5,277 matches
-
Unul cu barbă crescută fistichiu, având un tricou cu Pantera (cred că la mișto, pentru că avea față de om care ascultă jazz), se învârtea printre ei și dădea indicații. M-am bucurat că s-a nimerit așa. Ei îi plăceau mult jazzul și muzica clasică. Am mers odată la un concert unde, din toată orchestra, mi-am fixat atenția pe un singur violoncel. N-am auzit în rest nimic, și resimțeam dureros lipsa unui ritm central, a unei baterii sau măcar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mi-am fixat atenția pe un singur violoncel. N-am auzit în rest nimic, și resimțeam dureros lipsa unui ritm central, a unei baterii sau măcar a unei tobe care să bubuie din când în când. Dar nici concertele de jazz nu le-am suportat vreodată. În special solo-urile, fie ele de baterie, de chitară, de bas, de vioară sau de orice altceva, iar acum urma să asist la un solo de baterie. Foarte bine. Toate se întâmplau exact pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
-n băltoacele reci - ploaie de toamnă Sunetul toamnei - dintre castane ce iar cad culeg amintiri Ursuză ploaia plânge-n grădini hohotind greierii-au tăcut Fluturi galbeni se desprind ușor de copaci - valsul frunzelor Răpăit de stropi reci și castane arămii - jazz-ul toamnei Clepsidra vegetală - ultima frunză cade din copac Trecut pastelat în zbor - vântul șuieră desfrunzind copacii Ploaie-ndârjită cu șiroaie la streșini - tulbure vreme Noiembrie - lumina arțarilor în liniștea clipei Troiță cu ochi triști de Crist și-un mic
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
-l dădu fu negativ, ceea ce-l readuse cu picioarele pe pământ. Își propuse să treacă printr-un local pe care îl descoperise cu destulă vreme în urmă, unul în care se putea bea un vin bun și se asculta smooth jazz. Un detectiv cu pretenții fine - auzise destule remarci de acest gen, rostite pe tonuri provocatoare de unii colegi care aveau senzația că un detectiv trebuie să bea numai bere și să aibă gulerul cămășii murdar. Le dăduse cu tifla, de
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
decis să rezolve cât mai repede enigmele care se încolăceau precum un boa constrictor în jurul unul Scriitor ratat. Un Detectiv plictisit după o zi întreagă de muncă, dornic să stea la o masă, în localul preferat, și să asculte smooth jazz în timp ce bea cel puțin trei phare cu vin. Roșu... Un Magician care fluiera vesel, în spatele Detectivului, coborând fiecare treaptă aproape țopăind, excitat la gândul că niciun scenariu nu poate fi mototolit și aruncat la coș, spre eliberarea definitivă a personajelor
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
a lungul unor ziduri umede, cu jobenul pus pe o parte și cu umbrela la subsoară, fredonând din nou melodia „Singing in the rain”. La câteva sute de metri distanță, un local intim unde clientela fidelă putea să asculte smooth jazz interpretat de un saxofonist în cămașă înflorată. O Lucie care împărțea bezele cumpărătorilor, întrun hypermarket oarecare dintr-un orășel oarecare, aruncând din când în când priviri îngrijorate către ferestrele mari care lăsau să se vadă norii negri și fulgerele decise
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
încetul, mai întâi pantofii cu toc, apoi gleznele, pulpele, genunchii, șoldurile, iată o o jumătate de femeie, Scriitorule (este vocea Magicianului?, nu, nu este vocea lui, Magicianul se apropie de localul unde se bea vin bun și se ascultă smooth jazz), o jumătate de femeie care plutește la câțiva metri de tine, oamenii trec pe lângă ea fără să aibă nicio reacție, cum de este posibil așa ceva?, este posibil, dar numai dacă... Urechile iepurelui se lungesc până la pământ, iar Scriitorul vrea să
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
îndrăgostit incurabil, chinuit de o permanentă dorință fizică în fața căreia nu putea opune rezistență, iar degetele lungi apăsau pasional clapetele metalice, în timp ce suflul extras din plămânii ascunși sub o cămașă înflorată oferea poftă de viață notelor cu inflexiuni magice. Smooth jazz, la ore pierdute prin întunericul unei alte nopți, pe o scenă asupra căreia cădea lumina unui singur proiector, în mijlocul unui fals anotimp, când cald, când rece, predispus la bocet prelungit printr-un potop neprevăzut sau chiar la înfigerea țurțurilor în
