție comunitară. Caseta 2tc "Caseta 2" Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20tc "Un caz de dezvoltare comunitară în România anilor ’20" „Prin «răspândirea și democratizarea instrucției publice», Constantin Angelescu «îl continuă cu putere și conștiință pe Haret»1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în Statele Unite.” (Livezeanu, 1998, pp. 47, 49) Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitateatc "Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitatea" În fine, tot în seria localizărilor conceptuale aș menționa distincția dintre DEVCOM și „intervenția socială”. Acest ultim concept desemnează schimbări realizate în baza unei relații de tip „agent-client”, cu modele care pot fi luate din interacțiunile de tip medic-pacient, părinte-copil, avocat-acuzat (Rughiniș, 2004, p. 137). Cele două concepte au o relație de suprapunere parțială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Acest ultim concept desemnează schimbări realizate în baza unei relații de tip „agent-client”, cu modele care pot fi luate din interacțiunile de tip medic-pacient, părinte-copil, avocat-acuzat (Rughiniș, 2004, p. 137). Cele două concepte au o relație de suprapunere parțială. Există intervenții sociale sau comunitare care au caracter de DEVCOM pentru că satisfac toate condițiile de voluntariat, participare comunitară șisubordonare față de interesele unor grupuri din comunitate. Sunt însă și intervenții ce nu au o dimensiune participativă, ci reprezintă simpla desfășurare a acțiunii unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
2004, p. 137). Cele două concepte au o relație de suprapunere parțială. Există intervenții sociale sau comunitare care au caracter de DEVCOM pentru că satisfac toate condițiile de voluntariat, participare comunitară șisubordonare față de interesele unor grupuri din comunitate. Sunt însă și intervenții ce nu au o dimensiune participativă, ci reprezintă simpla desfășurare a acțiunii unui „medic social” care tratează un pacient, dar pacientul este simplu beneficiar al tratamentului, fără o implicare activă în diagnostic, tratament, evaluare etc. Noțiunea de intervenție socială/comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
însă și intervenții ce nu au o dimensiune participativă, ci reprezintă simpla desfășurare a acțiunii unui „medic social” care tratează un pacient, dar pacientul este simplu beneficiar al tratamentului, fără o implicare activă în diagnostic, tratament, evaluare etc. Noțiunea de intervenție socială/comunitară rămâne însă una extrem de utilă în vocabularul cu care se face DEVCOM. Este motivul pentru care, în continuare, redau câteva dintre concluziile Cosimei Rughiniș (2004). Ea a folosit conceptul pentru analiza problemelor și schimbărilor din comunitățile defavorizate din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
extrem de utilă în vocabularul cu care se face DEVCOM. Este motivul pentru care, în continuare, redau câteva dintre concluziile Cosimei Rughiniș (2004). Ea a folosit conceptul pentru analiza problemelor și schimbărilor din comunitățile defavorizate din România anilor 2000: Ideal tipic, intervenția socială se bazează pe relații de tip client-agent, definite prin faptul că agentul (inițiatorul intervenției) își propune să răspundă unor nevoi cu care se confruntă clienții (populația-țintă), deci să acționeze în interesul acestora. Modelele tipice ale relației agent-client sunt cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
redau câteva dintre concluziile Cosimei Rughiniș (2004). Ea a folosit conceptul pentru analiza problemelor și schimbărilor din comunitățile defavorizate din România anilor 2000: Ideal tipic, intervenția socială se bazează pe relații de tip client-agent, definite prin faptul că agentul (inițiatorul intervenției) își propune să răspundă unor nevoi cu care se confruntă clienții (populația-țintă), deci să acționeze în interesul acestora. Modelele tipice ale relației agent-client sunt cele medic-pacient, avocat-acuzat, dar și părinte-copil. Într-o intervenție socială, atât funcționarii publici, cât și voluntarii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
client-agent, definite prin faptul că agentul (inițiatorul intervenției) își propune să răspundă unor nevoi cu care se confruntă clienții (populația-țintă), deci să acționeze în interesul acestora. Modelele tipice ale relației agent-client sunt cele medic-pacient, avocat-acuzat, dar și părinte-copil. Într-o intervenție socială, atât funcționarii publici, cât și voluntarii din organizații neguvernamentale ocupă poziția de agenți, iar populația-țintă ocupă poziția de clienți. Interesele primare ale clienților, care țin de nevoile lor cotidiene, sunt cele care dau o primă direcție intervenției agentului. Totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Într-o intervenție socială, atât funcționarii publici, cât și voluntarii din organizații neguvernamentale ocupă poziția de agenți, iar populația-țintă ocupă poziția de clienți. Interesele primare ale clienților, care țin de nevoile lor cotidiene, sunt cele care dau o primă direcție intervenției agentului. Totuși, diversitatea existențială a celor două categorii de participanți în interacțiune generează interese divergente. Despre ce fel de interese este vorba? Putem distinge două tipuri de interese: cele primare, care reflectă nevoile personale ale actorilor sociali, dincolo de procesul intervenției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
intervenției agentului. Totuși, diversitatea existențială a celor două categorii de participanți în interacțiune generează interese divergente. Despre ce fel de interese este vorba? Putem distinge două tipuri de interese: cele primare, care reflectă nevoile personale ale actorilor sociali, dincolo de procesul intervenției, și cele secundare, care sunt create pe parcursul intervenției și se desfășoară în limitele sale. Într-o intervenție socială apar două tipuri de conflicte de interese: în primul rând, există opoziția firească între interesele primare ale agenților și interesele primare ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
categorii de participanți în interacțiune generează interese divergente. Despre ce fel de interese este vorba? Putem distinge două tipuri de interese: cele primare, care reflectă nevoile personale ale actorilor sociali, dincolo de procesul intervenției, și cele secundare, care sunt create pe parcursul intervenției și se desfășoară în limitele sale. Într-o intervenție socială apar două tipuri de conflicte de interese: în primul rând, există opoziția firească între interesele primare ale agenților și interesele primare ale clienților; în al doilea rând, specificul relației client-agent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]