13,535 matches
-
dar sub acoperișul bisericii și-au adus aminte și de alte neînțelegeri mai vechi ce trebuiau musai cercetate. „Au rămas iarăși, spune documentul, fiind pricină ca să mai cerceteze și pentru altele, să să facă tot dă o dată pentru toate un jurământ.“ Documentul oferă detalii și cu privire la orarul soborului, cei doi sunt chemați dimineața, dar și referitoare la încălcarea lui, chiar mitropolitul „uită“ sau pur și simplu nu respectă orarul. Mai ciudat ni se pare faptul că Mitropolia era „goală“ și că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soțul. În procesele de divorț, de seducție sau de viol, ea se prezintă singură și încearcă să-și apere interesele, să se apere de acuzațiile care i se aduc, să-și prezinte martorii și probele. Poate în egală măsură presta jurământ, dacă cauza judecată o cere. În plus, pricina nu se poate judeca în absența ei, prezența femeii în fața instanței fiind la fel de necesară ca și cea a bărbatului. Această capacitate juridică se manifestă deplin în cazul văduviei sau în momentul separării
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acceptarea unui anumit sistem de probe corespunde modului de viață al unei societăți, structurii economice, modului de a gândi, concepției despre lume, nivelului de cultură. Sistemul juridic românesc din secolul al XVIII-lea folosește încă o parte a probelor iraționale (jurământul și blestemul), dar și probe raționale (actele scrise, martorii, in diciile). Codurile de legi ale vremii insistă foarte puțin asupra statutului acestora și asupra modalităților de utilizare. Doar proba cu martori și jurământul sunt analizate de Pravil nic easca Condică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
folosește încă o parte a probelor iraționale (jurământul și blestemul), dar și probe raționale (actele scrise, martorii, in diciile). Codurile de legi ale vremii insistă foarte puțin asupra statutului acestora și asupra modalităților de utilizare. Doar proba cu martori și jurământul sunt analizate de Pravil nic easca Condică la 1780 în capitolele Pentru Marturi și Pentru ju rământ. a) Actele scrise „Înscrisurile“ sunt probele moderne prin excelență. Ele dețin un rol important numai în cadrul anumitor litigii. Astfel, ele capătă o importanță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
inclusiv pe îm pricinați și pe martorii aduși să lămurească situația; soția continuă să strige că obiectul îi aparține amantei, acea Maria pe care soțul ei o tot vizitează în ultima vreme; Maria intervine însă cu precizările necesare făcute sub jurământ și înaintea sfintelor icoane: basmaua îi aparține, într-adevăr, dar Pană i-a cerut-o să și pună niște bani în ea ca să nu-i piardă și, nu ar putea păcătui cu soțul numitei din simplul motiv că ele două
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
judecată în funcție de sexul acuzatului. Trupul feminin, cel mai adeseaadesea invocat, trebuie să se afle într-o stare deplorabilă pentru a fi luat în considerație, în timp ce trupul masculin capătă statut de probă în dată ce e vătămat în mod vizibil. g) Jurământul Acest tip de probă este strâns le gat de importanța de ținută de religie în societatea ro mâ neas că a secolului al XVIII-lea. Jurământul se impune mai ales atunci când părți le afla te în litigiu nu au alt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
masculin capătă statut de probă în dată ce e vătămat în mod vizibil. g) Jurământul Acest tip de probă este strâns le gat de importanța de ținută de religie în societatea ro mâ neas că a secolului al XVIII-lea. Jurământul se impune mai ales atunci când părți le afla te în litigiu nu au alt tip de dovezi și nu-și pot susține acuzațiile sau nu se pot apăra decât prin ape lul la acest ultim examen. Conflictele din jurul zestrei, procesele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în litigiu nu au alt tip de dovezi și nu-și pot susține acuzațiile sau nu se pot apăra decât prin ape lul la acest ultim examen. Conflictele din jurul zestrei, procesele de seducție sau viol se rezolvă frecvent prin prestarea jurământului. Dacă una din părți acceptă să-și susțină acuzațiile sau nevinovăția prin acceptarea jurământului cu blestem, au tomat și cealaltă parte trebuie să accepte proba propusă, deoarece respingerea ei ar confirma vinovăția în fața curții. Prestarea jurământului se face după o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau nu se pot apăra decât prin ape lul la acest ultim examen. Conflictele din jurul zestrei, procesele de seducție sau viol se rezolvă frecvent prin prestarea jurământului. Dacă una din părți acceptă să-și susțină acuzațiile sau nevinovăția prin acceptarea jurământului cu blestem, au tomat și cealaltă parte trebuie să accepte proba propusă, deoarece respingerea ei ar confirma vinovăția în fața curții. Prestarea jurământului se face după o pregătire prealabilă a „jurătorilor“. Acor da rea unui soroc de trei zile dă părților
