15,723 matches
-
avea naivitatea să tăgăduiască misiunea politică a călătoriei M. S. Regale. [ 3 septembrie 1880] {EminescuOpXI 321} ["CONSILIUL GENERAL AL INSTRUCȚIEI... Consiliul general al instrucției, adunat rândul acesta, având a dezbate și vota programele de liceu, va scoate fără îndoială limba latină din gimnazie și din liceul inferior, ba nu ne-am mira nici atunci când am vedea aplicîndu-se așa-numita reformă, din toamna aceasta începînd, în toate clasele. Se pare deci că, sub al treizeci și șaselea Consiliu de Miniștri format de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuința aceasta este egală către toate puterile mari. Avem nevoie și de Italia, și de Rusia, și de Germania, și de Englitera, și de Franța, în mod cu totul egal. Acesta este întreg înțelesul poziției noastre dificile în Orient. Popor latin, înconjurat de slavi, de maghiari, de germani, noi nu ne putem răzima pe nici o simpatie de rasă, care e cea mai puternică dintre toate. Așadar sîntem avizați a ne răzima pe bunăvoința egală a vecinilor noștri, răsărită dintr-un echilibru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
până mâine, că republicile de la Ploiești se pot repeta periodicește și că cei cari apară azi maniera de a vedea [a] "Presei" vor fi cei dîntîi cari vor combate-o când vor fi în opoziție. Clara pacta, boni amici, zice latinul. Tocmeală limpede, prieteni buni. Nu voim în adevăr ca, atunci când ne-o fi lumea mai dragă, să ni se caute nod în papură și să se ceară de la șeful statului bilet de botez de către controlorii fără plată din Ploiești sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
discursurile unor profesori cari cred că acum pot face mici modificări în programa școlilor secundare, apropiîndu-le mai mult unele de altele, credem că și nouă ne vor prinde bine acele reforme. Dacă unii dintre franceji cred că pot scoate limba latină din clasa I și II de liceu, având o literatură proprie foarte însemnată și o limbă formată, noi, care nu avem încă nici una nici alta, voim să mergem și mai departe, fără să căutăm la starea noastră actuală. Ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înțeleg numai școli secundare pentru institute speciale. În genere există chiar tendința de a mai apropia și cele două școli secundare existînde, adică liceul și școala reală, una de alta; de aceea se și învață tot așa de bine limba latină în școala reală de ordinea I-i ca și în liceu, și viceversa în liceu s-a ridicat științele naturale la o treaptă cu limbile și matematicile. Se crede periculos a avea în societate două clase cu idei deosebite și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar avea decât vecini atât de puțini doritori de teritoriul ei precum e monarhia austriacă. Dorim - continuă foaia - ca românii să-și păstreze pe de-a pururea independența și să ridice dezvoltarea intelectuală a poporului lor la înălțimea celorlalte popoare latine. O dorim aceasta pentru că nu ne putem dezbăra de ideea că soarta României e menită de-a se uni cu-a Austriei, că legături de sinceră amiciție cată să împreuneze amândouă statele. E însă o cerere naivă ca, pentru amiciția
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zădărniciile pe lumea aceasta! [ 8 noiembrie 1880] ["PUBLICĂM CU BUCURIE... Publicăm cu bucurie articolul de mai la vale, care cuprinde o dare de seamă asupra Studielor constituționale ale d-lui G. G. Meitani. Recunoscând și noi meritul autorului conform cu regula latină: in magnis et voluisse decorum est, părerea noastră este că totuși părți ale acestor Studie ar fi fost susceptibile de-o critică mai accentuată, mai ales în privința metodului de cercetare. Statul fiind în prima linie un product al naturii, nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publiciștii noștri sânt datori a lucra fără pregetare ca să strivească funcționarismul. (Cf. Scrisoarea a VIII-a). Într-adevăr memorabile cuvinte a rostit Marcus Porcius Cato (Major), pronumit Censorius, în Senatul Romei. Dar ceea ce-i mai memorabil e că un autor latin care a scris Origines și De re rustica să nu știe latinește, ba să nu știe nici măcar cum se scrie numele unui stat de veacuri inamic al Romei. Apoi bătrânul Marcus Porcius Cato trebuia să știe că după verbele sentiendi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
l-a luat pe autorul Scrisorilor condeiul pe dinainte. Autorul Scrisorilor din "Presa" știa foarte bine, precum ne declară, că atunci trebuia să ne unim cu forma numită acusativum cum infinitivum. Oare acusativum cum infinitivum tot un lapsus este? Limba latină e ca o femeie frumoasă, dar cam crudă, onorabili confrați, față cu lasciva bătrânețe care-ar voi să abuzeze de ea. Prin simple injurii adresate ardelenilor genul substantivelor latinești nu se schimbă, nici prepoziția cum nu-ncetează a cere ablativul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
