4,083 matches
-
manifestă față de jurnalismul contemporan este pus în evidență de sintagma peiorativă "bărbați purceluși", care înseamnă, pe de o parte, "pitic", pe de altă parte, este un regionalism pentru cel mai mic porc dintr-un grajd (Sayre 287). În asemenea situație, jurnalismul nu poate decât să coboare în mod rușinos când se află alături de o grație literară care urcă în ierarhie. Sarcasmul de care dă dovadă Thoreau față de jurnalism, după cum este arătat în cotidiane, se va intensifica mai târziu, când, bazându-se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru cel mai mic porc dintr-un grajd (Sayre 287). În asemenea situație, jurnalismul nu poate decât să coboare în mod rușinos când se află alături de o grație literară care urcă în ierarhie. Sarcasmul de care dă dovadă Thoreau față de jurnalism, după cum este arătat în cotidiane, se va intensifica mai târziu, când, bazându-se pe metafora conform căreia toți cititorii sunt "bărbați purceluși" sugari, el observă: Dacă tot vom citi ziare, de ce să nu renunțăm la bârfele din Boston și să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la consecințele extinderii presei independente sau de familie, care se aseamănă cu o scroafă ce își hrănește cititorii pui cu terci de o valoare nutrițională scăzută. Nu prea este de mirare că a existat o asemenea dușmănie între literatură și jurnalism. În consecință, până la mijlocul secolului, ideea unei literaturi superioare era aceea care presupunea atât înțelesul de odinioară - scrisori omenoase și politicoase - cât și un înțeles mai nou, care aspira la statutul solemn de artă și adevăr, din care jurnalismul va
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și jurnalism. În consecință, până la mijlocul secolului, ideea unei literaturi superioare era aceea care presupunea atât înțelesul de odinioară - scrisori omenoase și politicoase - cât și un înțeles mai nou, care aspira la statutul solemn de artă și adevăr, din care jurnalismul va fi exclus în cele din urmă. Dovezi în acest sens pot fi găsite în Cyclopaedia of American Literature a fraților Duyckinck, publicată în 1855, cea mai cuprinzătoare lucrare despre acest subiect din acele vremuri, deși "literatura" nu a fost
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
decât atât, ficțiunea, care la începutul secolului al XVIII-lea era o formă cu gusturi primitive și tratată cu suspiciune chiar de moralizatorul Johnson 88, a fost și ea inclusă în această categorie. Într-o indicație elocventă a declinului sorții jurnalismului, acest discurs este izbitor de absent, deși unii scriitori menționați de frații Duyckinck ar putea fi considerați jurnaliști literari în sensul cel mai larg al cuvântului, fie discursiv sau narativ: Emerson, Thoreau, Augustus Baldwin Longstreet și Thomas Bangs Thorpe. Toți
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Thoreau, Augustus Baldwin Longstreet și Thomas Bangs Thorpe. Toți au fost fost amintiți în ziare de renume, iar scrierile lor au fost publicate în Norton Anthology of American Literature. Au început să apară primele dovezi ale separării dintre literatură și jurnalism. În mod evident, avea loc o luptă pentru esențialul a ceea ce era considerat literatură superioară, iar jurnalismul, conceput în linii mari, fie că este vorba despre tipul cotidianului sau genul literar, se va arăta învins. În secolul al XIX-lea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
iar scrierile lor au fost publicate în Norton Anthology of American Literature. Au început să apară primele dovezi ale separării dintre literatură și jurnalism. În mod evident, avea loc o luptă pentru esențialul a ceea ce era considerat literatură superioară, iar jurnalismul, conceput în linii mari, fie că este vorba despre tipul cotidianului sau genul literar, se va arăta învins. În secolul al XIX-lea, a fost consacrat conceptul de "literatură superioară" în opoziție cu dominanța retoricii neoclasiciste, sub forma unei retorici
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
uriașă dintre el și prezent, care se găsește foarte puțin în aceeași limbă" (3:no. 122 [Bb2r]). De exemplu, ceea ce îi lipsea lui Chaucer era caracterul infinit ostentativ al retoricii clasiciste, un punct de vedere care nu putea înlocui veșnicia jurnalismului. După cum bine observă savantul Alan McKillop în secolul al XVIII-lea, "învățăturile neoclasicismului revin la doctrinele lui Aristotel, ale lui Longinus, Horațiu și Quintilian, fiind interpretate de criticii Renașterii italiene. Regulile care se presupuneau că au fost preluate de la antici
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de engleză anglo-saxonă și engleză modernă (Graff, 37). În timpul apariției literaturii superioare, cu influențe din retorica neoclasicistă și totodată opunând-i rezistență acesteia, aveau loc schimbări în domeniul tehnologiei, schimbări care au avut un rol important în separarea literaturii de jurnalism, privită ca o formă primitivă și "doborâtă". În final, această separare s-a bazat pe diferențele sociale. Economia afectată de schimbările tehnologice reflectă această diferență. Prețul mediu al unui cotidian era de 8 dolari pe an în 1800, pe când salariul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