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de pe o partitură neștiută? Ei și ce (hohoti în gând, atmosfera era improprie unei astfel de exprimări zgomotoase, iar saxofonul...), doar discutăm prin reducere la absurd, așa că totul este posibil. Un saxofon care cântă singur, frumos, înfiorător de frumos, smooth jazz, lumina unui proiector stingher și o femeie îmbrăcată în rochie verde. Pentru câteva minute, se văzu în postura unui pictor (un inevitabil barbișon, perciuni stufoși, o bască pleoștită într-o parte, poate chiar o mustață á la Dali, face bine
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nu dădea niciun semn din care să tragă cineva (un bărbat cu multă imaginație, spre exemplu) concluzia că ar fi ieșit din casă tocmai pentru a se combina cu un bărbat într-o noapte nesfârșită de iarnă, printre fulgii smooth jazz-ului... Ridică paharul și o privi atent, prin vinul roșu. Întregul decor se tulbură dintr-o dată, căpătă nuanțe sângerii, ca și cum pictorul din atelierul imaginar ar fi stropit tabloul, vru să se ridice de la masă și să o invite la dans
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
mă gândeam de fapt la Puloverul lui maro, pentru că Dodo era chiar Puloverul maro - un cocon moale și cald, În care citeam amândoi poezii, reviste interesante de la București, ne plimbam de mână pe malul Dunării și mergeam la festivaluri de jazz. Doi ani și jumătate stătusem astfel Încoconați, dar acum simțeam că a venit timpul să ne descolăcim, să-i iau blana pe genunchi, să o mângâi, să o cos și să plec. — Ai un ac și ață maro ? El privea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
am fugit. De atunci trecuseră patru ani. Era o zi mohorâtă de sfârșit de martie și, În loc să fie cald, Începuse, spre exasperarea tuturor, să ningă. Seara am ieșit cu Nic și cu iustin la o bere Într-un club de jazz de pe lângă Foișor, când l-am văzut trecând pe lângă noi și așezându-se la o masă. Era chiar el ! i-am făcut semn cu mâna : — Ștefan ! la jumătate de oră după aceea eram În drum spre micul lui apartament din Batiștei
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
dacă i s-ar putea spune așa, părea să spună o poveste palpitantă, cu urcușuri și coborâșuri ale vocii, o notă joasă la exhalație și una Înaltă la inhalație, cu accelerări de ritm și acalmii, Încât orice cântăreață modernă de jazz le-ar fi invidiat pentru efectul obținut. Nu puteam să-mi revin din lanțul de surprize : moto‑ neiges În loc de sănii trase de husky, rangers - miliția inuită În serviciul armatei canadiene -, topirea ghețarilor, katajak interpretat de un fel de punkiste - mă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mă gândeam de fapt la Puloverul lui maro, pentru că Dodo era chiar Puloverul maro - un cocon moale și cald, în care citeam amândoi poezii, reviste interesante de la București, ne plimbam de mână pe malul Dunării și mergeam la festivaluri de jazz. Doi ani și jumătate stătusem astfel încoconați, dar acum simțeam că a venit timpul să ne descolăcim, să-i iau blana pe genunchi, să o mângâi, să o cos și să plec. — Ai un ac și ață maro ? El privea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
am fugit. De atunci trecuseră patru ani. Era o zi mohorâtă de sfârșit de martie și, în loc să fie cald, începuse, spre exasperarea tuturor, să ningă. Seara am ieșit cu Nic și cu iustin la o bere într-un club de jazz de pe lângă Foișor, când l-am văzut trecând pe lângă noi și așezându-se la o masă. Era chiar el ! I-am făcut semn cu mâna : — Ștefan ! La jumătate de oră după aceea eram în drum spre micul lui apartament din Batiștei
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dacă i s-ar putea spune așa, părea să spună o poveste palpitantă, cu urcușuri și coborâșuri ale vocii, o notă joasă la exhalație și una înaltă la inhalație, cu accelerări de ritm și acalmii, încât orice cântăreață modernă de jazz le-ar fi invidiat pentru efectul obținut. Nu puteam să-mi revin din lanțul de surprize : motoneiges în loc de sănii trase de husky, rangers - miliția inuită în serviciul armatei canadiene -, topirea ghețarilor, katajak interpretat de un fel de punkiste - mă aflam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
că nu l-a cunoscut mai bine pe domnul Kuntz. X este impresionat de colecția de saxofoane a domnului Kuntz, cel puțin cincisprezece piese splendide. Și în plus, toți pereții plini de fotografii. s-ar părea că domnul Kuntz cînta jazz în diverse baruri de noapte. Păcat, lui X i-ar fi plăcut să-l asculte măcar o dată. „nu e frumos să răscolești prin fotografiile oamenilor.” Dar lui X nu-i pasă. „nu e frumos să le citești corespondența intimă din
