4,245 matches
-
produs și În Ungaria, unde, deja la Începutul anilor ’80, apariția celei de-a doua economii - adică erupția sectorului privat În economie - a favorizat o lege a autonomiei Întreprinderilor. Există și alte trăsături caracteristice ale acestei tranziții invizibile, cum este liberalizarea pieței imobiliare care a avut loc În 1986, inițierea unui sistem școlar diferențiat (crearea de școli pentru elite) sau libera circulație a persoanelor - fenomen, până la urmă, lăudabil - către țările occidentale. Sociologul Elemer Hankiss semnalează că, În această perioadă, În mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Sub vechiul regim Polonia: ingineri reformiști fără ideologie În Polonia, guvernele succesive vor fi conduse către „desovietizarea” parțială a structurilor sociale și economice ca urmare a unor mișcări sociale legendare. Astfel, după evenimentele din 1956, Wladyslaw Gomulka a tolerat o liberalizare relativă a presei și o anumită circulație a indivizilor către Occident. El a suscitat chiar o mică decolectivizare: țăranii care doreau erau invitați să părăsească cooperativele de producție. Alungat de la putere de revolta muncitorească din 1970, Gomulka a făcut loc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
pentru accelerarea reformelor economice, subliniind situația „Îngrijorătoare” generată de economia hipercentralizată, bazată pe o industrie supradimensionată, Învechită, neproductivă și tehnologic depășită. Programul guvernului sesiza existența unei „profunde crize structurale, datorate centralizării, etatizării și funcționării sistemului comunist”. Obiective precum descentralizarea economiei, liberalizarea prețurilor, privatizarea Întreprinderilor de stat sau decolectivizarea au fost criticate Însă dur de președintele Iliescu și de membrii marcanți ai FSN precum Alexandru Bârlădeanu sau Dan Marțian, conflictul În jurul ritmului și naturii reformelor ducând, În 1992, la scindarea partidului. După
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
parlamentar european socialist. Integrarea coaliției guvernamentale formate de CDR În 1996, precum și afilierea la organizații partinice internaționale au consolidat imaginea Partidul Democrat, albind trecutul său din cadrul FSN. În raport Însă cu partidele istorice de centru-dreapta, PD a optat pentru o liberalizare mai lentă a economiei și pentru o atenție sporită la costurile sociale ale tranziției, provocând numeroase conflicte În cadrul coaliției guvernamentale din 1996-2000. Raportul cu trecutul: o politică a duplicității Spre deosebire de partidul lui Ion Iliescu, PD a denunțat sistematic moștenirea instituțională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
pentru dotarea unităților economice cu noi tehnologii”. Profitul obținut de societățile comerciale trebuia să se Înscrie Însă Într-o limită pentru a menține o „anumită egalitate a veniturilor” și a „preveni polarizarea pe care orice economie de piață o generează”. Liberalizarea fără subvenții, fără intervenția statului și fără protecție socială era considerată hazardată. În ceea ce privește raportul cu trecutul, PDAR s-a disociat de practicile totalitare ale fostului regim, reluând Însă tema reconcilierii naționale a Frontului Sanvării Naționale și a succesorilor săi. Programele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
PDAR pe scena politică postcomunistă a fost Însă unul dublu. Pe de o parte, el a asigurat susținerea Guvernului Văcăroiu, prin integrarea unei alianțe parlamentare cu FDSN/PDSR. Pe de altă parte, prin discursurile sale axate pe protecție socială și liberalizare lentă, el s-a prezentat ca o alternativă la PNȚCD, partid care, vizând În mod teoretic același electorat rural, promova privatizarea imediată a agriculturii și retrocedarea integrală a proprietăților colectivizate. 2.4. Partidul Socialist al Muncii - eșecul stângii radicale În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