paianjenii își exercitau tăcuta și pacinica lor industrie; într-un colț al casei, la pământ dormeau una peste alta vo câteva sute de cărți vechi... Înaintea patului o masă murdară, al cărei lemn grunțuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice;" (Sărmanul Dionis) Acest romantism "funinginos" al zidurilor, ieșit parcă din penelul "unui Rembrand sinistru", cum zice același critic, trebuie citit în toate semnele lui. Eminescu nu adaugă nici un adjectiv la întâmplare,13 nu pune nimic in plus care
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
255. 28 Ibidem, p. 255. 29 Munteanu, George, Eminescu și eminescianismul, p. 196. 30 G. Vattimo, Op. cit., p. 165. 31 I. Bianu, Op.cit., p. 196. 32 Ibidem, p. 190. 33 Claudio Moreschini, Enrico Norelli, Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine, I, trad. de Hanibal Stănciulescu și Gabriela Sauciuc, Ed. Polirom, 2001, p. 105. 34 Ibidem, Op.cit., p. 111. 35 Ibidem, Op.cit., p. 106. 1 Vezi: Jean Chevalier, A. Gheerbrant, Op.cit., vol. 3, P Z, p. 96 și passim. 2 Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Ev Mediu, Ed. Omniscop, 1995. 28 Vezi semnificația Ghicitorului la Nietzsche: omul care vrea să piară, omul care își vrea propriul declin. El spune mereu: "totul e zădărnicie" (Așa grăit-a Zarathustra...). 29 S. Munteanu, Op.cit., p. 56. 30 Textul latin după Hermetis Trismegisti Tabula Smaragdina: "... Quod est inferius est sicut quod est superius. Et quod est superius est sicut quod est inferius, ad perpetranda miracula rei unius.", vol. I, Geneva, 1702, p. 389. 31 George Călinescu, Istoria literaturii române de la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
2000, Satu Mare, pp. 10-13. 6 Coordonatoare a lucrării noastre de diplomă: "Semnificații și echivalențe ale prafului în opera lui M. Eminescu", Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Filologie, Cluj, 1981. 7 Margaritarie sěu sentintie poetice; filosofico-moralo-estetice. După mai mulți autori clasici și latini, Tip. L. Nagy. Sunt 505 "sentințe" prelucrate în versuri și un Adaos în care se dau textele originale. Petru Bran pune în circulație numele de "Satu Mare". 8 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică. Publicistică, Ed. Institutului Cultural Român
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Alimentația „Minte sănătoasă în trup sănătos”, așa sună dictonul latin. Trăim o viață plină de stres. Munca de birou ne epuizează atât mintea cât și trupul. Omul modern a uitat să se hrănească sănătos, să facă sport, a uitat să respire corect. Pentru a da randament, creierul are nevoie de
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2993]
-
schimbării denumirii: "Pensionatul domnesc de fete, înființat în 1852, avea să capete, înainte de a apuca să-și serbeze centenarul, numele cu totul firesc nu-i așa? de Liceul Zoia Kosmodemianskaia". Știm că totul a început de aici, de la impunerea, nouă, latinilor, a apucăturilor ocupantului valdaic. Știm că plăcerea scormonirii propriilor mizerii vine din acest apropiat trecut al tragediei noastre. Dar, ce dracu', ocupantul nu mai există (deocamdată). De ce nu revenim, Dumnezeule, la România cea profund frumoasă? 31 decembrie Dacă ar fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ditamai ladă de tablouri. Chit că nu-ți stau în spinarea-ți de (totuși) Sisif al Bellelor Arte. (Pentru că rolul de inefabil Sisif și l-a asumat, de data asta, cu aceeași generozitate și eleganță spirituală, domnul Decebal, mecena faimoasei Latin, de altfel deținătoarea acestui corpus de lucrări.) De aici și cohorta de "probleme", una mai complicată decît alta. În clarificarea și finalizarea cărora sînt implicate instituții și persoane. Competente. Dar supunîndu-se, ele, rigorilor legalității, îmi scot, mie, untul (pardon de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plătind cu vîrf și îndesat condiția ei de țară predestinată să-și aibă pe veci teritoriul în coasta unui imperiu endemic necivilizat și expansiv. Al cărui morb, în jumătatea de secol comunist, a alterat iremediabil fibra profundă a unei structuri latine ce merita, într-o Europă normală, o cu totul altă soartă. Cîteva bune generații, trecute prin sinistrul malaxor al celor trei dictaturi roșii (voi numi-o mai încolo pe a treia, după cele ale primitiv-dogmaticilor Dej și Ceaușescu), au căpătat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încă amatoristic și doar o multașteptată integrare continentală ar mai putea ameliora situația. Carența vine, evident, dintr-o alterare lungă și brutală a tradiționalului stat românesc de către un comunism care, aici, în spațiul ce s-a mîndrit cu unicitatea lui latină, a proliferat mult mai habotnic decăt la vecinii slavi. Viciindu-i ființa profundă și scoțînd din imunde afunduri la suprafață o pătură care a avut obrăznicia să se priceapă la toate. Nepricepîndu-se la nimic. Decimarea elitelor competente: cu asta s-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
