4,844 matches
-
este prins, cu tușe grăbite, un tablou al perioadei imediate căderii regimului fascist. În această scurtă perioadă, xe "Sebastian"Sebastian reușește să Înțeleagă Înaintea multora adevăratul caracter al comunismului. La 31 august 1944, el nota În Jurnal observația prin care intuia „noul totalitarism”: „Ar fi imposibil să lucrez sub un regim de comitete secrete”3. Un jurnal interesant, cu o bogată informație, este cel al avocatului Arnold xe "Schwefelberg"Schwefelberg 4. Autorul a participat la evenimente importante, a fost unul dintre
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
degrabă pentru a da sens mecanismului democrației pluripartite. Partidele istorice aveau o cu totul altă perspectivă asupra principiului consensului. Pe atunci, a fost șocantă atitudinea de denunțare a principiului consensului ca exprimând o idee „neocomunsită” de către partidele istorice. Acestea au intuit faptul că acceptarea unui proces de tip cognitiv de dezbatere a căilor tranziției nu le favoriza din mai multe motive. În primul rând, aici nu puteau fi competitive cu tehnocrația, mult mai bine pregătită. A doua rațiune, probabil cea mai
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și antagonică a partidelor istorice. Acestea nu atrăgeau tehnocrația din pricina opțiunii lor de a subordona specialiștii politicienilor din vechile partide, dar și a programului lor neclar față de sistemul statal în care tehnocrația ocupa poziții de autoritate. Muncitorii și țăranii, care intuiau faptul că vor deveni victimele tranziției, sperau că singura sursă de suport social o pot obține de la tehnocrație, partidele istorice tinzând a-i trata difuz ca privilegiații vechiului regim. Susținute de un larg sector muncitoresc și țărănesc, la rândul său
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
care trebuia să fie superior moral celorlalți, să le ridice conștiința, să-și asume sarcinile murdare ale istoriei! Ce a ajuns acest proiect, cum au evoluat oamenii noi atinși de "mirosul puterii și al dictaturii" știm cu toții. Serge Moscovici a intuit încă de atunci. El îi numește pe aceștia "broaște țestoase ale revoluției". Puțini rezistau persuasiunii "forțelor obscure, rupîndu-se de tentația intrigilor și a conformismului, care se insinua pînă în străfundul sufletelor". Descoperirea este amară: Atunci am întrevăzut eu sensul înscenărilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
amploare). El a fost șocat de neputința sa de a comunica cu muncitorii; de asemenea, s-a temut pentru siguranța și integritatea lui fizică, întrucât, aflat în mijlocul greviștilor, șansele ca gărzile de corp să-l poată apăra erau minime. Drept care, intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care să nu le onoreze, apelează din nou la „limba de lemn” - pe care minerii o cred, deși era evident că măsurile luate vor fi împotriva greviștilor și nu în favoarea lor. În
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
oamenii săi, ca un bolnav. În timpul grevei s-a strigat însă și „Jos burghezia proletară!”, această scandare avându-și rostul ei. Greviștii protestau împotriva funcționărimii comuniste, care administra Valea Jiului și care profita cvasi-„vampiric” de munca epuizantă a minerilor. Minerii intuiau astfel existența unei nomenclaturi birocratice (pe lângă cea politică și represivă reprezentată de PCR și Securitate), un alt factor de insatisfacție în ceea ce-i privea: funcționărimea respectivă (fără nici un risc de viață) beneficia financiar, în detrimentul salariilor cuvenite minerilor. Prin lozinca „Jos
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ingrediente, precum curaj, puțină nebunie, indiferență în fața morții, voință, solidaritate etc. În decembrie 1989, primii care au manifestat aceste calități au fost timișorenii. * În 1989, România era un „butoi cu pulbere” - așa se spunea la „Europa Liberă” -, astfel încât putea fi intuită o formă posibilă de revoltă ca urmare atât a situației interne (România având parte de una dintre cele mai dure dictaturi neostaliniste din rândul țărilor comuniste), cât și a marilor schimbări politice care aveau loc în Europa de Est și care, direct
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la fața locului. Foarte importantă a fost, deci, această solidarizare a unor oameni de diferite naționalități și cu diferite opțiuni religioase, astfel încât primul lucru care s-a scandat în fața casei parohiale a fost „Libertate!”. Nici un moment pastorul reformat nu a intuit că protestul său și solidarizarea locuitorilor Timișoarei vor constitui scânteia care va duce la căderea dictaturii ceaușiste; dimpotrivă, în tot timpul aparițiilor sale la fereastră, când vorbea mulțimii, Lászlo Tökes s-a simțit depășit de evenimente, s-a temut de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în întreaga țară) a fost o eroare; dar, firește, nimeni nu avea cum să-și dea seama, în decembrie 1989, că FSN era un cocteil de disidenți, membri ai nomenclaturii, aventurieri, mercenari, securiști și revoluționari; nimeni nu avea cum să intuiască felul în care FSN avea să uzurpe și, mai ales, să deturneze sensul revoltei timișorene și, în general, al revoluției române, atât cât a fost ea. Mai trebuie precizat că, în zilele de 19-20 decembrie, la Timișoara ajung și o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
