4,444 matches
-
sa reprezintă mișcarea prin care orașul „crește“ în profunzimea sa, proliferează neintențional, își pune în chestiune limitele sau categoriile și își depășește simpla funcționare tehnică, prestabilită, unidirecțională. Un pasaj al lui Benjamin din „Tiergarten“ conține, în esență, imaginea paradigmatică a labirintului: „Sich in einer Stadt nicht zurechtfinden heißt nicht viel. In einer Stadt sich aber zu verirren, wie man in einem Walde sich verirrt, braucht Schulung. Da müssen Straßennamen zu dem Irrenden so spre chen wie das Knacken trockner Reiser und
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cobo rârea în tărâmul Mumelor. Structura labirintică este legată de cisiv de conceptul orașului, ea face posibilă, în mod privilegiat, experiența urbană. Memoria - rememorarea locurilor - sau descifrarea scriiturii urbane care oferă clădirilor, străzilor, oamenilor un chip sunt ispite ale acestui labirint, încercări și, în același timp, Ariadne. În felul acesta, memoria colectivă, involuntară poate să survină doar în momentul în care traseele urmate nu sunt predeterminate, intenționale. Evenimentul pur al întâlnirii cu un loc, cel care creează între acesta din urmă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Ia naștere astfel ceea ce Benjamin numește, într-o conferință radiofonică, Berlinul de monic (das dämonische Berlin), descris de E.T.A. Hoffmann: unul în care suprasensibilul (Übersinnliches) este recognoscibil doar plecând de la urmele pe care le lasă pe suprafețele lucrurilor. Experiența labirintului nu se reduce însă la cea a străzilor întortocheate. Pentru Benjamin, ea se înrudește cu una despre care a mai fost vorba, aceea a pragurilor. Din punct de vedere arhitectonic, des amintită este „casa scărilor“ (Treppenhaus). Ele creează un pasaj
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și interior, păzește și conjură forțele mitice ale intrării. Pragul, după cum am mai încercat să arăt, redefinește spațiul dincolo de caracterul său de simplă limită; îi conferă valențe calitative, îl ritualizează, îl multiplică. Casa scărilor străjuiește intrarea și delimitează interiorul. Parcurgerea labirintului înseamnă, din acest punct de vedere, o neîncetată părăsire a interiorului, depășirea pragurilor succesive, ca și cum strada ar fi o infinită casă a scărilor. Benjamin își amintește în repetate rânduri de cele câteva aventuri dincolo de cartierul burghez al Berlinului de Vest
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Hure anzusprechen, Anteil hatte. Stets aber war am Anfang dieses Überschreiten einer sozialen Schwelle auch das einer topographischen, dergestalt, daß ganze Straßenzüge so im Zeichen der Prostitution entdeckt wurden.““ Lumea urbană este, prin definiție, multiplă, stratificată și doar aventura străbaterii labirintului poate să-i pună în evidență diversitatea, să facă să se ivească marginalitatea, exotismul. Explorările copilului sunt rememorate și reactualizate prin lungile plimbări ale flaneurului. În ambele cazuri, periferia, secundarul sunt investite cu atributele autenticității și devin suportul seducției urbane
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
oferă un spațiu în care logica timpului cotidian și mecanismele activității diurne sunt deconstruite, raporturile subiective se redesenează și recompun, de fapt, însăși scena pe care se desfășoară. Diversele categorii sociale își dispută întâietatea, dreptul la cuvânt.“ Cafeneaua devine un labirint viu, înscenare a pragurilor care, odată trecute, oferă accesul către natura fluidă, efemeră a orașului. Geamul cafenelei devine filtrul deconstructiv prin care mulțimea, clădirile, străzile ajung să fie privite: el reprezintă, se poate spune, mediul privilegiat al experienței urbane, la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fi actualizate pe rând prin joc: „The demolition site, the place where the old is torn down to make way for the new, is transformed into a site of playful (re)construction“.“ Lumea urbană devine pentru copil, pe rând, mască, labirint, fantasmă. Preluând vag o idee a lui Gilloch, se poate spune că, astfel, orașul este supus unei arheologii inverse: dincolo de suprafața anonimă, reificată, fetișizată a lucrurilor, nu se găsește un univers al trecutului, ci un proiect viitor. Copilăria berlineză nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
reface o narațiune la care vizitatorul răspunde, doar dacă nu folosește ușa din spate, ceea ce ar perturba intenția secvenței narative. Holul o imensă sală de jocuri, prevăzută cu sute de aparate și mese este puțin luminat și construit ca un labirint cu tavanul jos. Astfel, funcționează ca spațiu închis, dar nelimitat în spațiu și timp, spre deosebire de curtea interioară a hotelului, luminată, îngrădită ca o oază: ,,Combinația de întuneric și limitare a sălii de jocuri împreună cu spațiile din interiorul acesteia creează sentimentul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