are o formă extinsă. ¶Chatman 1978; Scholes, Kellogg 1966. Vezi și VORBIRE-DIRECTĂ LIBERĂ. gîndire-indirectă liberă [free indirect thought]. DISCURSUL-INDIRECT LIBER prin care sînt reprezentate gîndurile (și nu enunțurile) unui personaj. ¶Chatman 1978. Vezi și VORBIRE-INDIRECTĂ LIBERĂ. gnarus [gnarus]. Un cuvînt latin însemnînd "cunoscător", "expert" și derivînd de la rădăcina indo-europeană gnâ ("a cunoaște"). Cuvinte ca NARATOR, a nara, NARAȚIUNE etc., sînt legate de el: etimologic vorbind, naratorul este cel care știe. ¶Mitchell 1981. gramatica povestirii [story grammar]. O gramatică sau o serie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe care le poate deține narațiunea, există unele la care excelează sau altele pentru îndeplinirea cărora dovedește o incontestabilă originalitate. Prin definiție, narațiunea povestește totdeauna unul sau mai multe evenimente; dar, așa cum sugerează etimologia (termenul de narațiune e legat de latinul GNARUS), ea reprezintă și un mod anumit de cunoaștere. Nu oglindește pur și simplu ceea ce se întîmplă; explorează și plănuiește ceea ce se poate întîmpla. Nu povestește pur și simplu schimbări ale unor stări; le constituie și le interpretează ca părți
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Bal 1985; Cohn 1978; Genette 1980, 1983; Prince 1982; Rimmon-Kenan 1983; Stanzel 1984; Tamir 1976. Vezi și VOCE. persona [persona]. Din critica ficțiunii narative, un termen folosit cu referință la AUTORUL IMPLICAT, și adesea la NARATOR. ¶Termenul e un cuvînt latin ce desemna masca actorului în teatrul antic. ¶Booth 1983 [1976]; Holman 1972; Souvage 1965. personaj [character]. 1. Un EXISTENT înzestrat cu trăsături antropomorfice și angajat în acțiuni antropomorfice; un ACTOR cu atribute antropomorfice. Personajele pot fi mai mult sau mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
University of Chicago Press. Culler, Jonathan. 1975. Structuralist Poetics: Structuralism, Linguistics, and the Study of Literature. Ithaca: Cornell University Press. . 1981. The Pursuit of Signs: Semiotics, Literature, Deconstruction. Ithaca: Cornell University Press. Curtius, Ernst R. 1973. European Literature and the Latin Middle Ages. Trad. Willard R. Trask. Princeton: Princeton University Press. [Curtius. 1970. Literatura europeană și Evul mediu latin. Trad. Adolf Armbruster. București: Univers.] Daemmrich, Horst S., Ingrid Daemmrich. 1986. Themes and Motifs in Western Literature: A Handbook. Tubingen: Francke. Dällenbach
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
University Press. . 1981. The Pursuit of Signs: Semiotics, Literature, Deconstruction. Ithaca: Cornell University Press. Curtius, Ernst R. 1973. European Literature and the Latin Middle Ages. Trad. Willard R. Trask. Princeton: Princeton University Press. [Curtius. 1970. Literatura europeană și Evul mediu latin. Trad. Adolf Armbruster. București: Univers.] Daemmrich, Horst S., Ingrid Daemmrich. 1986. Themes and Motifs in Western Literature: A Handbook. Tubingen: Francke. Dällenbach, Lucien. 1977. Le Récit spéculaire. Paris: Seuil. Danto, Arthur C. 1965. Analytical Philosophy of History. Cambridge: Harvard University
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
L’Annuaire Lesur”, „La revue Britannique”, „Le Temps” etc. publică articole despre Principatele Române privite ca o „chestiune” politică, iar la 5 mai 1823, „Journal des Débats” a tipărit un articol în care sunt evocate formarea poporului român, originea sa latină, luptele purtate pentru independență, moldovenii, muntenii și transilvănenii fiind înfățișați ca alcătuind o singură națiune. În aprilie 1821, Austria și-a expus oficial binecunoscuta-i poziție față de evenimentele din Principate în „Wiener Zeitung”, în vreme ce Rusia, urmărind libertatea deplină a comerțului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orientale, redactată la 30 aprilie 1848, în care se revenea asupra necesității organizării antițariste a sârbilor, bulgarilor, caucazienilor etc. și i se recomanda formarea unui puternic partid național român, atașat Porții Otomane, să se folosească de faptul că românii, ca latini, au o mare afecțiune pentru Franța, aceasta trebuind să-și joace importantul rol și prin intermediul agenților polonezi. Unul dintre aceștia din urmă, P. Butkiewicz (Bleim, Bodmer), fusese deja trimis în Principatele Române, unde sosise (la Galați) la 25 aprilie. Misiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]