3,133 matches
-
Muncitorilor li se refuză astfel "calitatea de principală forță conducătoare a regimului de democrație populară" ("Clica lui Tito, agentură a imperialismului anglo-american": 1949, 19). Un document inedit aflat în arhivele naționale din județul Timiș insistă asupra mecanizării insuficiente a agriculturii iugoslave și a gestionării ei de către "chiaburiii cei mai crunți, mai aprigi, mai sălbatici", care nu ar fi altceva decât "copii răsfățați ai regimului fascisto-titoist" (DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, 1950, Dosar 25, f. 202, 203). Era deplânsă apoi subaprecierea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tot felul". (Golubovschi: 1949, 2). Urma apoi, în final, absența "democrației de partid", adică persecutarea și încarcerarea membrilor PCI considerați drept prosovietici ("Resolution concerning the situation in the Communist Party of Yugoslavia", în Jacobs: 1979, 133-144). În acest caz, comuniștii iugoslavi "credincioși principiilor internaționalismului și cauzei lui Lenin și Stalin" erau nevoiți să dea din nou curs, exact ca în timpul ocupației naziste, "luptei din ilegalitate" (Medvedev: 1950, 31). Pentru Moscova, regimul iugoslav își pierduse calitățile care îl desemnau drept comunist. Se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Yugoslavia", în Jacobs: 1979, 133-144). În acest caz, comuniștii iugoslavi "credincioși principiilor internaționalismului și cauzei lui Lenin și Stalin" erau nevoiți să dea din nou curs, exact ca în timpul ocupației naziste, "luptei din ilegalitate" (Medvedev: 1950, 31). Pentru Moscova, regimul iugoslav își pierduse calitățile care îl desemnau drept comunist. Se punea de acum problema recreării "partidului cu adevărat comunist revoluționar" în Iugoslavia. Un alt document din arhivele județene Tmiș ne ajută să ne formăm o părere asupra acestui proces. Pentru transformarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1952, diatribele sovietice la adresa Iugoslaviei vor atinge punctul culminant. Trei teme majore le pot rezuma: colaborarea economică, informativă și militară cu Occidentul, mergând până la tentativele de a declanșa un nou război în Balcani, îngreunarea condițiilor de trai și manipularea populației iugoslave și, după ce speranțele lui Tito într-o reconciliere rezonabilă cu Stalin se vor risipi, denigrarea Uniunii Sovietice și a "lagărului socialist" în manieră de-a dreptul "fascistă". Toate articolele apărute Uniunea Sovietică și în gazetele "democrațiilor populare" care tratează "problema
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și, după ce speranțele lui Tito într-o reconciliere rezonabilă cu Stalin se vor risipi, denigrarea Uniunii Sovietice și a "lagărului socialist" în manieră de-a dreptul "fascistă". Toate articolele apărute Uniunea Sovietică și în gazetele "democrațiilor populare" care tratează "problema iugoslavă" până la moartea lui Stalin se termină invariabil cu încurajarea comuniștilor "ortodocși" și a populației iugoslave să continue "lupta" împotriva "clicii titofasciste" (Kirsanov: 1950, 41), exprimându-și în același timp speranța în victoria lor finală. Astfel, ni se aduce la cunoștință
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Uniunii Sovietice și a "lagărului socialist" în manieră de-a dreptul "fascistă". Toate articolele apărute Uniunea Sovietică și în gazetele "democrațiilor populare" care tratează "problema iugoslavă" până la moartea lui Stalin se termină invariabil cu încurajarea comuniștilor "ortodocși" și a populației iugoslave să continue "lupta" împotriva "clicii titofasciste" (Kirsanov: 1950, 41), exprimându-și în același timp speranța în victoria lor finală. Astfel, ni se aduce la cunoștință "troțkismul" lui Tito și faptul că acesta fusese recrutat de către serviciile de spionaj britanice, chiar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lor finală. Astfel, ni se aduce la cunoștință "troțkismul" lui Tito și faptul că acesta fusese recrutat de către serviciile de spionaj britanice, chiar și de către Gestapo (!), "înaintea războiului", când "Tito și complicii lui au fost trimiși în rândurile Partidului Comunist Iugoslav cu scopuri diversioniste" ( Pozolotin: 1951, 28; Kirsanov: 1950, 41; Carasev: 1952, 61) și instalați la putere după finalizarea conflagrației mondiale, postură din care "acoperindu-se cu numele partidului comunist și lucrând în numele statului de democrație populară, clica lui Tito Rancovici
