29,866 matches
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 21 februarie 2017, paragraful 25, sau Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, paragraful 56, referitor la ipoteza a treia). Or, această condiție este îndeplinită în cazul de față, obiectul sesizării vizând o lege nepromulgată. ... 22. Aplicând în speța de față regulile mai sus enunțate, rezultă că prezenta sesizare îndeplinește toate cele trei condiții de admisibilitate prevăzute de
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
profesiei, cât și pe întreaga durată a exercitării profesiei. Consiliul baroului este organul profesional de conducere competent să verifice cazurile de nedemnitate, să aprecieze și să hotărască, după caz, primirea, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat, în ultima ipoteză fiind emisă decizia de excludere din profesie, aceasta fiind cea mai gravă sancțiune disciplinară stabilită prin Legea nr. 51/1995 și care reprezintă consecința extrapenală a condamnării avocatului pentru săvârșirea cu intenție a anumitor infracțiuni, în anumite condiții, prevăzute de noile
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
Curtea consideră că dispozițiile cuprinse în art. I din legea criticată, prin care se modifică art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, reglementează o serie de elemente/condiții care, împreună, configurează fără echivoc acele situații ce se încadrează în prima ipoteză normativă de nedemnitate în profesia de avocat din cele patru reglementate la art. 14 din lege, în acord cu cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile sale nr. 225 din 4 aprilie 2017 și nr. 230 din 28 aprilie 2022
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită. Limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea se pot reduce și în condițiile prevăzute de art. 374 alin. (4), ale art. 375 și următoarele din Codul de procedură penală, cu referire la instituția recunoașterii învinuirii, ipoteză în care, potrivit art. 396 alin. (10) din același cod, limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime. Aceeași reducere cu o treime a limitei de pedeapsă prevăzute de lege se aplică și în cazul acordului de
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
la art. 367 - Constituirea unui grup infracțional organizat din titlul VIII - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, precum și, potrivit art. 411 din Codul penal, tuturor infracțiunilor cuprinse în titlul X - Infracțiuni contra securității naționale. ... 37. În ipoteza normativă reglementată de art. I din legea criticată, legiuitorul a impus ca minimul special al pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru infracțiunile enumerate în text să fie de cel puțin un an, fixând astfel un anumit grad de pericol social
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
era viciată dintr-o dublă perspectivă: a) prin eliminarea, față de soluția legislativă în vigoare, a infracțiunilor săvârșite cu intenție, inclusiv a celor de corupție, ceea ce afectează principiul statului de drept, și b) prin excluderea de la incidența normei a ipotezei condamnării definitive a notarului public la o pedeapsă privativă de libertate pentru care instanța dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, ceea ce afectează, în plus, și principul egalității în drepturi. Curtea a arătat că este neconstituțională distincția indirectă operată de
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
Codul de procedură penală, astfel cum s-a hotărât prin Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, și nu din faza camerei preliminare, în ipoteza în care inculpatul nu a fost legal citat în etapa procesuală anterior menționată sau, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei, încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare ale
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
nu a fost legal citat în etapa procesuală anterior menționată sau, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei, încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare ale persoanei aflate în ipoteza analizată, care a fost condamnată în lipsă [paragraful 37]. De asemenea, Curtea a constatat că prevederile art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată de Înalta Curte
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
Codul civil (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă nr. 2.297/2021). ... 31. În jurisprudența identificată la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, atât în materie civilă, cât și în materie penală, s-a reținut că, în ipoteza săvârșirii de către o persoană fizică a infracțiunii prevăzute de art. 23 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, prejudiciul este reprezentat de prejudiciul efectiv produs prin aparatele de jocuri de noroc exploatate fără licență de organizare
DECIZIA nr. 69 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263756]
-
și Justiție - Secția penală nr. 3.187/2012 și nr. 2.238/2013), pronunțând, până în prezent, hotărâri definitive/rămase definitive sau aflate în faza recursului, privind problema întinderii despăgubirilor datorate ONJN, cu titlu de taxe aferente autorizației de exploatare a jocurilor de noroc în ipoteza exploatării unui număr mai mic de aparate tip slot-machine față de cel prevăzut de lege (deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă nr. 398/2021, nr. 1.228/2021 și nr. 2.297/2021; deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția
DECIZIA nr. 69 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263756]
-
de calcul al pensiilor, acest principiu nefiind desigur unul absolut. Cu alte cuvinte, legiuitorul este în măsură a stabili în funcție de care anume venituri contributive se vor calcula pensiile în sistemul public de asigurări sociale, limitându-le eventual (în ipoteza în care se dovedește că aceste venituri au avut caracter contributiv), cu singura condiție de a nu rupe echilibrul între interesul public și cel particular și de a nu așeza o sarcină excesivă pe umerii individului prin această limitare. ... 19
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
80. Faptul că titularul sesizării a înțeles să reformuleze chestiunea litigioasă supusă analizei invocând o altă formă a aceleiași soluții legislative nu este în măsură să fundamenteze admisibilitatea prezentei sesizări și să susțină caracterul justificat al acesteia, întrucât, indiferent de ipotezele particulare indicate în conținutul sesizării, dezlegările din Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012, astfel cum au fost explicitate și prin considerentele Deciziei nr. 57 din 9 decembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
au fundamentat Decizia de recurs în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012 își păstrează valabilitatea și cu privire la dispoziția similară din legea nouă. ... 83. Or, așa cum s-a reținut deja în jurisprudența instanței supreme, chiar în ipoteza respingerii sesizării, ca inadmisibilă, decizia prealabilă „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