adjuncții săi Ștefan Gușe și Victor Athanasie Stănculescu au dat la Timișoara ordinul de a se trage în demonstranți; abia în 21 decembrie, o dată cu revolta Bucureștiului, generalul Milea și-a revizuit parțial decizia, amânând, pe cât posibil, implicarea Armatei în represiune, intuind probabil generalizarea revoluției în toată țara; Stănculescu, și mai precaut, a căutat și a reușit să se desprindă total din acțiunea de represiune din 21 decembrie la București). Armata primise în 17 decembrie 1989 ordinul „Radu cel Frumos”, care insinua
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Arestații din 21 decembrie, mai cu seamă cei din Piața Universității, au cunoscut o noapte à la roumaine a Sfântului Bartolomeu, în care au fost maltratați cu bestialitate și batjocoriți de reprezentanții unei Miliții și ai unei poliții politice care intuiau că Puterea comunistă din România se clatină, dar nu știau încă ce va aduce ziua de 22 decembrie: o revoluție generalizată și căderea regimului Ceaușescu sau continuarea acestui regim care, bazându-se tocmai pe acoliții săi fideli (Securitatea, Miliția, dar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a doua este revoluția „tinerilor” (deși Adrian Marino doar sugerează această ruptură între generații, nu o și numește). Întrucât comuniștii reformiști intenționează să monopolizeze puterea, revoluția de jos în sus (a tinerilor) tinde să se permanentizeze (în acest punct, Marino intuiește fenomenul „Piața Universității 1990”, care a semnificat tocmai permanentizarea revoluției de jos în sus). Horia-Roman Patapievici consideră reală starea de revoluție în decembrie 1989, dar constată trădarea ei ulterioară. El acuză un pact între noua și fosta Putere, dar nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru ca nemulțumirea generală să coaguleze într-o explozie, ceea ce s-a și întâmplat. Pronunțându-se asupra insurecției timișorene, Iliescu recunoaște că a fost semnalată acolo prezența unor agenți și ziariști străini (sovietici și maghiari, în special), ori chiar diplomați, care, intuind schimbarea, s-au deplasat în capitala bănățeană; însă evită să-i califice ca diversioniști, admițând că aceștia au avut mai mult rol de observatori, motiv pentru care susține decis că, la Timișoara, imixtiunile agenților străini au fost secundare, esențială fiind
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
instruiți în străinătate; 2) 19-20 decembrie, când majoritari au fost protestatarii pașnici. După mitingul din 21 decembrie de la București, Departamentul Securității Poporului a știut că regimul Ceaușescu va cădea; cel puțin generalul Iulian Vlad și alți capi ai Securității au intuit prăbușirea regimului Ceaușescu, motiv pentru care au și colaborat cu noile organisme constituite. Așa încât, consideră Filip Teodorescu, asimilarea securiștilor cu „teroriștii” a fost o diversiune de amploare, gândită de cei care sprijiniseră din interior complotul extern; la fel și arestarea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
prim-ministrul interimari erau ei înșiși agenți sovietici?). Autorul amintește apoi de felul în care a fost contactat telefonic generalul Ștefan Gușe, în limba rusă, oferindu-i-se ajutor militar pentru armata română, Gușe refuzând respectivul ajutor tocmai pentru că a intuit amestecul sovietic în decembrie 1989. În acest sens, zvonistica despre atacarea României (aerian, terestru, marin, fiind vehiculate vești despre bombardarea barajelor și otrăvirea apei potabile) ar fi avut loc pentru a se crea imaginea falsă că „forțele Securității, loiale lui
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
-o, fie reprimând-o) - este vorba de miniștrii MApN, MI și Securității -, Ceaușescu s-a prefăcut a demisiona din cea mai înaltă funcție în stat, pentru a vedea dacă există vreun înlocuitor posibil sau vreun trădător. „Baronii” și miniștrii au intuit însă că sunt puși la încercare, așa încât, fie pentru că îi erau loiali în mod sincer, fie pentru că se prefăceau a-i fi loiali, închipuindu-și ce soartă ar fi avut dacă Ceaușescu i-ar fi suspectat de trădare, l-au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mulțimea ieșită în stradă, cu ajutorul unor membri de-ai săi care distrugeau însemnele comuniste și instigau la revoltă, iar pe de altă parte, securiști combinați cu milițieni, armată și trupe de grăniceri au participat la represiune. La București, Ceaușescu a intuit trădarea și complotul, și chiar a inițiat la un moment dat destituirea capilor Securității și Armatei, pentru a prelua controlul total, întrucât aceștia au amânat punerea în practică a reprimării populației ieșite în stradă. Complotul Securității a început să se