se calchiau deseori cu interesele etnice ale maghiarilor din România. Perceput de către electorat drept un partid al apărării valorilor etnice, UDMR și-a canalizat revendicările pe acest tip de problematică. Identitatea anticomunistă asumată oficial În 1992 și deschiderea sa către liberalizarea economică rapidă au situat partidul În câmpul partidelor „anticomuniste”. 3. În loc de concluzii: spre o taxonomie a partidelor fondate de către foste elite comuniste După cum am putut observa, traiectoriile de conversie politică a fostei nomenclaturi din România au fost dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
aripa Iliescu, s-au distanțat În mod radical față de moștenirea comunistă, fie ea instituțională sau economică. Întocmai ca UDMR-ul, PD-ul a urmărit o tranziție rapidă la economia de piață, subliniind Însă atenția pentru reducerea costurilor sociale ale acesteia. Liberalizarea, privatizarea și descentralizarea au constituit priorități ale doctrinei economice a PD. De asemenea, negocierile Începute În anii ’90 cu structuri social-democrate internaționale au europenizat foarte repede partidul. Totuși, spre deosebire de UDMR, PD-ul a avut o atitudine ambiguă față de trecutul comunist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
înclinat spre U.R.S.S., care juca un rol crescând în elaborarea politicii interne și externe a statului afgan. Atât Daoud, cât și regele Amanullah erau persoane nereligioase, având înclinație spre comunism. El a încercat să occidentalizeze țara și a încurajat liberalizarea și libera combinare a sexelor. Până în anul 1953, regele Zahir a promovat totuși o politică de nealiniere în marile probleme internaționale. Dar, din anul 1953, Daoud, ca prim-ministru, a început să se bazeze tot mai mult pe orientarea spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
privind agricultura din cadrul Rundei Uruguay. Urmare negocierilor în cadrul Rundei, a fost încheiat Acordul privind agricultura, care are ca scop aplicarea, de către toate țările, a regulilor de bază ale G.A.T.T. și comerțului cu produse agricole. Negocierile au adus o anumită liberalizare a comerțului cu aceste produse (prin reducerea taxelor vamale, a subvențiilor, a restricțiilor la import etc.). Participarea la negocierile multilaterale înainte de 1990 era foarte anevoioasă, datorită politicii, în domeniu, dusă de vechiul regim, imposibilității furnizării de date reale privind politica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
comparațiilor și dinamicilor. Lumea monedei de hârtie discreționare este o lume volatilă, în care capitalurile circulă rapid, căutându-și oportunități în orice moment pe suprafața reală, comercială și economică a planetei. Economiile contemporane sunt economii deschise, semnatare ale acordurilor de liberalizare a comerțului instituite de OMC. Aceste economii se află în competiție și continuă evaluare a performanțelor. Moneda de hârtie discreționară a depășit nivelul unor crize financiare permanente cu care s-a confruntat hârtia monedă între cele două războaie mondiale ale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
în mod indirect guvernul poate submina moneda. Atenta supraveghere trebuie gestionată de către specialiști, deoarece echilibrele în economiile contemporane sunt extrem de instabile și dinamice. Pe fond, este vorba despre schimbări profunde în plan internațional, al relațiilor economice. Trăim o epocă de liberalizare și competiție, care influențează în mod direct economiile naționale. Liberalismul economic internațional este, dacă nu o doctrină bine închegată, un fapt practic, real. Hans Hermann Hoppe arată că "Statele liberale care-și impozitează și reglementează puțin economiile au șanse să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
dintre cifrele obținute în urma măsurătorii este unul foarte mare. - Creșterea prețurilor este continuă, în sensul în care apare ca tendință și nu ca accident de parcurs. De exemplu, o tensiune inflaționistă apărută într-o lună în România, ca urmare a liberalizării prețurilor la energie, nu poate fi confundată cu un fenomen inflaționist. Tensiunea inflaționistă reprezintă o creștere de prețuri pasageră, de la o perioadă la alta și care are drept cauză un fenomen economic anume; bine determinat și cunoscut. Tensiunea inflaționistă nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
