4,995 matches
-
în cea de-a doua parte a secolului trecut. Se poate prezenta drept o reîntoarcere la islamul adevărat, dar este de fapt o îndepărtare radicală față de acesta. Deși ostilă față de Occident, și-a redirecționat furia primară către liderii de esență laică din cadrul lumii arabe Nasser al Egiptului, Assad al Siriei și familia regală saudită. Chiar și acum, atacurile asupra noastră nu urmăresc să distrugă Occidentul un țel imposibil -, ci să-i mobilizeze pe cei care se simt victime și să provoace
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
zeiță i-a precedat pe olimpieni, dovadă că frumusețea este primordială. Era totodată și o explicație a senzualității ei. Ea simbolizează dragostea, seducția, dorința, extazul, de aceea este supranumită Aphrodita Hetaera sau Aphrodita Porne, în asociere cu prostituția sacră și laică. Destinul zeiței este complex. Creatorii mitici au căsătorit-o cu Hephaistos, zeul focului și al meșteșugurilor, au pus-o în parteneriat erotic cu zei: Res, Dionysos, Hermes, Poseidon, cu muritori celebri. Cu muritorul Anhises l-a avut pe Eneas, eroul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
clasice și știința textelor și documentelor pe care el o numește "critica genetică". Modelului implicit al hermeneuticii care rămîne cel al Cărții și al textului sacru, întemeiat pe glosă și pe comentariu, el îi opune o critică genetică: [...] decisiv mediologică, laică și antifundamentalistă. De la manuscrise a învățat că textul este rezultatul unei munci, că nu trăiește decît prin memoria vie a propriei sale scriituri, că sensul este instabil și adevărul problematic. Căutînd să construiască o epistemologie istorică și probabil materialistă a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pentru estici a aduce rușine grupului, a fi vinovat înseamnă a fi exclus din grup; pentru vestici individul este mai important decât grupul; Sarcini și Oameni: pentru estici, relațiile dintre oameni sunt importante; vesticii pun accentul pe sarcinile individuale; Secular (Laic) și Spiritual: culturile spirituale estice se bazează pe intuiție și introspecție; culturile laice vestice sunt analitice și logice; Moarte și Viață: esticii cred că morții pot influența pe cei vii, aducând noroc sau necazuri; vesticii sunt puțin înclinați spre o
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
din grup; pentru vestici individul este mai important decât grupul; Sarcini și Oameni: pentru estici, relațiile dintre oameni sunt importante; vesticii pun accentul pe sarcinile individuale; Secular (Laic) și Spiritual: culturile spirituale estice se bazează pe intuiție și introspecție; culturile laice vestice sunt analitice și logice; Moarte și Viață: esticii cred că morții pot influența pe cei vii, aducând noroc sau necazuri; vesticii sunt puțin înclinați spre o asemenea credință; Omenire și Natură: esticii consideră că fac parte din natură și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un stat precum Turcia dorește integrarea în Uniunea Europeană, atunci singurele condiții care trebuie puse privesc criteriile de ordin tehnic ale procesului de aderare (aplicarea acquis-ului comunitar), deoarece Uniunea Europeană promovează diversitatea culturală, iar, în ceea ce o privește, Turcia este un stat laic care se dorește a fi occidental. Din acest punct de vedere, studiile de geopolitică sunt necesare pentru a putea concepe o interculturalitate pentru spațiul european. Diversitatea culturală europeană trebuie, din punctul nostru de vedere, să înglobeze trei viziuni din ce în ce mai largi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
două elemente li se va adăuga obligația de fidelitate 47. Vasalitatea înfățișează o descendență germanică, cel puțin în ceea ce însemna "omagiul". Omagiul se identifică cu angajamentul per manus în cadrul ceremonialului și este vechiul commendatio german, deci un act "barbar" și laic. Contractul de vasalitate este sinalagmatic, conține drepturi și obligații corelative. Când una din părți nu le îndeplinește, intervine sancțiunea. După M. Bloch 48, există un paradox al vasalității: de o parte, o legătură puternică ce obligă vasalul la sacrificiul suprem
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
casei de Franconia", Conrad 69 (după 15 ani de domnie, o transmite fiului său Henric al III-lea cel Negru). Conrad al II-lea (1024-1039), ales în adunarea "marilor regatului", a încercat să frâneze ascensiunea la putere a marilor proprietari laici și ecleziastici, atașându-i pe ministeriales (cavaleri) regalității și favorizând dezvoltarea orașelor. Supranumit și "Salicul", Conrad a rezolvat problema succesiunii prin celebra Constitutio de beneficiis (1027)70. Promovând o politică expansionistă justificată prin aceleași idei de reînviere Imperiului roman, Conrad
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
spiritual (Spiritualia) și temporal (Temporalia), dezarticula instituția imperială, ce făcuse din asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale de consolidare a Imperiului. Consecințele cele mai grave s-au manifestat prin procesul de teritorializare a "ducatelor etnice" în zeci de principate laice și ecleziastice. Urmarea a fost coruperea atribuțiilor puterii imperiale. Suveranitățile princiare care se constituiau se vor opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor adunări reprezentative de stări. Cu alegerea lui Lothar