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
generalul Iulian Vlad (fostul șef al Securității) vorbește despre o mixtură de revoluție și amestec străin, chiar dacă revoluția („participarea în masă a poporului român”, cum o numește) este considerată a fi fost decisivă. Fostul șef al Securității mărturisește că a intuit cursul evenimentelor din decembrie 1989 după declanșarea revoltei timișorene, chiar dacă nu a prevăzut cu exactitate tot ce avea să se întâmple. Vlad afirmă că soarta României a fost cu siguranță negociată la Malta, între URSS și SUA, așa încât susține că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
diversiunilor care au existat, indicând pericolul unei invazii externe, a fost și o revoltă populară autentică, „provocată, încurajată, stimulată, dar apărută pe fondul stării generale de nemulțumire a cetățenilor” (p. 37). Autorii sunt de părere că Nicolae Ceaușescu ar fi intuit „pericolul unei agresiuni externe, care vizează destrămarea României, în care scop se acționează din interior cu acțiuni teroriste pentru crearea condițiilor unei intervenții străine; existența unui complot internațional împotriva României, cu participarea unor forțe atât din Vest, cât și din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
l-a jucat tocmai ridicarea populară” (pp. 61-62). Frontul Salvării Naționale nu a fost o „emanație” a revoluției, susțin autorii (dar nu neapărat incriminatoriu); a fost o grupare a unor politicieni care se cunoșteau, cu toții având trecut comunist, care au intuit vidul de putere de după fuga lui Ceaușescu și au ocupat locul vacant, izbutind să marginalizeze celelalte guverne improvizate în fostul sediu al Comitetului Central. Toate aceste guverne improvizate au fost alcătuite, de altfel, ca și Frontul Salvării Naționale, dintr-un
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
inclusiv al României, cel romano-germanic nu trebuie să ne facă să credem că, a cunoaște liniile generale sau modelul unui sistem (cum ar fi Codul civil german sau cel francez) este suficient. Această apartenență reprezintă o bună ocazie de a intui spirtul general al reglementării, mentalitatea juridică ce o prezidează. Ea nu conduce, însă, la o identitate de reglementări și de soluții. Nu mai puțin, însă, existența codurilor, ocupând un loc special în rândul legilor organice remarca, în mod nuanțat, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
direcția afirmării unei politici externe independente. Bucureștiul nu se lăsa atras în polemica dintre partidul sovietic și cel chinez și se pronunța în repetate rânduri împotriva intenției de a condamna partidele care se opuneau liniei hegemonice a Moscovei. Liderii români intuiau că ceea ce era o competiție politico-ideologică sovieto-chineză putea oricând deveni un conflict major între cele două mari puteri comuniste. Mărturii ale vremii, cunoscute ulterior, atestă acest lucru. Ciocnirile militare de pe Ussuri (1979) aveau să arate că pericolul unui conflict armat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
poate spune că promisiunea președintelui Ceaușescu de a nu întreprinde nimic oficial în relațiile cu Republica Coreea fără "acordul tovarășilor coreeni" a fost, în mare, respectată timp de aproximativ 15 ani. Cunoscând evoluția situației politice și economice din China și intuind cursul evenimentelor din țările socialiste europene, Roh Tae-woo, noul președinte al Republicii Coreea a lansat, în cuvântarea rostită la preluarea mandatului, la 25 februarie 1988, "Diplomația Nordului", o campanie de acțiuni fără precedent vizând "stabilirea de legături economice și politice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
economiei politice. De altfel, neoclasicii au considerat teoria economică - desigur, cu referire la microeconomie - ca fiind știința formării și evoluției prețului<footnote Diana Tănase, op. cit., 2012b, p. 111. footnote>. În decursul istoriei, probabil odată cu apariția schimbului de mărfuri, s-a intuit că prețurile măsoară „ceva”, fără a se explica însă - timp de câteva milenii - ce anume măsoară. De pildă, încă din antichitate, Aristotel susținea că „prețul exprimă echivalența a două bunuri diferite calitativ, adică valoarea lor de schimb”.<footnote Niță Dobrotă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
economiei politice. De altfel, neoclasicii au considerat teoria economică - desigur, cu referire la microeconomie - ca fiind știința formării și evoluției prețului<footnote Diana Tănase, op. cit., 2012b, p. 111. footnote>. În decursul istoriei, probabil odată cu apariția schimbului de mărfuri, s-a intuit că prețurile măsoară „ceva”, fără a se explica însă - timp de câteva milenii - ce anume măsoară. De pildă, încă din antichitate, Aristotel susținea că „prețul exprimă echivalența a două bunuri diferite calitativ, adică valoarea lor de schimb”.<footnote Niță Dobrotă
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]