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mîinile mele fură obligate să accepte un pahar cu vin și un cîrnat înfipt într-o furculiță. toată lumea vorbea acum tare și în același timp, iar domnul Kuntz îi amuza pe toți parodiind la saxofon La Marseillaise într-o versiune jazz. Brusc mi se păru că o văd și pe Domnișoara ri acolo, cu un trandafir albastru la decolteu, amuzată și veselă, ascultînd perorațiile unui bătrînel după toate aparențele extrem de încîntat de ceea ce spunea. — Un road movie la Dorohoi, iată ce-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nuan(ele unei terminologii pe care el o surprinde (n timpul (ntrevederii. Cît(m un exemplu (mprumutat din categoriile verbale proprii lumii medicale. "O gloaba bătrînă?" Str(în (n mediul medical, țin(r licen(iat (n sociologie (i pianist de jazz, Howard Becker (1928-) se afl( brusc transportat, prin anul 1950, (n sînul (colii de medicin( din Kansas City, pentru a participa la o cercetare colectiv( consacrat( studen(ilor (n medicin(: Boys în White [Becker, Geer, Hughes și Strauss, 1961]. Mai întîi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
adâncurile de velur ale casei, ca de pe platforma unui tramvai cu cai. Dangăt de clopot, însoțit de o voce tăioasă, ce ar fi putut trece cu greu drept una de muiere, joasă, ușor răgușită și melodioasă, o bună voce de jazz. - Gabi Gabrielito, sifilitico și deshumato! Ai stors, dezarticulato, vălmășagul de ceapă?... N-am auzit nici până acum, peste căpățâna de ceapă, trântitură de ușă... Fătoaca țâșni, cu carnea dosului făcând o dulce plescăitură în aer, precipitîndu-se către tocăria ușii prin
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Sfințenia-sa zugrăvindu- mi frumusețea dumneavoastră. Arătîndu-mi versetele din Sfântul Zohar în care numele dumneavoastră este înscris de trei ori. Și îmbiindu-mă să aflu iden- 125 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Cine-s? zvâcni iarăși, dinăuntru, vocea de jazz, înfășurată pe-o adiere de tuse și plutind ca pe-un nor de tămâie. Ucenica își reluă atribuțiile obișnuitului său dans de primire. Se întoarse pe călcâie către cei doi bărbați, schiță o reverență, debită cu mimică și cuvinte de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se desfășoară, udate de curenții unor vibrații benefice, țărmurile veșnic însorite ale Cabinetului de Desăvârșire Pisihică... Deși se vedea că folosește frecvent denumirea respectivului Cabinet, ucenica îi poci, cu dezinhibare, ultimul cuvânt. - Psihică, analfabeta, răsuflă dinăuntru, parcă dansând, vocea de jazz. - Poftim? - Cabinet de Desăvârșire Psihică, dulceațo. Apăsară clanța, de fapt răsuciră un mâner luxos și savant turnat din bronz, și debarcară acolo. Înăuntru, patru veioze, plasate pe parchet în cele patru unghere ale încăperii, își desfăceau, ca niște arteziane, snopurile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spintecătorul de conserve pe o banchetă de taxi. În ultima seară de sâmbătă a lunii iunie, întregul personal al Prefecturii Generale de Poliție este prezent, benevol și ca de obicei, la serviciu. Ibricele sfârâie, radiourile împrăștie pe pereți umbrele unui jazz dezinhibat, aruncat, peste Canal, de Radio Londra, se degustă un vin blând, duios, cu prieteșug, pentru două urechi (o firmă franțuzească de licori, "TANGAJ", lansase pe piață o specie năbădăioasă de vin, lăudată a te lăsa într-o singură ureche
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai oprește sterp pe retină, ci sparge dum-dum fecund pe meninge. E triumful cerebralității music-hallului acrobatismului elegant pînă la gazometru. Viața carburator Încins cade peste capul vînzătorului de castane. Și cuvintele cu intestinele desfăcute aleargă prin forburg Înlănțuindu-se În jazzul frazelor vertiginoase. Literatura nu mai prinde rugină ca fructele toamna, nu mai supurează la intervale ca un flegmon, „ci pneu rostogolit vulcanizare În danțul cetăților se prăvălește. Automobil autocamion cazan imens manometru catran toate s-au revărsat tumultuos peste pînzele
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
care califică „ritmul vremii”, ca și „literatura” sau arta corespondente pot fi schimbați Între ei, transmițînd În egală măsură voința de a surprinde, printr-o febrilă implicare, pulsul vital al epocii: „sensibilitățile tari”, „ascuțișul senzației”, „viața carburator Încins”, „prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și anunță ceva din universul imaginar al noii arte, particularizat sub semnul ludicului spectacular. Oricum, capacitatea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]