3,897 matches
-
este sinuciderea adolescenților) vorbește infinit de mult despre sufletul poetului: "Copilul e un erou de fiecare ceas și un geniu creator de fiecare clipă"123. De la Părintele Anania, fin psiholog și smerit cărturar, avem o evocare impresionantă despre "un Arghezi lăuntric pe care nu mulți îl vor fi cunoscut". Ca prieten de suflet, părintele și-a încrucișat destinul cu al poetului și l-a surprins în momente de maximă sensibilitate: "În ființa lui intimă, poetul era un mare emotiv, dar în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
explicațiile sărăciei sunt construcții ale cercetătorului și ale intervenientului social în diferite contexte etno-socio-culturale. Unele explicații "merg" mai bine în anumite contexte, sunt mai utile decât altele. În locul unei explicații statice de tipul: "faptul s-a produs deoarece o putere lăuntrică, un impuls, un factor extern etc. au împins individul să ajungă într-un anumită stare", propunem perspectiva constructivistă care ia în seamă și consecințele faptelor și responsabilitățile tuturor celor implicați istoric și cotidian. Sărăcirea începe cu reducerea consumului ("biletul de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
adevărata credință ca fiind o vedere mai presus de minte, simț spiritual, putere a lui Dumnezeu, tărie spre mântuire și putere spre viață veșnică, sănătatea sufletului, rod al minții, consimțirea de bunăvoie a sufletului, intuiție a realității celor făgăduite, convingere lăuntrică că Dumnezeu îi va împlini rugăciunea celui ce cere, temelie a celor nădăjduite etc. Credința este o realitate teandrică, ce ține de însăși ființa creștinului, în care se întâlnesc într-un mod tainic, lucrarea Duhului Sfânt și voința liberă și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sufletului, neclătinat de nici o împotrivire. Credincios este nu cel ce socotește că Dumnezeu poate toate; ci cel ce crede că va primi toate<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nu e o teorie teologică despre atotputernicia lui Dumnezeu, ci convingerea lăuntrică că Dumnezeu îi va împlini rugăciunea celui ce cere. (n.s. 872, p. 397) footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 27, partea a doua, cap. 32, în Filocalia..., vol. IX, p. 397) Credința - vederea cu ochii minții a celor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
este credința activată. Iar Dumnezeu este credincios și bun prin fire; credincios ca primul bine, bun ca ultimul obiect al dorinței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 13, rp. 55, în Filocalia..., vol. III, p. 262) „Credința dreaptă și lăuntrică naște frica de Dumnezeu. Iar frica de Dumnezeu ne învață păzirea poruncilor. Căci frica Lui, zice, naște păzirea poruncilor. Din păzirea poruncilor se naște virtutea cu fapta, care e începutul virtuții contemplative. Iar roada acestora e nepătimirea. Din nepătimire apoi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
satisface onoarea jignită a Tatălui prin păcatul omenesc, cum susține Anselm de Canterbury, ci ca Acela care ne este, prin unirea cu noi prin credință, putere de a ne face asemenea Lui întru sfințenie și dreptate, deci început și temelie lăuntrică în creșterea noastră în acestea. Fiul lui Dumnezeu, făcându-Se om, nu împlinește o funcție de reprezentare juridică a noastră în fața lui Dumnezeu, ci e o rădăcină a înnoirii spirituale a umanității. Puterea bunătății lui Dumnezeu se face putere a bunătății
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cu adevărat, când cineva nu se apropie de credință în chip drept, ci fără respect și din duh de iscodire, aceasta nu-l luminează cu lumina ei, ci îl închide iarăși în întunericul necredinței. Credința se referă la domeniul celor lăuntrice ale persoanei. Când cineva nu se apropie de aceasta cu respect și cu iubire, aceasta nu i se deschide. Ea nu poate fi cucerită prin agresiunea analizelor, ca obiectele, ci prin realizarea comuniunii bilaterale, prin revelația benevolă de la persoană la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mărețe imperii ale culturii. Și asta ne făcuse bine. Îmi place să trăiesc cu credința că pagina aceea nimicitoare din Jurnal nu a fost doar un act de cruzime comis în public, ci că ea a clintit ceva în resorturile lăuntrice ale ființei sale. Poate chiar i-a tăiat viața în două, făcându-l să se despartă de Petru cel boem, de risipitorul harnic care era, și care nu putuse pune laolaltă nici măcar câțiva 12 bănuți din inteligența lui între coperțile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