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rezolvă frecvent prin prestarea jurământului. Dacă una din părți acceptă să-și susțină acuzațiile sau nevinovăția prin acceptarea jurământului cu blestem, au tomat și cealaltă parte trebuie să accepte proba propusă, deoarece respingerea ei ar confirma vinovăția în fața curții. Prestarea jurământului se face după o pregătire prealabilă a „jurătorilor“. Acor da rea unui soroc de trei zile dă părților timpul necesar pentru a reflecta asupra consecințelor spirituale implicate. Unii renunță și nu-și încarcă sufletul cu puterea blestemului, alții merg până la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
până la capăt și își arată nevinovăția prin acceptarea marelui blestem și a răzbunării divine. În ziua stabilită, părțile însoțite de familiile lor merg în biserica mitropolitană; acolo clericii îi informează încă o dată asupra puterii blestemului după care ur mea ză jurământul cu mâna pe Evanghelie. Prestarea jurământului se efectuează și în alte bi se rici, importantă fiind participarea trimisului mitropolitului, martor la buna celebrare a ritualului și cel care ia în scris rezultatul final al acestei probe. Alte ori procedura urmată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin acceptarea marelui blestem și a răzbunării divine. În ziua stabilită, părțile însoțite de familiile lor merg în biserica mitropolitană; acolo clericii îi informează încă o dată asupra puterii blestemului după care ur mea ză jurământul cu mâna pe Evanghelie. Prestarea jurământului se efectuează și în alte bi se rici, importantă fiind participarea trimisului mitropolitului, martor la buna celebrare a ritualului și cel care ia în scris rezultatul final al acestei probe. Alte ori procedura urmată devine mult mai sofisticată. Martorii aduși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu numai maniera de desfășurare, ci și semnificația lui. Ape lul la acest tip de probă crește spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea, de aceea, atât puterea politică, cât și puterea spirituală încearcă prin diferite pitace să limiteze accesul la jurământ, prezentându-le supușilor și enoriașilor consecințele nefaste aleacestuia. Răzbunarea divină și pierderea sufletului numai constituie un risc pentru mulți bărbați care acceptă să jure cu ușurință în procesele de seducție, negând atât păcatul trupesc, cât și paternitatea asupra copiilor rezultați
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căsătorie. În două situații tinerii își reîntăresc promisiunile de căsătorie, într unul tânărul promite în fața rudelor sale, un unchi și un cumnat, că se va căsători cu fata cât mai repede posibil, în celălalt caz junele își susține promisiunile cu jurăminte în fața icoanelor și în prezența rudelor fetei, cumnatul și sora aceste ia. Schimbul de inele este însoțit de un alt ritual: daruri oferite logodnicei de către logodnic. Ipoteza avansată ar fi că ele sunt unilaterale, venind din partea bărbatului spre fată, fără ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Turcească, și dintr-alte locuri depărtate“ vin și se însoară în Muntenia fie devenind bigami, fie încălcând poruncile Bisericii care interzic a patra căsătorie. Pretendenții trebuie să-și probeze statutul civil prin scrisori de la arhiereii locului sau prin proba cu jurământ. Preoții sunt, de asemenea, avertizați cu privire la comportamentul țăranilor și al tinerilor: primii pribegesc din sat în sat de sărăcie sau de teama birului, uneori fără a-și lua și familiile cu ei; cei de pe urmă, în schimb, fug, împotriva voinței
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
canoanele bisericești. Ce re rea unui străin de loc trebuie să ridice o serie de întrebări pentru preotul din pa ro hie înainte de a purcede la îndeplinirea ritualului. Totodată, el nu trebuie să se lase înșelat de vorbe sau de jurăminte, ci să ceară dovezi scrise asupra stării civile a cuplu lui ce dorește să se cunune, „să cerceteze și să ispitească“, cum spune mitropolitul. Abia după ce are toate dovezile în mână, preotul poate trece la le gi ti marea căsătoriei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sunt chiar la limita disperării, nu pot proba cu propriul trup că violența a provocat răni grave, că bătaia îi poate cauza moartea. Din acest motiv, soborul îi sfă tuieș te pe soți să se împace prin zapise, să dea jurăminte în fața icoanelor, îi pedepsește atunci când nu vor să se supună. Pe deapsa și jena îi în deam nă pe unii să accepte și să promită că vor încerca să se schimbe. De spre 164 de