3,668 matches
-
acest caz o problemă, generată de faptul că preocuparea exclusivă pentru eficiență economică subminează în cele din urmă chiar condițiile asigurării bunăstării. Cel puțin teoretic, putem avea efecte neașteptate ale propriilor acțiuni. Această situație arătă că este necesară construcția unui liberalism utilitarist care să pună în relație obiectivul maximizării fericirii cu starea mediului înconjurător. În favoarea unei asemenea reconcilieri pe toate fronturile vine și actuala tendință de a include rezultatele cercetărilor științifice în strategiile politice, în elaborarea politicilor publice și în luarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să pună în relație obiectivul maximizării fericirii cu starea mediului înconjurător. În favoarea unei asemenea reconcilieri pe toate fronturile vine și actuala tendință de a include rezultatele cercetărilor științifice în strategiile politice, în elaborarea politicilor publice și în luarea deciziilor. Dacă liberalismul înseamnă doar maximizarea fericirii în funcție de preferințele contingente, adică în afara unor principii morale, atunci liberalismul este, într-adevăr, incompatibil cu ecologismul. O zonă de convergență poate fi însă identificată pornind de la rezultatele cercetărilor științifice, caz în care diversele preferințe contingente vor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reconcilieri pe toate fronturile vine și actuala tendință de a include rezultatele cercetărilor științifice în strategiile politice, în elaborarea politicilor publice și în luarea deciziilor. Dacă liberalismul înseamnă doar maximizarea fericirii în funcție de preferințele contingente, adică în afara unor principii morale, atunci liberalismul este, într-adevăr, incompatibil cu ecologismul. O zonă de convergență poate fi însă identificată pornind de la rezultatele cercetărilor științifice, caz în care diversele preferințe contingente vor fi reglate de luarea în considerare a recomandărilor științei. Am îndoieli că poate fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
într-adevăr, incompatibil cu ecologismul. O zonă de convergență poate fi însă identificată pornind de la rezultatele cercetărilor științifice, caz în care diversele preferințe contingente vor fi reglate de luarea în considerare a recomandărilor științei. Am îndoieli că poate fi susținut liberalismul în mod coerent în condițiile în care în practica politică rezultatele cercetărilor științifice ar fi ignorate. Să nu ții seama în realizarea preferințelor de recomandările bazate pe știință înseamnă a submina, așa cum am mai spus, însăși condițiile de posibilitate ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa că se impune o asemenea construcție politică și socială. Desigur, chiar și instituțiile tradiționale își pot asuma unele dintre sarcinile privind protecția mediului înconjurător. De exemplu, sistemul educațional poate dezvolta componente privind educația ecologică sau educația pentru dezvoltare durabilă. Dacă liberalismul, pornind de la distincția dintre societatea civilă și societatea politică, duce, cel puțin teoretic, la construcția unor instituții neutrale în raport cu diversele alegeri și preferințe individuale, conservatorismul și socialismul renunță la imparțialitate și se amestecă în aceste alegeri, în sensul că instituțiile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ani ai secolului al XIX-lea. Scopul suprem fiind conservarea drepturilor naturale ale individului, el conchide că trebuie evitată concentrarea în mîini-le unui monarh a puterilor care i-ar putea conferi o autoritate excesivă: separarea puterilor devine una din dogmele liberalismului. Totuși, aceste puteri separate nu ar trebui să fie egale: puterea legislativă, încredințată mai multor persoane pentru un timp limitat (se gîndea desigur la Parlamentul englez) trebuie să aibă întîietate pentru că este formată din reprezentanții națiunii. Cît despre puterea executivă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
umanitatea spre fericire și prosperitate. Apărută în 1776, lucrarea lui Adam Smith, Studii asupra naturii și cauzelor băgăției națiunilor, dovedește această stare de spirit. Acest imn închinat inițiativei individuale, liberei intreprinderi și luptei pentru profit face din autorul lui părintele liberalismului economic care se naște. În acest context, apare în Anglia o nouă clasă de "antreprenori". Acești oameni inventivi, animați de dorința de reușită și de putere, au ieșit din mediile sociale cele mai diferite: mari seniori (ducele de Bridgewater, vicontele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dacă puterea monarhului va fi limitată de clasele intermediare cum sînt clerul și nobilimea, sau de parlamente. Prin aceste afirmații, Montesquieu, adversar al monarhiei absolute, dar foarte departe de orice concepție democratică, apare în același timp ca un teoretician al liberalismului și ca purtătorul de cuvînt al nobilimii parlamentare. Odată cu Voltaire, fiul unui notar parizian, se manifestă o gîndire mai contradictorie și mai puțin organizată, care dezvă luie aspirațiile burgheziei franceze. Continuator al spiritului clasic din secolul al XVII-lea, bazat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