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Carasev: 1952, 61) și instalați la putere după finalizarea conflagrației mondiale, postură din care "acoperindu-se cu numele partidului comunist și lucrând în numele statului de democrație populară, clica lui Tito Rancovici a mers pas cu pas spre lichidarea cuceririlor poporului Jugoslav" (DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, 1950, Dosar 25, f. 215). Cu ajutorul fondurilor occidentale, se susținea, Iugoslavia fusese transformată într-o "colonie a imperialiștilor americani" (Chirsanov: 1952, 33) și plasată "în slujba spionajului imperialiștilor" (Minaiev: 1952: 32). Ajutorul "imperialist" nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
DJTAN, fond Comitetul Regional PMR Timișoara, Dosar 48, 1952, f. 123). Conducerea de la Belgrad era acuzată de comasarea unor forțe armate la granița cu România și Ungaria, unde de altfel ar provoca "zilnic incidente" cu potenția conflictogen extins. Însă populației iugoslave i se inocula de către guvernanți ideea că toate aceste măsuri ar fi necesare datorită "pericolul[ui] militar care ar amenința Iugoslavia dela Răsărit" (Calinin: 1951, 42). Nu numai că manifesta un prezumtiv comportament agresiv la adresa "democrațiilor populare" vecine; conducerea iugoslavă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
iugoslave i se inocula de către guvernanți ideea că toate aceste măsuri ar fi necesare datorită "pericolul[ui] militar care ar amenința Iugoslavia dela Răsărit" (Calinin: 1951, 42). Nu numai că manifesta un prezumtiv comportament agresiv la adresa "democrațiilor populare" vecine; conducerea iugoslavă "calomnia" deschis însăși Uniunea Sovietică, pe care o acuza că "ar fi vrut să mențină Iugoslavia la nivelul unei țări agrare înapoiate", cu alte cuvinte, să o "exploateze". În opinia lui Rudolf Slánský, secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac epurat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că "ar fi vrut să mențină Iugoslavia la nivelul unei țări agrare înapoiate", cu alte cuvinte, să o "exploateze". În opinia lui Rudolf Slánský, secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac epurat în 1952 în cadrul ultimului val de procese staliniste, "Trădătorii iugoslavi au nevoie de aceste afirmații mincinoase pentru a face poporul iugoslav să creadă că U.R.S.S. și țările de democrație populară ar fi ostile Iugoslaviei și din această cauză alianța cu capitalismul ar fi "un rău mai mic"". La contra-argumentele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
agrare înapoiate", cu alte cuvinte, să o "exploateze". În opinia lui Rudolf Slánský, secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac epurat în 1952 în cadrul ultimului val de procese staliniste, "Trădătorii iugoslavi au nevoie de aceste afirmații mincinoase pentru a face poporul iugoslav să creadă că U.R.S.S. și țările de democrație populară ar fi ostile Iugoslaviei și din această cauză alianța cu capitalismul ar fi "un rău mai mic"". La contra-argumentele lui Tito conform cărora și alte state socialiste întrețin relații cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în special Cehoslovacia, Slanski susținea că nu este vorba despre același tip de comerț, cehoslovacii neprimind de la "capitaliștii occidentali" "niciun credit", ceea ce nu se întâmpla în cazul Iugoslaviei (Slansky: 