11,415 matches
-
Mai ții minte că erai la noi în timpul Rebeliunii legionare ? — Asta, da ! îi știu și p-ăia de i-a ținut împușcați, aici, la Dealu-țăcăliei, și n-avea nimeni voie să îi ridice... Și bărbatu lu Moapsa a fost în lagăr, și ce-a mai tremurat Moapsa pân l-a văzut înapoi ! Da el mi-a povestit mie p-ormă că făcea jocuri de șah - dân lemn, dân pîine, dân dracu știe ce - și le schimba pe țigări și pe ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ne făcea plăcere să primim în asemenea condiții, iar el, pe de altă parte, nu voia să spună cine este și ce vrea, doar cerea detalii despre madam Ana. Era locotenent din Armata de la Iași. Ajunsese cu Spiridon în același lagăr, în Rusia, apoi lucraseră la aceeași mină. Când i-au despărțit și i-au dus pe fiecare în alt lagăr și la altă mină, și-au schimbat între ei adresele de acasă și și-au promis solemn : că dacă unul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și ce vrea, doar cerea detalii despre madam Ana. Era locotenent din Armata de la Iași. Ajunsese cu Spiridon în același lagăr, în Rusia, apoi lucraseră la aceeași mină. Când i-au despărțit și i-au dus pe fiecare în alt lagăr și la altă mină, și-au schimbat între ei adresele de acasă și și-au promis solemn : că dacă unul dintre ei va ajunge iarăși liber, în țară, să meargă să ducă vești și la familia celuilalt. Auzind toate acestea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să-l mai întrebi, când pentru un cuvânt scăpat făceai ani grei de pușcărie ? ! Nu voiam să îl vârâm în cine știe ce pe bietul om și, într-adevăr, despre viața lor de acolo nu ne-a povestit nimic. Câte ceva doar despre lagărele în care stătuseră : mai întâi un lagăr de la Roman în care după ei au adus țărani. Țăranii au povestit cum îi chemase preotul la un miting politic și cum de-acolo au fost aduși în lagăr. Lagărul în care i-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cuvânt scăpat făceai ani grei de pușcărie ? ! Nu voiam să îl vârâm în cine știe ce pe bietul om și, într-adevăr, despre viața lor de acolo nu ne-a povestit nimic. Câte ceva doar despre lagărele în care stătuseră : mai întâi un lagăr de la Roman în care după ei au adus țărani. Țăranii au povestit cum îi chemase preotul la un miting politic și cum de-acolo au fost aduși în lagăr. Lagărul în care i-a mutat pe urmă era de nemți
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nimic. Câte ceva doar despre lagărele în care stătuseră : mai întâi un lagăr de la Roman în care după ei au adus țărani. Țăranii au povestit cum îi chemase preotul la un miting politic și cum de-acolo au fost aduși în lagăr. Lagărul în care i-a mutat pe urmă era de nemți și de unguri : la început fuseseră 1300 și până să-i aducă pe români rămăseseră doar 350, restul s-au prăpădit. Ei doi se împrieteniseră cu un ungur, un
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Câte ceva doar despre lagărele în care stătuseră : mai întâi un lagăr de la Roman în care după ei au adus țărani. Țăranii au povestit cum îi chemase preotul la un miting politic și cum de-acolo au fost aduși în lagăr. Lagărul în care i-a mutat pe urmă era de nemți și de unguri : la început fuseseră 1300 și până să-i aducă pe români rămăseseră doar 350, restul s-au prăpădit. Ei doi se împrieteniseră cu un ungur, un arhitect
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
epoci sunt de găsit în romanul Gabrielei Adameșteanu : răscoalele țărănești din anul 1907, războiul balcanic din 1913, primul război mondial, dramaticii ani ai neutralității, tragedia refugiului și ocupației germane, ineditele bombardamente, perioada interbelică, Dictatul de la Viena, al doilea război mondial, lagărele de concentrare, Stalingradul, 23 August 1944, războiul antihitlerist, anii ’50 cu regretabilele lor erori și abuzuri, perioada reabilitării celor nedrept pedepsiți. Evident, istoria este evocată și interpretată prin personajele care îl populează, prin conștiințe și mentalități. Opiniile politice, sociale, cul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu niște opțiuni politice riscante - Într-un alt moment istoric tulbure. A fost unul din apropiații lui Zelea Codreanu și a avut de tras din cauza asta prima dată În anii Întunecați de violențe ai guvernării legionare, cînd a ajuns În lagărul de la Sinaia - o ședere scurtă, dar care a Însemnat ceva. Iar a doua oară, după venirea comuniștilor, cînd a ajuns În lagărul de la Periprava. Așa că și-a ispășit cu vîrf și Îndesat opțiunea politică. Un om care a reușit să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de tras din cauza asta prima dată În anii Întunecați de violențe ai guvernării legionare, cînd a ajuns În lagărul de la Sinaia - o ședere scurtă, dar care a Însemnat ceva. Iar a doua oară, după venirea comuniștilor, cînd a ajuns În lagărul de la Periprava. Așa că și-a ispășit cu vîrf și Îndesat opțiunea politică. Un om care a reușit să aibă de suferit după două regimuri politice. În orice caz, după ce a adunat aproape 15 ani de detenție comunistă, s-a Întors