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de persoane (Personenverbandstaat)82. Ordinea feudală, cu îndatoririle ei militare, a introdus o clasificare complexă, cu diferite denumiri ale stărilor. Ierarhia feudală cuprindea după suveran, într-o anumită ordine numită în izvoare germane "ordine a scuturilor" (Heerschildordung)83: seniorii principii laici și ecleziastici (princeps, Fürst, barones, sir, Herren), cavalerii (Dienstmanen, ministeriales, ritter)84 etc. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în special în domeniul fiscal, au condus la impunerea unei instituții care va avea de acum o lungă istorie în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
hotărârile politice și militare, adoptarea legilor vor reprezenta încă o perioadă de timp "o masă informă și confuză"91. Principiul electivității în desemnarea suveranului este combinat cu cel al eredității. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978), la Aix-la-Chapelle s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 92. Otto I a luat titlul de Imperator Romanorum semper augustus (fiul regelui, dacă era ales
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mai importante ale regatului. Adunarea Curții regale (Hoftag) va constitui nucleul Camerei principilor în Dieta imperială. Regimul corporativ și Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate se înfățișează în Imperiul german piramidal: în plan superior Dieta imperială (Reichstag)94, alcătuită din principii laici și ecleziastici, seniori și reprezentanți ai orașelor, iar la bază Dietele provinciale (Landtag). Aceasta va da naștere dualismului constituțional în două planuri diferite: unul regional, care semnifică raporturile existente între principii teritoriali și stări, cu adunările reprezentative, iar celălalt prezentând
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
La sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, perioadă ce coincide cu anarhia feudală a interregnului (1254-1273) și cu limitarea incipientă a puterii imperiale, se constituie stările, care vor dobândi, în virtutea privilegiilor, caracter corporativ: principii laici și ecleziastici (Fürsten), seniorii (Herren) și cavalerii (Ritter). Acestor trei stări privilegiate li se vor adăuga orașele, care, unite în Ligi puternice, vor revendica dreptul de reprezentare în Reichstag. Doar cavalerii, deși constituiți într-o "stare" distinctă, nu au avut
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
deși constituiți într-o "stare" distinctă, nu au avut privilegiul de fi reprezentați în Dietele imperiale. Reprezentarea nu a fost identică în toate țările Imperiului. O primă distincție fundamentală se poate face în privința reprezentării clerului în Dietele principatelor ecleziastice și laice. Acesta participa în cadrul "curiei prelaților". În principatele ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia, ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)96. În principatele laice se disting două situații de participare
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
clerului în Dietele principatelor ecleziastice și laice. Acesta participa în cadrul "curiei prelaților". În principatele ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia, ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)96. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provincială: în "curia prelaților"; în "curia seniorilor". Dacă nu ia parte, acesta tratează interesele sale prin înțelegerea directă cu principele suveran. Este amintită o situație intermediară în Austria, când în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
contra puterii papalității, a autonomiei orașelor Italiei de Nord și a emancipării seniorilor feudali, în special a lui Henric "Leul", duce de Saxa (Saxonia)113. Tot în timpul domniei sale începe fărâmițarea teritorială, care sfârșește prin slăbirea puterii centrale. Seniorii ecleziastici și laici obțin cvasi-suveranitatea teritorială. În Dieta de la Regensburg, din 17 septembrie 1156, prin intermediul principilor germani și după lungi tratative, s-a ajuns la un compromis în privința evoluției ulterioare a Austriei: împăratul a semnat un important document, Privilegium minus, care a creat
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
imperiale. Micul interregn dintre 1197 și 1209, cu luptele interne care l-au însoțit, a determinat ruperea echilibrului dintre suveran și stările privilegiate. Frederic al II-lea, interesat mai mult de politica italiană, va fi pus sub tutela marilor principi laici și ecleziastici. El a recunoscut suveranitatea principilor teritoriali, ce se regăsește în expresia Landdeshoheit 124 (suverani ai țării). Prin acordarea privilegiului Confoederatio cum principibus ecclesiasticis (26 aprilie 1220)125, împăratul renunța la drepturile regaliene asupra Bisericii în favoarea înalților prelați; prin
