28,495 matches
-
cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor. “ ... VI.2.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma documentării prealabile întocmirii prezentului raport, la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost identificată jurisprudență referitoare la chestiunea ce constituie obiectul sesizării Curții de Apel București, respectiv Decizia nr. 98/A din 26 martie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală. Potrivit acestei decizii, instanța de control judiciar a reținut că, în
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
sancționarea faptelor de corupție. Infracțiunea este clar definită de lege, astfel încât făptuitorul poate să știe care sunt acțiunile sau omisiunile care pot angaja răspunderea sa penală. ... ... VII. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului În urma examenului de jurisprudență la nivelul Curții Europene a Drepturilor Omului, nu au fost identificate hotărâri care să prezinte semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile. ... VIII. Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
expres consacrat de art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, presupune nu doar conformarea, pe viitor, la exigențele dispozitivului deciziei, ci și aplicarea corespunzătoare a întregului raționament juridic ce a precedat, în mod necesar, pronunțarea acesteia. Prin prisma jurisprudenței anterior invocate, s-a reținut că prin Decizia nr. 2 din 25 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a stabilit că dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o decizie dată într-un recurs în interesul legii, respectiv să nu formeze obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, se constată că această condiție de admisibilitate nu este îndeplinită. Potrivit jurisprudenței Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al instanței supreme, sintetizată în considerentele Deciziei nr. 22 din 27 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 7 februarie 2020, condiția ca „Înalta
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
nu a fost comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancțiunii. (2) Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale. ... ... III. Principalele coordonate ale divergențelor de jurisprudență 10. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că instanța poate invoca din oficiu prescripția executării sancțiunii contravenționale, în litigiile având ca obiect plângere contravențională, întrucât dispozițiile art. 14 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, introduse prin Legea nr.
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
dezlegării a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive. ... ... B. Analiza fondului recursului în interesul legii 27. În vederea soluționării recursului în interesul legii sunt necesare unele precizări preliminare cu privire la regimul juridic al contravențiilor, decelate din jurisprudența Curții Constituționale, cu referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 28. Potrivit celor reținute de Curtea Constituțională, „contravențiile au fost asimilate unei «acuzații în materie penală», astfel cum rezultă din hotărârile din 4 octombrie 2007, 16 februarie 2010
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
prin hotărâri judecătorești definitive. ... ... B. Analiza fondului recursului în interesul legii 27. În vederea soluționării recursului în interesul legii sunt necesare unele precizări preliminare cu privire la regimul juridic al contravențiilor, decelate din jurisprudența Curții Constituționale, cu referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 28. Potrivit celor reținute de Curtea Constituțională, „contravențiile au fost asimilate unei «acuzații în materie penală», astfel cum rezultă din hotărârile din 4 octombrie 2007, 16 februarie 2010 și 3 aprilie 2012, pronunțate în cauzele
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
25, și Haiducu și alte 16 cereri împotriva României, paragraful 11“ (Decizia Curții Constituționale nr. 736 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 17 februarie 2021, paragraful 22). ... 29. De asemenea, în jurisprudența Curții Constituționale sau mai reținut și următoarele: – „Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cuprinde reglementări al căror scop îl constituie sancționarea unor comportamente ce aduc atingere acelor valori sociale care, deși nu se bucură de protecția legii penale, trebuie apărate prin mijloace
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
actul de sancționare este reprezentat de hotărârea judecătorească, în materie contravențională, actul de sancționare este un act administrativ, respectiv procesul-verbal prin care se constată săvârșirea contravenției și se aplică sancțiunea contravențională. Cu toate acestea, așa cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale indicate anterior, în cazul contravenției nu se aplică în mod automat și cu caracter exclusiv dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ci, așa cum precizează art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, „dispozițiile Codului penal și ale Codului
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
a constatat că aceasta justifică echitatea procesului penal prin dreptul justițiabilului de a fi convins că justiția a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale și procedurale propuse de acesta. De asemenea, Curtea a observat că, în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului, s-a statuat că o motivare și o analiză clare sunt cerințe fundamentale ale hotărârilor judecătorești și aspecte importante ale dreptului la un proces echitabil. Art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
diferite state. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Hotărârea din 15 februarie 2007, pronunțată în Cauza Boldea împotriva României, paragraful 29). Potrivit jurisprudenței constante a instanței europene, care reflectă un principiu legat de buna administrare a justiției, hotărârile judecătorești trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se întemeiază (Hotărârea din 25 iulie 2002, pronunțată în Cauza Papon împotriva Franței). Dreptul la
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