spațiu închis, dar nelimitat în spațiu și timp, spre deosebire de curtea interioară a hotelului, luminată, îngrădită ca o oază: ,,Combinația de întuneric și limitare a sălii de jocuri împreună cu spațiile din interiorul acesteia creează sentimentul de intimitate, protecție, concentrare și control. Labirintul complicat, cu ta-vanul jos, nu are legătură cu lumina naturală sau cu spațiul de afară. Asta dezorientează vizitatorul în spațiu și timp. Se pierde noțiunea de spațiu și timp. Timpul este infinit pentru că lumina prânzului și cea de la miezul nopții
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
regiune un plan haotic, dezordonat, specific orașelor dezvoltate spontan. Rețeaua de străzi a cuprins dou) sau mai multe artere majore, ce făceau legătura cu satele și orașele învecinate, și o structură complicată de străzi secundare lipsite de direcționare, un adevărat labirint. Ca o consecință a evoluției specifice a așezărilor urbane, a conturării zonelor funcționale, a anumitor trăsături tradiționale de civilizație, a apărut și cea de-a treia dimensiune, în plan vertical, un alt element specific fizionomiei orașului 101. Până în a doua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este o invitație la lectură adresată, în primul rând, cititorilor care au pătruns de curând în universul fascinant al prozei, dar care s-au desprins deja de ipostaza lectorului „naiv”, lăsându-se antrenați în jocul complex pe care îl presupune labirintul operei literare. Este, dintr-un anumit punct de vedere, un instrument pe care cititorul îl poate utiliza în drumul său prin acest labirint, tocmai pentru a se apropia de ipostaza acelui cititor model pe care îl presupune, la modul ideal
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
au desprins deja de ipostaza lectorului „naiv”, lăsându-se antrenați în jocul complex pe care îl presupune labirintul operei literare. Este, dintr-un anumit punct de vedere, un instrument pe care cititorul îl poate utiliza în drumul său prin acest labirint, tocmai pentru a se apropia de ipostaza acelui cititor model pe care îl presupune, la modul ideal, opera literară. Paginile de față propun abordări variate ale operelor care fac obiectul analizei (de la cea tematică la cea naratologică), încercând să pună
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
datinile strămoșești trebuiau respectate și femeia nu putea să nu îndeplinească ritualul îngropării și al prăznuirii celui dispărut. Este o mamă bună: pe Gheorghiță, fiul ei, îl apără și-l ocrotește, îl ajută să se maturizeze și să descopere tainele labirintului care este lumea din jur, să poată lua, în familie, locul tatălui dispărut. Cu fiica Minodora este mai aspră, dorește să o educe în spiritul tradiției strămoșești, este reticentă la toate inovațiile contemporane (dansul, corespondența tinerilor) pe care le percepe
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
care compun visul, tot așa experiența recunoscută a unei logici a imaginarului reprezintă șansa unei prime achiziții oferite inteligenței critice, a unei prime posibilități de lectură oferite voinței de înțelegere obiectivă. Celui care a avut curajul să pătrundă în acest labirint deconcertant pe care îl constituie realitatea mitică, aceasta îi oferă fie și numai promisiunea unui fir conducător. Problema e, desigur, să știi cum să-1 folosești, cum să te agăți de el. "E o problemă dificilă care cere să fie tratată
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
drept o acțiune a complotului evreiesc, acțiune ce urmărește să facă să planeze asupra întregii capitale amenințarea permanentă a distrugerii. În arierplanul emoțional al fiecăreia dintre aceste povestiri, se simte mereu ceva înspăimîntător, de pildă trapele ce se deschid brusc, labirinturile fără ieșire, coridoarele care nu se mai termină, cu pereți masivi, impenetrabili și netezi. Tot cu umbra, pe de altă parte, începe domeniul incognoscibilului și neidentificabilului, acela în care cuvintele obișnuite au pierdut orice putere de a desemna o realitate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
căror concluzie este că o persoană nu (mai) poate controla în mod eficient fluxul enorm de informații, deci nu mai poate lua decizii raționale: "Este prea multă informație pentru un singur individ și în plus multe lucruri sunt ascunse în labirintul supertribului, de unde nu ies niciodată la suprafață. Soluția este să se înceteze cu ideea de conducător puternic, acesta să rămână în trecutul tribal unde își are locul și săfie înlocuit de o organizație computerizată de experți specializați, interdependenți". (Morris, 2010
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