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
acordarea privilegiului Confoederatio cum principibus ecclesiasticis (26 aprilie 1220)125, împăratul renunța la drepturile regaliene asupra Bisericii în favoarea înalților prelați; prin Statutum in favorem principum, promulgat în Dieta de la Worms în 1231 și confirmat de împărat în mai 1232126, principii laici intrau în posesia tuturor atributelor puterii militare, administrative și judecătorești locale 127. Toate legile viitoare vor depinde de acum de acordul principilor (domini terrae) și al celorlalți seniori ai Imperiului (meliores et majores terrae)128. Se crea, în acest fel
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de pildă, Henric al VII-lea a primit la alegere vota tam electorum quam principum et nobilium Teutonie). În perioada interregnului, numărul principilor ecleziastici a rămas aproximativ același (cu preeminența arhiepiscopilor de Mainz, Köln și Trier), în timp ce acela al principilor laici s-a redus la 16133. Ulterior, prezența principilor laici în realizarea actului electiv se va reduce la patru persoane: comitele palatin al Rinului, mare mareșal; ducele Saxoniei, mare mareșal; markgraful de Brandenburg, camerarius; regele Boemiei, mare paharnic. Marele interregn a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
alegere vota tam electorum quam principum et nobilium Teutonie). În perioada interregnului, numărul principilor ecleziastici a rămas aproximativ același (cu preeminența arhiepiscopilor de Mainz, Köln și Trier), în timp ce acela al principilor laici s-a redus la 16133. Ulterior, prezența principilor laici în realizarea actului electiv se va reduce la patru persoane: comitele palatin al Rinului, mare mareșal; ducele Saxoniei, mare mareșal; markgraful de Brandenburg, camerarius; regele Boemiei, mare paharnic. Marele interregn a marcat nu doar căderea dinastiei Hohenstaufenilor ci, și începutul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pe calea reformării instituțiilor imperiale s-a făcut prin hotărârea Dietei de la Augsburg (1500), cu privire la constituirea unei regențe imperiale (Reichsregiment)156, formate din douăzeci de reprezentanți: un principe elector în persoană; șase consilieri, reprezentanți ai celorlalți principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și câte doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu erau în posesiunea directă a principilor electori ori a împăratului. Reichsregiment-ul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
oameni liberi, înlocuirea jurisdicției și a procedurilor tribunalului seniorial cu o jurisdicție proprie, simplă și rapidă (ius mercatorum), a administrației și organizării senioriale cu unele proprii în conducerea orașului, autonome, mișcarea comunală capătă diferite forme 159, de la tratativele cu seniorii laici și ecleziastici (Speyer 1111, Worms 1115, Lübeck 1151) la lupta deschisă (Köln 1074). Urmarea a fost constituirea Republicilor orășenești și a Uniunilor de orașe. Create în mare număr în cursul secolului al XIII-lea, orașele au atins rapid un grad
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sud (Renania, Würtenberg, Baden). Această uniune a condus mișcările țărănești din Badenul de Sus (1443), episcopatul de Salzburg (1458 și 1462) și Hegau (1460). Două răscoale propagă în această perioadă idei care promovau înlocuirea structurilor societății, înlăturarea autorităților bisericești și laice, egalitate, desființarea tuturor sarcinilor față de stăpânii feudali, Biserică și stat etc. În anul 1476 a izbucnit răscoala în episcopatul de Würzburg, condusă de Hans Böheim168 (Hans Fluierașul) din Niklashausen, la care au participat 34 000 de țărani, iar în 1514
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o economie prosperă. Agricultura a luat avânt, s-au dezvoltat mineritul, meșteșugurile, manufactura și comerțul. În această perioadă, familii puternice precum Fugger, Welser și Höchstelter au înființat bănci. Cu toate acestea, Germania continua să rămână divizată, cu puternice principate teritoriale (laice și ecleziastice) și orașe libere. Împărații Maximilian I (1493-1519) și Carol Quintul (1519-1556) au încercat, prin diverse măsuri, să unifice Imperiul și să întărească autoritatea centrală, însă fără succes. În perioada premergătoare Reformei, opoziția față de Biserică și papalitate a căpătat
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
păstra, în linii mari, structura anterioară: în frunte se afla împăratul, ales pe viață; Consiliul celor opt principi electori (din 1692 numărul crește la nouă, prin principele elector de Hanovra); Dieta imperială (Reichstag); Colegiul principilor din cadrul Dietei imperiale (62 principi laici și 36 ecleziastici); Colegiul orașelor (reprezentanții orașelor imperiale). Conform Tratatului de la Osnabrück, constituția Imperiului a fost rescrisă, prerogativele împăratului în politica externă fiind supuse controlului și votului Dietei imperiale (art. 64-65). Articolul 65 schimba paternitatea relațiilor internaționale în Europa: împăratul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]