asupra spiritelor și asupra elementelor, oricât de bine ar ști să citească în obscurele încifrări ale stelelor, este un magician sui generis, care transmută plămada joasă 154 și impură a umanului în aurul unei moralități mai înalte și în mântuirea lăuntrică de rău. Pentru că el nu este, vrăjitorul acesta vitregit și alungat de semenii lui, un magician oarecare, ci un om de o strălucită inteligență, de o rară grație spirituală, de o fermitate și de o dârzenie care te fac să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mărețe imperii ale culturii. Și asta ne făcuse bine. Îmi place să trăiesc cu credința că pagina aceea nimicitoare din Jurnal nu a fost doar un act de cruzime comis în public, ci că ea a clintit ceva în resorturile lăuntrice ale ființei sale. Poate chiar i-a tăiat viața în două, făcându-l să se despartă de Petru cel boem, de risipitorul harnic care era, și care nu putuse pune laolaltă nici măcar câțiva bănuți din inteligența lui între coperțile unei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
puterea asupra spiritelor și asupra elementelor, oricât de bine ar ști să citească în obscurele încifrări ale stelelor, este un magician sui generis, care transmută plămada joasă și impură a umanului în aurul unei moralități mai înalte și în mântuirea lăuntrică de rău. Pentru că el nu este, vrăjitorul acesta vitregit și alungat de semenii lui, un magician oarecare, ci un om de o strălucită inteligență, de o rară grație spirituală, de o fermitate și de o dârzenie care te fac să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pot să meargă mai adânc și mai departe decâtScriptura și Tradiția, cu pretenția chiar de a îmbogăți tezaurul creș tin. Rădăcina ereziei ariene trebuie căutată tocmai în faptul „că eavoia să descifreze rațional, cu ajutorul noțiunii grecești de logos,taina vieții lăuntrice dumnezeiești, pe când Sfântul Evanghelist Ioanîntrebuințase această noțiune tocmai pentru a denumi marea tainăa vieții lăuntrice dumnezeiești, dar totodată lăsând-o pe aceasta ne-atinsă în temă”<footnote Ibidem, pp. 12-13. footnote>. Logica greacă (păgână), odată admisă drept conducătoare sau și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a îmbogăți tezaurul creș tin. Rădăcina ereziei ariene trebuie căutată tocmai în faptul „că eavoia să descifreze rațional, cu ajutorul noțiunii grecești de logos,taina vieții lăuntrice dumnezeiești, pe când Sfântul Evanghelist Ioanîntrebuințase această noțiune tocmai pentru a denumi marea tainăa vieții lăuntrice dumnezeiești, dar totodată lăsând-o pe aceasta ne-atinsă în temă”<footnote Ibidem, pp. 12-13. footnote>. Logica greacă (păgână), odată admisă drept conducătoare sau și numai lămuritoare principală, ducea firesc spreerezie. Aceasta fiindcă în cugetarea religioasă creștină, de îndată cegândirea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
uniformitate în activitatea spiritului care impulsionează sunetul articulat la exprimarea gândului” (p. 71) în timp ce formele întruchipează aspectul sonor împreună cu structura gramaticală, cele două alcătuind, împreună cu alte componente ale structurii psihice, un tot indestructibil: „viața fiecărei limbi se fundamentează pe poziția lăuntrică a poporului față de arta întrupării gândului în sunet” (p. 270). Pe fondul interpretării aparent evolutive și sociale a fenomenului lingvistic, savantul german definește trecerea de la latină la limbile romanice ca pe un proces în care acestea din urmă și-au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
chele sau al manualului de învățat engleza (sau rusa, sau portugheza), alcătuit din expresii gata făcute, din clișeele cele mai facile, îmi dezvăluia tocmai prin asta, automatismele limbajului, ale comportamentului oamenilor, "vorbirea pentru a nu spune nimic", absența de viață lăuntrică, mecanica vieții de zi cu zi, omul scăldându-se în mediul său social, nemaideosebindu-se de el"111. Traseul determinativ FlaubertCaragialeIonesco își găsește în acest fragment o justificare convingătoare în similitudinea viziunii critice asupra conformismului universal. În ceea ce privește nivelul superior al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu înseamnă că în scrierile acestora nu vor stărui reminiscențe de limbaj caragialesc neaoș. Merită, în acest sens, să dăm exemplul romanului Gabrielei Adameșteanu, Dimineață pierdută. Fie că asistăm la conversațiile caraghioasei bătrâne Vica, fie că suntem intruși în universul lăuntric al gândurilor și al amintirilor acesteia, exprimarea deficitară și obsesia culinară ne amintește de insațiabila coană Lucsița din La Moși. Iată, de pildă, cum rememorează madam Delcă împrejurările legate de moartea fratelui ei: [...] ce erea în sufletu ei numa ea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-nalt, nici bondoc, nici subțire, nici gros. Afară de acestea nu era nici bun, nici rău, nici moale, nici iute, nici deștept, nici prost. Cu un cuvânt, o ființă nici pre-prea, nici foarte-foarte"24. Fizionomiile anoste, nedetașabile, reflectă un tragic pustiu lăuntric, o lipsă a conștiinței care să impună o anumită consecvență a gândurilor și a actelor, un vid sufletesc ce explică angrenarea în fapte lipsite de finalitate, în discuții interminabile, cu atât mai însuflețite cu cât sunt mai fără obiect și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