orice are o explicație ratională; (2Ă • Am un hobby pe care nu-l dezvălui celorlalți; (7Ă • Prefer să mi petrec timpul liber în natură; (4Ă • Mă interesează progresele în știință; (2Ă • Sunt foarte bun bucătar; (8Ă • Îmi place să joc labirint, puzzle și alte jocuri vizuale; (3Ă • Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când vorbesc cu alții.(4Ă • Viața mea ar fi mai săracă dacă nu ar fi muzica; (5Ă 70 • Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
unor impulsuri (în cazul lui David Dragu - în relațiile cu tatăl său). Elanul discursiv al monologului pare a pune stăpânire pe orice încercare de contura personalitatea eroilor, de a sonda problematica interioară care îi frământă. Singurele ieșiri posibile din acest labirint al monologului, neexploatate însă suficient pentru a putea fi valorificate în procedee narative, sunt autoironia (prezentă de câteva ori în paranteze de tipul: ,,Și deși Ghighi e numai o vitrină cu păpuși, sau numai fantezie, oricum: a fost cu mine
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
doua parte a romanului a unei oarecare doamne Zissu care încearcă să-l seducă pe Ștefan Viziru. La fel de inutile par a fi și unele explicații suplimentare pe care naratorul le dă cu intenția aparentă dec a dirija cititorul prin întortocheatul labirint al romanului. Este cazul paragrafului citat referitor la importanța cofetăriei Nestor pentru Tante Alice, dar și al multor alte ,,explicații” legate de personaje ca preotul Bursuc, profesorul Antim, învățătorul Gh. Vasile etc. Deși justificabilă uneori în planul acțiunii și al
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
performanța în planul formal, și-ar putea găsi și o altă justificare. Este posibil ca scriitorul să fi căutat intenționat să creeze acest tip de discurs tocmai pentru a realiza o armonie între formă și conținut, între tema predominantă a labirintului și modul în care ea se manifestă la nivelul expresiei propriu-zise. Labirintul metaforic în care intră Ștefan Viziru nu putea fi redat decât prin această compoziție complexă, la rândul ei labirintică. Ca și în celelalte două romane, și în Noaptea
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Este posibil ca scriitorul să fi căutat intenționat să creeze acest tip de discurs tocmai pentru a realiza o armonie între formă și conținut, între tema predominantă a labirintului și modul în care ea se manifestă la nivelul expresiei propriu-zise. Labirintul metaforic în care intră Ștefan Viziru nu putea fi redat decât prin această compoziție complexă, la rândul ei labirintică. Ca și în celelalte două romane, și în Noaptea de Sânziene Eliade utilizează câteva procedee care sunt specifice artei cinematografice, reușind
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
și să le ordoneze crescător, completând căsuțele. 2. Elevii lucrează individual sub coordonarea învățătorului. Câștigă cei care au rezolvat corect sarcina dată. Recompensă: Un ecuson cu săgeata în sus pentru cei ce au rezolvat corect. CINE URMEAZĂ DUPĂ MINE? Jocul: Labirintul buclucaș Scopul didactic: Dezvoltarea capacității de a compara numerele naturale în concentrul 0 - 100. Sarcina didactică: Să compare numerele de la 0 la 100 urmărind indicația de a coborî spre numărul mai mic și a urca spre unul mai mare, pentru
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
care au rezolvat corect sarcina dată. Desfășurarea jocului: Învățătorul spune elevilor: „Patrocle o roagă pe prietena sa Lizuca să-l ajute să-și găsească osul pierdut în Dumbrava minunată. Au plecat în căutarea osului, dar s-au rătăcit într-un labirint. Ajută-i tu să găsească drumul! Ei pot să coboare spre un număr mai mic și să urce spre un număr mai mare. Orice altă deplasare este interzisă“. Recompensă: Un ecuson cu săgeata în sus pentru cei ce au rezolvat
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
de Dumnezeu, prins de lațul lui; dar și moartea îl leagă în mod concret, corpul neînsuflețit este legat de sfori sau metaforic demonii leagă sufletul defunctului (...) Pretutindeni, țelul comun al omului este să se elibereze de legături, inițieri mistice în labirint, în cursul căreia omul învață cum se dezleagă nodul labirintic, pentru a-l putea desface atunci când sufletul îl va reîntâlni după moarte, îi corespunde inițierea filosofică, metafizică, al cărei scop e să destrame vălul ignoranței și să elibereze sufletul din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
spre-o sfântă revelație. și-atât. Câteodată, în semi-reprize de calmie, „Ochii ei deschiși... / luminau în seara caldă vâslele proptite-n valul / zâmbetului care scaldă / blând întunecata casă / când durerile te lasă...” Cum te simți micuță, tu, fire de tomnatic labirint?! Vezi speranță de trăire?! Vezi vreo șansă de-a zbura peste Nyxul îndărătnic, noptaticul și negriciosul spasm al neîndurărilor?! Nu, nimic din toate acestea. în așa clipe de luciditate, tu, iubită soră, m-ai strigat și „mi ai despărțit numele
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]