proprietăți. Din cauza producției de masă, astăzi un cotidian de mărime medie poate fi achiziționat pentru aproximativ o zecime din prețul pe care îl avea în 1800. În mod evident, astfel de ziare se adresau celor înstăriți. "Asta însemna de fapt jurnalismul de clasă; într-adevăr prețul de 6 cenți pentru o singură bucată... a făcut aproape imposibil accesul clienților obișnuiți la aceste ziare". Așadar, în America post-revoluționară, aceste ziare nu erau numai fanatice, dar și elitiste, adresate claselor mai educate și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dintre fondatorii Republicii Romane, aducând astfel un omagiu trecutului, într-un stil neoclasicist. Mai mult decât atât, autorii ziarelor Federalist semnau cu pseudonime precum "Caesar", "Brutus", "Cato", pentru a sublinia opoziția lor față de anti-federaliști (Furtwangler, 51). În cele din urmă, jurnalismul lui Joseph Addison în ziarul Spectator și în alte publicații era scris în stilul neoclasicist, și s-a dovedit omniprezent, reprezentând un model pentru stilul retoric al savanților și al oamenilor înstăriți, cum ar fi James Madison, care recunoaște acest
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Categoriile sociale au jucat un rol important în stabilirea factorilor ce trebuie acceptați în categoria literatură superioară, înfățișată în Spirit of the Times: A Chronicle of the Turf, Agriculture, Field Sports, Literature, and the Stage. În cartea sa despre istoria jurnalismului american, publicată în 1873, Frederic Hudson îl caracterizează drept "primul ziar sportiv săptămânal publicat în Statele Unite" (341), în ciuda subtitlului său. Printre articolele publicate, se numără "The Big Bear of Arkansas", basmul scris de Thomas Bangs Thorpe, dar și schițe asemănătoare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi găsită astăzi în The Norton Anthology of American Literature, fiind ridicată astfel la statutul de operă literară (Baym et al. 1:1534-45). La prima vedere, acest lucru ar putea sugera receptivitatea criticilor literari de ieri și de azi față de jurnalismul popular care ajungea la statutul de literatură superioară. Însă acest statut ar eșua în identificarea stilului ziarului în care au apărut schițele lui Thorpe, un stil parțial ascuns, deoarece Hudson l-a caracterizat drept un cotidian "sportiv". Într-adevăr, dat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
anumit grad de succesiune în clasele sociale, care i-a permis să intre în atelierele respectabile ale societății moderne, deși conținutul ar putea fi considerat "necivilizat" de către aceste valori moderne. Schițele lui Augustus Baldwin Longstreet discută despre potrivirea sau nepotrivirea jurnalismului cu această clasă. Nobil din Georgia și președinte fondator al Universității Emory, Longstreet și-a propus să analizeze oamenii obișnuiți din Georgia în cartea sa Georgia Scenes, schițe publicate pentru prima dată în anii '30 ai secolului al XIX-lea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
președinte fondator al Universității Emory, Longstreet și-a propus să analizeze oamenii obișnuiți din Georgia în cartea sa Georgia Scenes, schițe publicate pentru prima dată în anii '30 ai secolului al XIX-lea în ziarele georgiene. Aceste schițe reprezintă predecesorii jurnalismului literar american. În prefața colecției, Longstreet recunoaște că subiectul tratat ar putea fi neplăcut pentru o clasă modernă: "Nu pot încheia aceste noțiuni introductive fără să le amintesc celor care au obiecții față de limbajul nepoliticos, lipsit de rafinament și câteodată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de vedere gramatical, limbaj care caracterizează uneori scriitorul, că limbajul este adaptat la capacitatea persoanei căreia i se adresează scriitorul" (iv, sublinierea lui Longstreet). Chiar dacă Longstreet recunoaște că încalcă regulile unei societăți moderne, el indică și direcția spre realismul și jurnalismul literar, puțin mai târziu în acel secol. Cu alte cuvinte, critica severă adusă clasei sociale a fost înlăturată. Când menționează că schițele sale sunt scrise în "limbajul adaptat la capacitatea persoanei căreia i se adresează scriitorul", Longstreet recunoște că textele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