face față aspectelor esențiale de fapt și de drept în cazul părților litigante - argumentul de fond sau de procedură (Hotărârea din 9 decembrie 1994, pronunțată în Cauza Ruiz Torija împotriva Spaniei, paragrafele 29 și 30). ... 26. În mod similar, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 21 alin. (3) din Constituție și a art. 6 paragraful 1 din Convenție (Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
a respectării dreptului la apărare al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților (paragraful 171). În aceste condiții, Curtea a constatat că atât în propria jurisprudență, cât și în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului s-a statuat, în mod unanim, că motivarea permite nu numai o mai bună înțelegere și acceptare a hotărârii judecătorești de către justițiabil, ci constituie, mai ales, o garanție
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
apărare al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părților (paragraful 171). În aceste condiții, Curtea a constatat că atât în propria jurisprudență, cât și în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului s-a statuat, în mod unanim, că motivarea permite nu numai o mai bună înțelegere și acceptare a hotărârii judecătorești de către justițiabil, ci constituie, mai ales, o garanție împotriva arbitrarului. Pe de
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
reglementare completă ce acoperă toate aspectele. Așa fiind, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil în componenta sa referitoare la necesitatea motivării hotărârilor judecătorești. ... 30. Neintervenind elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția deciziilor menționate, precum și considerentele pe care acestea se sprijină își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
de port al măștii în toate spațiile publice. Sunt încălcate, totodată, și dispozițiile art. 53, art. 115 alin. 6 și ale art. 147 din Constituție, în ceea ce privește purtatul măștii, care restrânge mai multe drepturi și libertăți. Ori, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a reținut că drepturile și libertățile pot fi restrânse doar prin lege, ca act formal al Parlamentului (Decizia nr. 152 din 6.05.2020). Măsura purtării măștii afectează în sens negativ libertatea de mișcare și dreptul la viață
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
obiect al prezentei acțiuni este acela că măsura purtării măștii nu respectă cerințele de echitate și proporționalitate, reprezentând o ingerință în exercitarea dreptului la respectarea vieții private și liberă mișcare și nu respectă nici cerințele de previzibilitate a legii, conform jurisprudenței internaționale constante în materie; de exemplu: Hotărârea nr 2.003.058 din 25.05.2020 a Tribunalului Administrativ din Strasbourg, prin care s-a dispus suspendarea Decretului din 20 mai 2020 al Primarului Municipiului Strasbourg, prin care s-a impus tuturor persoanelor de peste
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Referitor la excluderea căii de atac a recursului în materia partajului judiciar, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze căile de atac în diferite materii. În ceea ce privește critica ce vizează o pretinsă discriminare sub aspectul stabilirii căilor de atac în funcție de modul în care este cerut partajul
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
menționată, dublul grad de jurisdicție, respectiv fond și apel. Întrucât apelul este o cale devolutivă de atac, persoanele în cauză beneficiază de o examinare în fond a cauzei lor atât în fața judecătoriei, cât și a tribunalului. ... 27. Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că principiul triplului grad de jurisdicție nu este un principiu constituțional, care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdicție. Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicție ale unui proces, iar, potrivit art.
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul, în materia căilor extraordinare de atac, are posibilitatea de a reglementa condiții de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunțată hotărârea, precum în cazul de față (a se vedea
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
I, nr. 555 din 5 iulie 2019, aceste norme regăsindu-se cu un conținut identic în art. 154 alin. (1), art. 155 alin. (5) lit. g) și art. 243 din Codul administrativ. ... 22. În contextul celor de mai sus, prin jurisprudența amintită, Curtea a constatat că, departe de a reprezenta o simplă formalitate, semnarea autorizațiilor de construire implică anumite verificări privind existența unei documentații complete, care să respecte cerințele legale, iar neîndeplinirea unui asemenea rol nu poate rămâne fără consecințe juridice
DECIZIA nr. 387 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263284]
-
constatat că acestea nu au incidență în cauză, atât timp cât nu se indică vreo normă din categoria reglementărilor Uniunii Europene, cu caracter obligatoriu, pretins a fi încălcată. ... 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 26. Distinct de cele reținute în decizia antereferită, Curtea observă că, potrivit art. 116 alin. (1) și art.
DECIZIA nr. 387 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263284]
-
cât nu se indică vreo normă din categoria reglementărilor Uniunii Europene, cu caracter obligatoriu, pretins a fi încălcată. ... 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 26. Distinct de cele reținute în decizia antereferită, Curtea observă că, potrivit art. 116 alin. (1) și art. 117 lit. h) din Legea nr. 215/2001, fiecare unitate administrativ-teritorială
DECIZIA nr. 387 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263284]
-
accesorie, astfel că în ambele tipuri de cerere intervenientul trebuie să aibă interes, în conformitate cu prevederile art. 33 din Codul de procedură civilă potrivit căruia interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Însă, în conformitate cu jurisprudența bogată a Curții Constituționale, intervenientul accesoriu nu poate invoca un interes propriu, ci se alătură și susține interesele unei părți aflate într-un litigiu (Decizia Curții Constituționale nr. 74 din 21 februarie 2013). În aceste condiții, în mod evident, orice
DECIZIA nr. 449 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263339]