lungul secolelor, situa?ia este tulbur?toare pentru to?i (de aceea oamenii pot �ncerca s? recapete gustul de a tr?i �mpreun? pe l�ng? cel de a-?i cultiva diferen?ele). La �nceputul secolului al XIX-lea �ns?, liberalismul politic a promovat ideea c? trebuie accelerat progresul ?tiin?ei. C?rturarii trebuie s? contribuie la maturizarea societ??îi printr-o critic? riguroas? a ordinii existente ?i prin evocarea organiz?rîi sociale de construit, iar oamenii trebuie situa?i �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
consolid?m liantul social, adic? s? facem s? triumfe egalitatea, libertatea, fraternitatea. Societatea rom�neasc? a primei jum?ț??i a secolului al�XIX-lea nu s-a cunoscut practic prin sociologie. Documentele relev? un amestec original de romantism, iluminism, liberalism, �ntr-o societate predominant rural?, cu moravuri balcanice, spiritualitate bizantin? ?i credin?? ortodox?. Boierul Mihail Kog?lniceanu (1817-1891) a devenit liberal cu o concep?ie democratic?, o personalitate care a participat la toate momentele importante pentru societatea rom�neasc? a secolului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care, �n Contra direc?iei de azi a culturii rom�ne, cerea că �formele politice� ?i �formele culturale� s? aib? un fond solid pentru a nu fi discreditate de c?tre oameni; nu folosesc la nimic �formele f?r? fond�; ��Liberalismul, pozitivismul, evolu?ionismul etc. au avut unii adep?i, mai ales �n ultima parte a secolului al XIX-lea ?i la �nceputul secolului XX: de exemplu, ?tefan Zeletin (1882-1934) care luptă pentru ascensiunea burgheziei liberale, Spiru Haret (1851-1912) care vedea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sacrului �n via?a social?, a favoriza o �ntoarcere la comunitatea original?, acestea erau, la ie?irea din vijelie, obiectivele contrarevolu?ionarilor, care credeau c? pot ?ine �n acest fel piept adversarilor lor politici, liberalilor. De la Ideologi la Saint-Simon Liberal, liberalism, f?r? �ndoial? nu exist? termeni care s? fi cunoscut accep?îi at�ț de divergențe. La �nceputul secolului al XIX-lea, liberalismul este politic. El caracterizeaz? �n primul r�nd pe aceia care, ca Madame de Stă(l sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
credeau c? pot ?ine �n acest fel piept adversarilor lor politici, liberalilor. De la Ideologi la Saint-Simon Liberal, liberalism, f?r? �ndoial? nu exist? termeni care s? fi cunoscut accep?îi at�ț de divergențe. La �nceputul secolului al XIX-lea, liberalismul este politic. El caracterizeaz? �n primul r�nd pe aceia care, ca Madame de Stă(l sau Benjamin Constant, �ncearc? s? dep??easc? concep?ia rousseauist? a libert??îi fondate pe participarea colectiv? a cet??enilor la via?a cet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceasta presupune reconstituirea prealabil? a ?es?turii sociale pe care Revolu?ia a de?irat-o. �n lipsa acesteia, francezii nu vor redescoperi sensul solidarit??îi, nici sentimentul securit??îi, care s�nt ingredientele necesare oric?rei vie?i �n societate. Liberalismul caracterizeaz? ?i pe Ideologii care au o leg?tur? mai direct? cu Revolu?ia. Ei s�nt liberali poate din oportunism, dac? ne g�ndim c? s-au aranjat la timpul potrivit printre cei care erau ostili maximalismului revolu?ionar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
op. cît., tomul 5, p. 177-179(. Afl?m aici afirmarea precoce (1813) a unui punct de vedere holistic (oscil�nd, de altfel, �ntre mecanic? ?i biologie pentru a c?uta imagini metaforice), care �l �ndep?rteaz? definitiv pe Saint-Simon de liberalism. ��Mai ț�rziu, atunci c�nd �?i sistematizeaz? g�ndirea �istoriei civiliza?iei�, el reexamineaz? fenomenele sociale plec�nd de la activitatea de produc?ie sau de la industrie � pentru a utiliza vocabularul s?u � care �i pare c? bulverseaz? la fel de mult
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