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fost inaugurat acum cîțiva ani de Ceaușescu, un proiect Început de Dej, acest nou braț al Dunării pînă la vărsare a fost nu doar un efort financiar absurd, dar și uman, mii de vieți risipite... De fapt, a fost un lagăr de muncă pentru deținuți În cea mai mare parte politici, a cărui legendă funcționează ca un baston În plus, se amplifică În folclor, se transformă Într-un alt mit cumplit cu care sistemul comunist și-a sărbătorit și faima sumbră
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
preocupă atâta filozofia? E absolut lipsită de importanță. Ah, în sfârșit recunoști, după toți anii ăștia îngrozitori? Vreau să spun că trebuie să gândești cu mintea ta. De ce ții neapărat să gândești cu a mea? Știi bine de ce. Gardienii de la lagărele morții și-au dat seama, cu bucurie, că nu le pasă. Se temuseră că o să le pese, dar când și-au dat seama că nu, s-au simțit liberi. Nu merită să te gândești la asta? Dumneata nu gândești, continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lui, constat că am în fața mea un om deosebit, educat, atent, grijuliu chiar cu oaspeții, iar de la alți doi pelerini ce-i întâlnesc aici, aflu alte lucruri care confirmă primele mele impresii. Acest domn a stat aproape un an în lagărul de exterminare de la Dachau, la vârsta de 19 ani, și aici a fost ajutat de un preot corsican să se convertească cu adevărat la Dumnezeu. A scris o carte despre perioada petrecută în lagăr. Aș vrea să am timpul și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
a stat aproape un an în lagărul de exterminare de la Dachau, la vârsta de 19 ani, și aici a fost ajutat de un preot corsican să se convertească cu adevărat la Dumnezeu. A scris o carte despre perioada petrecută în lagăr. Aș vrea să am timpul și posibilitatea să o citesc. Acum, alături de pelerini, găzduiește în casa lui o mamă cu fiica ei, ambele având grave probleme, n-am înțeles bine de ce natură. Cu el merg la sf. Liturghie de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
articolului recunoaște ulterior că nu a citit teza. Dar să nu ținem cont de asta! Este bine plasat pentru a da lecții, pentru că, într-o carte apărută cu câteva decenii înainte, justifica, pentru a susține revoluțiile din China și Cambodgia, lagărele de reformare pentru intelectualii care nu gândesc cum trebuie. Morala științifică este bine apărată, vechea "gardă tânără" își apără interesele 2. În orice caz, Sfântul Augustin a intuit acest lucru atunci când declara "mundus est immundus". Dar nu este sigur că
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
instituției. Și se văd deja apărând rugurile, Inchiziția, jugul constrângerilor morale. În numele, bineînțeles, al Binelui și al Mântuirii pe care se presupune că o făgăduiește. Tot în numele Binelui, așa cum va fi el definit, Stalin, "tătucul popoarelor", și Hitler vor popula lagărele de concentrare și "gulagurile" cu toți cei care nu pot, din incapacitate rasială, sau nu vor, din falsă conștiință de clasă, să-i aprecieze contururile la justa lor valoare. Iată efectul pervers: genocide și masacre în masă, reformări și lagăre
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
lagărele de concentrare și "gulagurile" cu toți cei care nu pot, din incapacitate rasială, sau nu vor, din falsă conștiință de clasă, să-i aprecieze contururile la justa lor valoare. Iată efectul pervers: genocide și masacre în masă, reformări și lagăre de reeducare, toate acestea nu sunt decât consecințele criminale, patologice, dar logice ale acestor "filantropi" care au înțeles dintotdeauna să aplice decretele zeiței Rațiune, în numele adevărului, al Binelui în sine. Robespierre și Saint-Just, să nu uităm, erau modele de virtute
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