1949, 4). Stalin nu ezita să finanțeze generos publicațiile "emigranților revoluționari iugoslavi" rezidenți în Uniunea Sovietică sau în "țările de democrație populară". Astfel, la Moscova apărea Pentru o Iugoslavie socialistă, în Republica Populară România (RPR), Sub steagul internaționalismului, în Cehoslovacia Lupta nouă, în Bulgaria Înainte și în Albania Pentru libertate, toate acestea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ci și la Belgrad. Tito le-ar fi lăsat sovieticilor prima mutare (publică) pentru a câștiga susținere populară în țara pe care o conducea și, de ce nu, printre liderii altor "democrații populare". Într-adevăr, capitalul de imagine obținut de conducătorul iugoslav cu această ocazie a fost imens, în special în lumea non-comunistă. A reprezentat totodată și supapa de salvgardare a economiei iugoslave, reorientată acum spre Occident după ce în 1948 50% din comerțul iugoslav avea ca partener "lagărul socialist" (Lendvai: 1970, 81
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care o conducea și, de ce nu, printre liderii altor "democrații populare". Într-adevăr, capitalul de imagine obținut de conducătorul iugoslav cu această ocazie a fost imens, în special în lumea non-comunistă. A reprezentat totodată și supapa de salvgardare a economiei iugoslave, reorientată acum spre Occident după ce în 1948 50% din comerțul iugoslav avea ca partener "lagărul socialist" (Lendvai: 1970, 81, 86; Vucinich: 1951, 32). Se pare că Stalin ar fi luat în considerare chiar posibilitatea declanșării unui război împotriva "rebelului", dar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Într-adevăr, capitalul de imagine obținut de conducătorul iugoslav cu această ocazie a fost imens, în special în lumea non-comunistă. A reprezentat totodată și supapa de salvgardare a economiei iugoslave, reorientată acum spre Occident după ce în 1948 50% din comerțul iugoslav avea ca partener "lagărul socialist" (Lendvai: 1970, 81, 86; Vucinich: 1951, 32). Se pare că Stalin ar fi luat în considerare chiar posibilitatea declanșării unui război împotriva "rebelului", dar amintirea eficienței gherilelor de partizani, coroborată cu începutul Războiului din Coreea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu începutul Războiului din Coreea i-au redirecționat prioritățile internaționale înspre "amenințarea imperialistă" (Constantiniu, Pop: 2007, 42). După deschiderea parțială a arhivelor sovietice de la începutul anilor '90, s-a aflat faptul că existase chiar și un plan pentru asasinarea liderului iugoslav. Ministerul Securității Statului (MGB) trimisese personal lui Stalin un document ultrasecret în care cerea permisiunea demarării unei operațiuni teroriste care viza lichidarea fizică a lui Tito. Aceasta urma să fie îndeplinită de "agentul ilegal "Max", tovarășul I.R. Grigulevich, cetățean sovietic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a fost decât o luptă pentru putere între doi lideri și două sisteme politice funciarmente asemănătoare; o demonstrează nu numai pretențiile de subordonare formulate de Stalin, ci și perseverența lui Tito de a aborda fricțiunile "în planul raporturilor dintre statul iugoslav și statul sovietic " (Fejtö: 1979, 227, subl. în original). Interesant este faptul că Dimitrov, deși oficial participa la condamnarea titoismului, l-a sfătuit în particular pe liderul iugoslav prin intermediul subalternului său Milovan Djilas ca, odată conflictul declanșat, să se mențină
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