moderne pe care Spencer o vede egalitar? ?i pa?nic?, fondat? nu pe reglarea de c?tre stat, ci pe �nflorirea membrilor s?i cei mai dota?i ?i pe liberul joc al rela?iilor interindividuale. Mai mult dec�ț liberalismul s?u radical, naturalismul lui Spencer ?i amoralismul s?u afi?at au ?ocat pe contemporanii care erau de partea reformei ?i a profilaxiei sociale. Totu?i, o parte din ipotezele sale au fost reluate, chiar de c?tre cei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acesta rezolv? problemele sociale. De unde audien?a g�ndirii leplaysiene �n ??ri că Anglia, unde există o tradi?ie protec?ionist? mult mai puternic? dec�ț �n Fran?a ?i invers, discreditul �n propria lui ?ar?, Fran?a, �n care liberalismul politic ?i conservatorismul social n-au �ncetat niciodat? s? mearg? �mpreun? [Kalaora & Savoye, 1989]. ?coală liber? de ?tiin?e politice Catolicii nu s�nt singurii care vor s? scoat? ?ara din confuzia �n care intrase dup? dezastrul din 1871. Mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iei lor prime. Dar c?ile pe care au apucat au fost destul de diferite. Dac? to?i priveau sociologia că pe o disciplin? concret?, unii �nclinau c?tre interven?ionism, �n timp ce al?îi tr?geau c?tre un liberalism destul de strict, puternic inspirat de Spencer. Printre interven?ioni?ți, Ward este primul care propune o viziune coerent? a ?tiin?ei sociale. Sigur c?, acest botanist de forma?ie r?m�ne sensibil la necesitatea de a lega ?tiin?ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu Europa ?i anume aceea c? institu?ionalizarea sociologiei nu s?a lovit aici de �tradi?iile� doctrinale sau mandarinale care ar fi putut s?-i fr�neze expansiunea. Pe plan teoretic, sociologii americani �?i situau lucr?rile pe linia liberalismului spencerian (Sumner), a darwinismului social (Small), sau �n prelungirea psihologiei tardiene. Destul de rapid �ns?, social scientists-ii au fost invită?i s? se pun? �n slujba societ??îi americane; �n aceast? calitate au fost chema?i �n numeroase universit??i pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n stat un instrument f?urît de �nving?tori pentru a aservi pe �nvin?i, care poate disp?rea sub forma să autoritar? dac? marea proprietate funciar?, responsabil? de capitalism ?i de luptă claselor, este abolit? � ajung�ndu-se la un liberalism social inspirat de Proudhon (Oppenheimer, 1923-1933). Dac? ne-am fi �ntrebat, scria atunci R. Aron, la ce serve?te sociologia sistematic?, poate ar fi trebuit s? r?spundem: la nimic. Dac? dimpotriv? ne-am fi �ntrebat: ce v-a �nv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dl Viorel Cataramă, de ce nu l-ar înșuruba și dna Maria Vlas pe dl Sorin Ovidiu Vântu în scaunul de Patriarh și de ce n-ar deveni dl Dan Iosif peședinte al Academiei? E nevoie de oarecare coerență în toate aceste liberalisme de baobab ale României, nu? (Cotidianul, 30 mai 2002) Baobabul românesc (II) Sub titlul de mai sus, publicam în urmă cu trei ani un editorial în care afirmam că: „În România, vremea arborilor doctrinari pare a fi dispărut. A fost
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pentru șapte ani în România și Basarabia, ani în care am citit mai tot ce a publicat. Descopeream în noul Adrian Marino un critic al ideologiilor având la dispoziție un aparat de interpretare excepțional și o exemplară deschidere spre valorile liberalismului. Dar mai descopeream, dezgustat, și inapetența formațiunilor politice istorice - altfel, colcăind de impostori și analfabeți politici - pentru o minte care le-ar fi putut pune la îndemână o înțelegere profundă a politicului. În 1999, între două zboruri, aveam să aflu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
lumii. Evoluția conștiinței sociale și a reperelor etice ale afacerilor este marcată pe termen lung de câteva idei-matrice expuse în doctrina liberală și în cea marxistă, iar din punct de vedere instituțional, de apariția organizațiilor sindicale și a celor neguvernamentale. Liberalismul statuează determinismul principiilor naturale și al mecanismelor de autoreglare în evoluția economică a statelor. Doctrina liberală clasică susține libera inițiativă și libera concurență, în opoziție cu etatismul. Ilustrarea cea mai relevantă a acestor convingeri este realizată de economistul englez Adam
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și cine știe ce alte facilități și funcții încorporate într-un telefon mobil de câteva grame, de care poate dispune oricine, de la Polul Nord până în Tibet, la un preț derizoriu. Acestea sunt parte din motivațiile care stau la baza analizei critice a noului liberalism și a principalelor lui instrumente de operaționalizare, corporațiile. Și printre cele mai caustice profile pentru corporații, rămâne cel realizat de profesorul Bakan în scenariul "Corporația, obsesia patologică pentru profit și putere". Folosind criteriile Organizației Mondiale a Sănătății și ale DSM-IV
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Omul societății de consum. În așteptarea unei noi ideologii, Viorel Rotilă • Panopticum. Tortura
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]