și diverse organizări sociale de-a lungul secolului al XIX-lea. Și totuși, acest ideal moral făcut din credința în știință, încrederea în rațiune și siguranța în ceea ce privește viitorul n-a putut să împiedice oribilele carnaje care au fost războaiele mondiale, lagărele de concentrare naziste și comuniste, exploziile atomice, foametea nimicitoare, actele de terorism și alte forme de barbarie pe care civilizația modernă a crezut că le exorcizează. Astfel, pentru a nu da decât un exemplu printre acestea, S. Freud declara, referindu
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
credința în mântuirea viitoare ca motor esențial al oricărei perspective moraliste. Și nu este cazul să facem economie de mijloace pentru a realiza această mântuire. Textele Inchiziției o dovedesc. Iar Gulagul (acronim pentru Glavnoe Upravlenie Lagerei) era conceput ca un "lagăr de munci corecționare". În numele acestei morale, numeroși francezi maoiști au apărat aceste lagăre de "reeducare" din China sau Cambodgia. Ei fac astăzi morală ca universitari, jurnaliști de renume sau oameni politici reciclați în reformism sau în dreapta mai mult sau mai
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
este cazul să facem economie de mijloace pentru a realiza această mântuire. Textele Inchiziției o dovedesc. Iar Gulagul (acronim pentru Glavnoe Upravlenie Lagerei) era conceput ca un "lagăr de munci corecționare". În numele acestei morale, numeroși francezi maoiști au apărat aceste lagăre de "reeducare" din China sau Cambodgia. Ei fac astăzi morală ca universitari, jurnaliști de renume sau oameni politici reciclați în reformism sau în dreapta mai mult sau mai puțin extremă. Cu totul altfel este relativismul politeismului, pentru care echilibrul vieții comune
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
între ei, ci se luau prizonieri, și aceasta, fără obligația de a plăti un preț de răscumpărare. Nu porneau niciodată noaptea la atacul cetăților, iar atunci când se găseau împresurați într-un oraș nu atacau taberele dușmane; nu construiau întărituri în jurul lagărului, nici nu săpau șanțuri; nu întreprindeau acțiuni militare în timpul iernii. Toate aceste lucruri le erau îngăduite prin regulamentele lor militare, pe care le născociseră pentru a-și evita, după cum am spus, atât oboseala, cât și primejdiile; și au mers atât
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Dr.ing. Cezar Zugravu, care a ispășit pe nedrept toate privațiunile lagărelor comuniste și a suportat până la Revoluția anticomunistă din decembrie 1989 prigoana securității politice, este unul din nedreptățiții istoriei care a găsit resurse săși dedice restul vieții libere unei analize pertinente a situației politice din România, axându-și cercetările pe câteva
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93035]
-
va descrie ce a însemnat regimul comunist, exemplificând prin propriile suferințe, împărtășite de milioane de români, teroarea și umilințele la care a fost supusă elita țării noastre în închisorile de la Aiud și din alte locuri sângeroase de detenție, precum și din lagărele de exterminare de la Canalul Dunărea-Marea Neagră (Saligni, Valea Neagră-Peninsula, Coasta Galeș); un capitol zguduitor este acela în care autorul enumără metodele de tortură aplicate de torționarii din securitate în închisorile și lagărele de exterminare. Prima parte se va încheia cu
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93035]
-
din alte locuri sângeroase de detenție, precum și din lagărele de exterminare de la Canalul Dunărea-Marea Neagră (Saligni, Valea Neagră-Peninsula, Coasta Galeș); un capitol zguduitor este acela în care autorul enumără metodele de tortură aplicate de torționarii din securitate în închisorile și lagărele de exterminare. Prima parte se va încheia cu tabele complete ale profesorilor, absolvenților și studenților Școlii politehnice din Timișoara care au fost anchetați, condamnați sau persecutați în perioada 1945-1950. Partea a II-a a lucrării cuprinde: considerații de ordin statistic
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93035]
-
s-au născut „Vitrina cu fantasme” (că ce poate fi altceva utopia comunistă de a aduce fericirea generală pe pământ, decât o fantasmă?), Pe fluviu la deal (de avânt socialist și promisiuni „cât cuprinde”, prăbușit în decembrie 1989, în cenușa lagărului care-și dăduse obștescul sfârșit, ca orice imperiu). În rest, am mai meditat și eu asupra vieții și am gândit niște Pastile contra morții. Sunt împăcat cu ce am pus deoparte, pentru viitorime. Să știe și urmașii noștri ce a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]