În dorința lui de a observa fenomenele externe, aparent nestânjenit de retorica socială, retorica colocvială specifică lui Longstreet reflectă paradigma pozitivistă necesară, accentul fiind pus pe tragerea concluziilor din observarea lumii externe. Astfel, un alt motiv pentru eventuala excludere a jurnalismului ca tip de literatură a fost schimbarea percepției în ceea ce privește modalitatea și conținutul a ceea ce trebuie împărtășit lumii. Mai există un alt factor care poate fi sugerat de pasajul lui Longstreet în ceea ce privește declinul jurnalismului din "grațiile" literaturii. În momentul în care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un alt motiv pentru eventuala excludere a jurnalismului ca tip de literatură a fost schimbarea percepției în ceea ce privește modalitatea și conținutul a ceea ce trebuie împărtășit lumii. Mai există un alt factor care poate fi sugerat de pasajul lui Longstreet în ceea ce privește declinul jurnalismului din "grațiile" literaturii. În momentul în care cercetează prezentul inconcludent, Longstreet cere scuze cititorilor moderni, într-un mod discret, deoarece, așa cum bine își dă seama, "nu poate trage nici o concluzie" până când nu își explică lui însuși de ce s-a angajat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai fie considerat scriitor/scriitoare. Perioada de după războiul civil marchează ascensiunea realismului și naturalismului literar. Tot în această perioadă apar și studiile literare moderne (retoricienii continuând să opună rezistență)90. Această manifestare nu poate decât să marginalizeze și mai mult jurnalismul ca un tip potențial de literatură. De exemplu, Theodore W. Hunt, primul președinte al Departamentului de Engleză de la Princeton, observă în prima apariție a PMLA (Publications of the Modern Language Association of America) din 1884-85, că unul dintre beneficiile studiului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
spiritele scriitorilor morți (90 nota editorului). Pe atunci, conceptul de "literatură transcedentală" își avea originile, în mare parte, în secolul al XIX-lea, în retorica și oratoria neoclasicistă cu forme universale, deși o asemenea literatură se manifesta împotriva retoricii neoclasiciste. Jurnalismul nu s-a ridicat niciodată împotriva universalității transcedentale. În 1915, când a fost publicată cartea lui Pattee, A History of American Literature, politici literare exclusiviste puteau fi descoperite în discuțiile sale despre naturalism și despre eseu. Aceste discuții sunt importante
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
când a fost publicată cartea lui Pattee, A History of American Literature, politici literare exclusiviste puteau fi descoperite în discuțiile sale despre naturalism și despre eseu. Aceste discuții sunt importante deoarece au apărut ca principala consecință a primei perioade a jurnalismului literar narativ modern din America. Acestea pun în evidență o perspectivă critică a ceea ce a urmat, adică ceea ce în opinia lui Pattee apare ca nimic (prefață xii-xiii). Adepții protestatari ai jurnalismului literar narativ, cum ar fi Lincoln Steffens și Hutchins
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
au apărut ca principala consecință a primei perioade a jurnalismului literar narativ modern din America. Acestea pun în evidență o perspectivă critică a ceea ce a urmat, adică ceea ce în opinia lui Pattee apare ca nimic (prefață xii-xiii). Adepții protestatari ai jurnalismului literar narativ, cum ar fi Lincoln Steffens și Hutchins Hapgood, nu sunt menționați în importanta istorie a lui Pattee. Ceea ce se discută despre jurnalism are legătură cu naturalismul literar și cu unii scriitori care au acceptat, în mare măsură, dacă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a urmat, adică ceea ce în opinia lui Pattee apare ca nimic (prefață xii-xiii). Adepții protestatari ai jurnalismului literar narativ, cum ar fi Lincoln Steffens și Hutchins Hapgood, nu sunt menționați în importanta istorie a lui Pattee. Ceea ce se discută despre jurnalism are legătură cu naturalismul literar și cu unii scriitori care au acceptat, în mare măsură, dacă nu chiar au practicat, jurnalismul literar narativ, sau cu acei jurnaliști ce puteau fi considerați jurnaliști literari în mod legitim, jurnaliști care au aparținut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi Lincoln Steffens și Hutchins Hapgood, nu sunt menționați în importanta istorie a lui Pattee. Ceea ce se discută despre jurnalism are legătură cu naturalismul literar și cu unii scriitori care au acceptat, în mare măsură, dacă nu chiar au practicat, jurnalismul literar narativ, sau cu acei jurnaliști ce puteau fi considerați jurnaliști literari în mod legitim, jurnaliști care au aparținut anilor '90 ai secolului al XIX-lea și climatului critic din acele timpuri, moment în care forma a prins contur. În ceea ce privește
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu acei jurnaliști ce puteau fi considerați jurnaliști literari în mod legitim, jurnaliști care au aparținut anilor '90 ai secolului al XIX-lea și climatului critic din acele timpuri, moment în care forma a prins contur. În ceea ce privește combinarea naturalismului și jurnalismului, Pattee spune: "În ultimii ani ai acestui secol, dintr-o dată, a venit în America un grup de tineri, cea mai mare parte dintre ei fiind jurnaliști, care, pentru un moment, păreau să declanșeze o revoluție" (History 396). Printre aceștia, Pattee
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]