prevede faptul că, la înscrierea în barou, avocatul depune în fața consiliului baroului, în cadru solemn, un jurământ, însă sfera cazurilor de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Legea nr. 51/1995 este una mai restrânsă, fiind enumerate la acest articol: ipoteza persoanei condamnate definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate; ipoteza persoanei care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârșit abateri
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
un jurământ, însă sfera cazurilor de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Legea nr. 51/1995 este una mai restrânsă, fiind enumerate la acest articol: ipoteza persoanei condamnate definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate; ipoteza persoanei care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârșit abateri disciplinare grave, sancționate cu măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară; ipoteza persoanei căreia i s-
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
săvârșirea unei infracțiuni intenționate; ipoteza persoanei care a săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârșit abateri disciplinare grave, sancționate cu măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară; ipoteza persoanei căreia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară; situația persoanei în sarcina căreia s-a reținut, în baza unei hotărâri judecătorești definitive sau prin acte ale organelor profesiei
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
poate atrage incidența sancțiunii prevăzute de art. 352 alin. (12) din Codul de procedură penală, în sensul că „acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei“, întrucât ipoteza de aplicare a sancțiunii este limitată la situația în care „autoritatea emitentă“, recte instanța judecătorească, în lumina Deciziei nr. 21 din 18 ianuarie 2018, „nu permite apărătorului inculpatului accesul la informațiile clasificate“. Or, în condițiile în care acest impediment nu
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
inculpatului nu se poate prevala de faptul că, nedeținând un certificat de securitate sau o autorizație de acces corespunzătoare nivelului de secretizare, i se refuză accesul la respectivele informații cu consecința îndepărtării lor din ansamblul probator al cauzei. Întro atare ipoteză, Curtea a reținut că este necesar ca avocatul inculpatului, pentru a asigura efectivitatea dreptului la apărare al acestuia, să inițieze și să parcurgă procedura pentru obținerea autorizațiilor prevăzute de lege, respectiv să se supună măsurilor de verificare și control impuse
DECIZIA nr. 498 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263903]
-
a efectelor asupra rezultatelor investiției și a magnitudinii acestora; ... ... 19. În anexă, la articolul 8, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Evaluarea riscurilor PCI prezentată de OR în vederea acordării de stimulente se bazează pe aceleași ipoteze și date utilizate la analiza cost-beneficiu, respectiv la evaluarea sustenabilității financiare și a beneficiului socioeconomic net ale proiectului, în procesul de selecție a proiectului în conformitate cu prevederile anexei III pct. 2.1 și, după caz, ale art. 16 alin. (3
ORDIN nr. 1 din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/263982]
-
plasat „înaintea urmăririi penale“, „în timpul urmăririi penale“ sau „în timpul judecății“. ... 15. Curtea observă că, prin Decizia nr. 383 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 8 octombrie 2020, a identificat ipotezele avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție atunci când a analizat aplicarea cauzei legale de reducere a pedepsei, prevăzută de textul de lege criticat, pentru infracțiunile concurente și a apreciat că soluția și argumentele Deciziei nr. 3
DECIZIA nr. 441 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263978]
-
a României sau altă instituție 2025 Instituție nominalizată prin act normativ Guvernul României Instituții avizatoare - MDLPA, MF, alte ministere Operaționalizarea fondului 2025 Proiect de act normativ privind organizarea si funcționarea fondului MDLPA, MF Adaptarea mecanismelor de implementare a SRTL, în ipoteza nemodificării legislației privind finanțele publice 2024 MDLPA, MF Definirea și promovarea cadrului de reglementare dedicat companiilor de servicii energetice - ESCO 2023 Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea contractului-cadru de servicii de proiectare și performanță energetică ME, INS MF, MDLPA, AFM Fundamentarea
HOTĂRÂRE nr. 10 din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/263983]
-
este neîntemeiată. Arată că dreptul la o judecată în procedura simplificată doar în baza probelor aflate la dosarul de urmărire penală nu este un drept fundamental, ci reprezintă o procedură accelerată de judecată. Această procedură presupune o judecată simplificată în ipotezele în care inculpatul recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, conform art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, însă numai cu condiția ca instanța să aprecieze că probele administrate în cursul urmării penale
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
probelor din cursul urmării penale, precum și posibilitatea de a propune probe noi pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului. În situația în care cererea inculpatului de a urma procedura recunoașterii învinuirii este respinsă de instanță pentru ipotezele menționate anterior și dacă în urma parcurgerii cercetării judecătorești instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de inculpat, acestuia i se aplică beneficiul reducerii limitelor de pedeapsă, dreptul său la apărare nefiind în niciun mod îngrădit. ... 15. Potrivit
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul criticat nu încalcă prevederile constituționalitate invocate. Accesul la justiție este asigurat, pentru persoanele care nu se află în ipoteza normei criticate, în condițiile dreptului comun în materie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 9 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.835/104/2020, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a
DECIZIA nr. 511 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264068]
-
către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri. Dimpotrivă, art. 280 alin. (10) din Legea nr. 1/2011 este o concretizare și întărire a accesului la instanță în situația specific circumstanțiată în ipoteza acestui text de lege. ... 15. Aspectele invocate de autor în motivarea excepției excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanțelor judecătorești, întrucât vizează modul de interpretare și aplicare a legii în situația concretă supusă judecății. Dacă ar proceda la examinarea
DECIZIA nr. 511 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264068]