perseverența lui Tito de a aborda fricțiunile "în planul raporturilor dintre statul iugoslav și statul sovietic " (Fejtö: 1979, 227, subl. în original). Interesant este faptul că Dimitrov, deși oficial participa la condamnarea titoismului, l-a sfătuit în particular pe liderul iugoslav prin intermediul subalternului său Milovan Djilas ca, odată conflictul declanșat, să se mențină ferm pe poziții și să nu cedeze în fața presiunilor lui Stalin. Fără îndoială că vorbea din lunga sa experiență, știind că dacă partidul iugoslav se va supune lui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în particular pe liderul iugoslav prin intermediul subalternului său Milovan Djilas ca, odată conflictul declanșat, să se mențină ferm pe poziții și să nu cedeze în fața presiunilor lui Stalin. Fără îndoială că vorbea din lunga sa experiență, știind că dacă partidul iugoslav se va supune lui Stalin și îl va detrona pe Tito, Djilas și pe ceilalți, vor fi cu toții împușcați" (Brogan: 1990, 200). În final Milovan Djilas sintetizează judicios în lucrarea Convorbiri cu Stalin dilemele relației discipol-maestru, edificantă pentru raporturile dintre
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru democrație populară apărea un articol intitulat "Clica lui Tito dușman de moarte al socialismului". Punctul focal al articolului îl reprezintă denunțarea vehementă a "clicii Tito-Rankovici" sau al lui "Iuda-Tito", cel care ar fi "vândut" aspirațiile revoluționare genuine ale poporului iugoslav "imperialiștilor". Defectarea sa este considerată ireversibilă, dar se afirmă totodată precaritatea susținerii populare a conducerii de la Belgrad care pretinde că este în continuare socialistă, o manipulare efectuată în vederea inducerii în eroare a "maselor muncitorești". "Tito a trecut definitiv în lagărul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Socialism în vorbe și restaurarea capitalismului în fapte" (Dej: 1952, 334). Deși arborează cu ipocrizie principiile socialismului, pe care nu le mai aplică, emulul lui Stalin demarează afaceri proprii cu "imperialiștii" de pe urma cărora ar beneficia exclusiv "clica" sa, în timp ce "proletariatul iugoslav" este unicul perdant al acestor înțelegeri oneroase. Tito este asiduu culpabilizat apoi pentru livrările de alimente care ar urma să ia destinația Germaniei occidentale. "Trupele S.S., care au scăldat Iugoslavia într-o baie de sânge, au nevoie de calorii. Cât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
muncitoare, în frunte cu majoritatea comuniștilor devotați mărețelor și invincibilelor idei ale lui Lenin și Stalin, vor ști să izgonească fracțiunea naționalistă a lui Tito din Partidul Comunist din Iugoslavia și vor readuce Iugoslavia în rândurile frontului unic socialist. Poporul iugoslav se bucură de sprijinul moral al puternicei și măreței Patrii a Socialismului, U.R.S.S, al țărilor de democrație populară și al mișcării revoluționare a proletariatului internațional (Dej: 1952, 336). Emblematic pentru ferocitate incriminărilor aduse lui Tito rămâne însă raportul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rostogoli inevitabil în lagărul dușmanilor revoluției (Stalin în Dej: 1952, 401, subl. în orig.). O altă noutate adusă de raport rezidă în coroborarea valului de procese care convulsionase lumea comunistă la sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50 cu "chestiunea iugoslavă". Astfel, în RPR fusese arestat în 1948 Lucrețiu Pătrășcanu, un potențial competitor al lui Dej (subiectul va fi detaliat în următoarea secțiune a studiului); tot în același an vor fi arestați László Rajk în Ungaria și Koci Xoxe în Albania
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe teritoriile "republicilor populare" și solicita intensificarea acțiunilor de propagandă în rândurile minorității sârbe din interiorul RPR. Au fost luate în acest sens măsuri ferme, atât "pe linie de partid", cât și "pe linie de stat" (Duică: 2004, 455-461). Trădătorii iugoslavi, din ordinul imperialiștilor, încearcă să creeze în țările de democrație populară bande complotiste, alcătuite din elemente fasciste- reacționare, pentru a înfăptui în aceste țări o lovitură de stat contrarevoluționară spre a le despărți de U.R.S.S. și a le subordona
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]