cazuri aflăm expli cit că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cândva. Cum să mai fie un atare "pedagog" respectat? Cum să se respecte el însuși după un declin ca acesta? Intrând progresiv în jocul puterii, sedus uneori de exercițiul ei, omul școlii și-a trădat în fond menirea, încălcând acel jurământ nescris pe care un pedagog autentic îl face mereu, în sinea lui, de a sluji numai valorile susceptibile să dezvolte umanitatea din jur. Nici o altă breaslă, poate, n-a fost mai atinsă în prestigiul ei ca această dăscălime, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de autoritate monarhică, în cadrul căruia regele Carol al II-lea participa efectiv și legal la activitatea de guvernare. Actul fundamental reprezenta ruperea pactului care exista între națiune și monarhie, enunțat de regele Carol I în prima sa proclamație, după depunerea jurământului pe Constituția din 1866, deoarece, pe de o parte, așa -zisa nouă Constituție nu mai emana de la națiune ci de la puterea executivă, iar pe de altă parte, pentru că nu s-a respectat modalitatea de revizuire a Constituției. Constituția putea fi
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
dreptul de vot pentru Adunarea Deputaților era ridicată de la 21 la 30 de ani; interdicția pentru preoți de a pune autoritatea lor spirituală în slujba propagandei politice; interdicția propagandei politice în lăcașurile de cult; interdicția “de a lua sau presta jurământ pentru persoanele care nu erau autorizate de lege“ . Acestea erau stabilite în articolul 8 din primul capitol: “Este oprit preoților, de orice rit și credință religioasă, a pune autoritatea lor spirituală în slujba propagandei politice, atât în locașurile destinate cultului
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
politică, în locașurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestațiunilor religioase, nu este îngăduită nimănui. Orice asociațiune politică pe temeiuri ori pretexte religioase este oprită. În afară de persoanele, de condițiunile și de formele prevăzute în legi, nimeni nu poate lua ori presta jurăminte de credință”. Deși reproducea din vechea Constituție, un număr mare de texte referitoare la drepturile românilor, cu multe restricții însă, principiile nu erau unele liberale. Titlul al II-lea, care trata despre drepturile românilor, în noua Constituție era împărțit în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de autoritate monarhică, în cadrul căruia regele Carol al II-lea participa efectiv și legal la activitatea de guvernare. Actul fundamental reprezenta ruperea pactului care exista între națiune și monarhie, enunțat de regele Carol I în prima sa proclamație, după depunerea jurământului pe Constituția din 1866, deoarece, pe de o parte, așa -zisa nouă Constituție nu mai emana de la națiune ci de la puterea executivă, iar pe de altă parte, pentru că nu s-a respectat modalitatea de revizuire a Constituției.Puterea politică nu
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
politică, în locașurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestațiunilor religioase, nu este îngăduită nimănui. Orice asociațiune politică pe temeiuri ori pretexte religioase este oprită. În afară de persoanele, de condițiunile și de formele prevăzute în legi, nimeni nu poate lua ori presta jurăminte de credință. ART. 9 Românul care, fără prealabilă autorizație a Guvernului, va intra in orice serviciu al unui Stat străin, sau se va alătura pe lângă o corporație militară străină, pierde de plin drept cetățenia română. Supunerea, pentru oricât timp și
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
rolurilor și preluarea hrisoavelor, motiv prezent și în baladele populare. De aici feciorul de împărat devine slugă, dar nu neagră, cum întâlnim în folclorul oriental, ci o slugă albă. Asocierea oximoronică e menită să sugereze nefirescul situației. Harap-Alb își respectă jurământul de a-i fi supus întru toate Spânului, lăsându-se în știrea lui Dumnezeu, cum o vrea el să facă. Ajuns la curtea împăratului Verde, spânul începe să se teamă de sluga sa, mai ales că fetele împăratului simt care
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
organizații, printre care partide și sindicate muncitorești, dar și reprezentanți ai intelighenției laice și mișcări precum comitetul de vigilență al intelectualilor antifasciști (CVIA), a putut să conducă un număr de 500.000 de manifestanți, ocazie cu care s-a pronunțat jurămîntul frontului popular. Răsunetul național și internațional a fost enorm, și în primul rînd la Moscova, unde se deschidea, pe 25 iulie, al VII-lea Congres al Internaționalei. Istoria a reținut din aceste întruniri faptul că ele au consacrat politica de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]