marionetă neputincioasă".29 Aplicabilitatea acestei fișe caracterologice la specificul unor personaje ca Leonida, Cetățeanul turmentat, Catindatul, Dandanache, Farfuridi, Cațavencu subliniază încă o dată înrudirea lor mai mult sau mai puțin îndepărtată cu antieroii literaturii absurdului. Lipsite de individualitate și de viață lăuntrică, personajele caragialiene capătă relief doar prin consecvența purtării unei anumite măști, în spatele căreia nu se întrezărește nimic. Aneantizarea, alienarea, veleitarismul, marionetizarea, "lichefierea" sunt, în concluzie, aspecte care argumentează considerarea lor drept prefigurări ale antieroilor farsei tragice moderne. 5.5. Dezarticularea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu foarte mare greutate"32, Mitică, individul generic, etalonul lumii caragialiene, este arhicunoscut și ubicuu: "îl întâlnim atât de des: în prăvălii, pe stradă, pe jos, în tramcar, în vagon, în restaurant, la Gambrinus în fine, pretutindeni"33. Deși vidul lăuntric și marionetizarea sunt aspecte comune ambelor lumi, fauna lui Caragiale, chiar și atunci când apare surprinsă în ipostaze absurde, este, din nefericire, cea naturală, iar a lui Urmuz este compusă "prin syntheză"34, înregistrând subspecii umanoide absurd-fantastice, de neconceput pentru cititor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se putea privi pe sine într-o perspectivă adecvată; creația putea să se dea un pas înapoi și să se privească. Trebuie subliniat aici că artistul modern este un descendent direct al vechilor creatori de mit. Adevăratul artist explorează mitul lăuntric al vieții în contextul unei anume experiențe locale."34 Oricum, interesul pentru mit în cultura europeană pornește de la greci, de când a fost nu doar transmis ci și analizat, iar "dacă în toate limbile europene vocabula "mit" înseamnă "ficțiune", lucrul se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
eroi crescuți în acest mediu, prin apelul la suflet, la afect, mai degrabă decât prin rațiune.66 Ca realitate culturală majoră, unificatoare, religia a fost silită în Iluminism să se restrângă în filozofie sau superstiție, însă Romantismul îi salvează sensul lăuntric și cultural sub alte nume, ca artă, naționalism ori mitologie, frumusețea religiei nefiind localizată în predici și ritualuri, ci în arta și în poveștile pe care le susține, este de părere Ellwood. El mai sesizează că, paradoxal, în fluxul romantic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a lumii a orientat conștiința spre exterior, ea a pierdut contactul cu aceste organe pe care nu le mai percepe, în compensație visul și mitul care îi corespunde repunându-ne în contact cu sinele profund, restabilind contactul cu "forțele inteligente lăuntrice".103 Doar ascultând mesajele acestea criptate ale visului, descifrabile numai prin mit, putem să ne realizăm pe deplin viața individuală completă (proces denumit "individuație"), și nu doar ca persoană, care e o identitate falsă, o mască socială (nu din întâmplare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și modul de a opera (în cazul lui Batman, costumul închis la culoare ce trimite la creatura nocturnă care este liliacul, i-au adus poreclele de "Cavalerul nocturn" sau "Cavalerul întunecat"). Pe lângă deghizare, costumul este și un semn al evoluției lăuntrice a personajului și a caracterului său, cei mai importanți eroi fiind una cu propriul costum (care dacă se schimbă, realizează o "configurație iconografică precisă", precum în cazul lui Captain America sau Batman), pe când alții, etern schimbători, rămân blocați în "eșalonul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vechii eroi ai Vestului, la limita dintre civilizație și sălbăticie, total diferiți față de triumfaliștii și conformiștii "concurenți" de la DC. Ben Grimm, irascibilul om-piatră al Celor Patru Fantastici devine în scurt timp cel mai popular super-erou, manifestând existența unei credibile dimensiuni lăuntrice cu care publicul se putea identifica. I-au urmat toți ceilalți neadaptați, Hulk (alienatul, "eroul western al erei atomice", eșecul civilizației și al tehnologiei, eșec al umanității pe care tot ea îl hăituiește), Spider-Man (individualist solitar, prima vedetă a "telenovelei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
spirit.. Clipa din noaptea aceea, când aplecat pe gura babei lui, Lina, să-i audă ultimele șoapte... ea, cu un oftat, ce a încremenit vremile... și-a dat sufletul... Clipele astea, nu sunt timp, n-au să moară niciodată!... Focul lăuntric se potolea. Sudorile îl broboneau ca roua... O încredere atotstăpânitoare îl mai liniști... Pentru ce să-și mai întărâte ființa cu întrebări fel de fel.. mai bine să lase nedesgropate avuțiile destinului, mulțumindu-se să le știe tăinuite acolo, ca
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]