despre situația gravă de degringoladă în care se găsea economia și societatea românească. Nu există o cuantificare oficială a dimensiunilor inflației de penurie. Cifrele de mai sus ne duc însă cu imaginația spre ceva uluitor. De altfel, explozia prețurilor odată cu liberalizarea acestora în anul 1991 a fost uriașă. În numai câțiva ani acestea au crescut de 100 de ori. Economia revenea, prin preț, la o realitate a unor dezechilibre grave pe care nu le recunoscuse nimeni niciodată. Explozia politică și socială
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
inflației de penurie și o scoatere a sa la suprafață. Pentru că lumea românească a identificat creșterile de prețuri cu guvernul aflat atunci la conducerea țării, a urmat o epocă a mineriadelor și a unor mari transformări de ordin politic. Momentul liberalizării prețurilor este momentul unui dublu șoc. Posibilitățile de consum scad în continuare, cumulate cu creșteri rapide ale prețurilor. Dacă sistemul era într-un punct de echilibru 1037 (e) realizat pentru un preț (pe) și cantități de echilibru (Qe), atunci liberalizarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
liberalizării prețurilor este momentul unui dublu șoc. Posibilitățile de consum scad în continuare, cumulate cu creșteri rapide ale prețurilor. Dacă sistemul era într-un punct de echilibru 1037 (e) realizat pentru un preț (pe) și cantități de echilibru (Qe), atunci liberalizarea prețurilor a impus un nou punct de echilibru (e1), caracterizat de un preț de echilibru (p1) și o cantitate de echilibru (Q1). Fig. 8.12 Șocul inflaționist impus de liberalizarea prețurilor Este o inflație vizibilă, în cote mari, specifică, prin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
pentru un preț (pe) și cantități de echilibru (Qe), atunci liberalizarea prețurilor a impus un nou punct de echilibru (e1), caracterizat de un preț de echilibru (p1) și o cantitate de echilibru (Q1). Fig. 8.12 Șocul inflaționist impus de liberalizarea prețurilor Este o inflație vizibilă, în cote mari, specifică, prin modul său de manifestare, unei economii libere, chiar dacă la momentul despre care vorbim economia României era profund etatistă, sectorul privat deținând o pondere nesemnificativă. Inflația de penurie se transformă într-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
concordanță cu sistemul economiei reale. Inflația reprimată nu avea drept cauză o politică monetară relaxantă, adică o emisiune monetară, ci avea drept cauză dezechilibrul intern, structural, dintre cererea și oferta de mărfuri. Această cauză s-a păstrat și după momentul liberalizării prețurilor. Toată lumea a rămas surprinsă să vadă cum prețurile cresc în ritmuri amețitoare, fără ca BNR să gestioneze o politică monetară relaxată, dimpotrivă. Prețurile creșteau din acumularea dezechilibrelor structurale specifice inflației reprimate. De altfel, chiar dacă avem două denumiri pentru inflație, aceea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
surprinsă să vadă cum prețurile cresc în ritmuri amețitoare, fără ca BNR să gestioneze o politică monetară relaxată, dimpotrivă. Prețurile creșteau din acumularea dezechilibrelor structurale specifice inflației reprimate. De altfel, chiar dacă avem două denumiri pentru inflație, aceea de inflație reprimată (până la liberalizarea prețurilor) și inflație deschisă (după liberalizarea prețurilor), fenomenul este practic același. Are aceleași cauze și aceleași efecte. Numai raportarea politică și de sistem la el este alta. Este dificil de spus dacă inflația de după liberalizarea prețurilor a fost, în interiorul dezechilibrului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
în ritmuri amețitoare, fără ca BNR să gestioneze o politică monetară relaxată, dimpotrivă. Prețurile creșteau din acumularea dezechilibrelor structurale specifice inflației reprimate. De altfel, chiar dacă avem două denumiri pentru inflație, aceea de inflație reprimată (până la liberalizarea prețurilor) și inflație deschisă (după liberalizarea prețurilor), fenomenul este practic același. Are aceleași cauze și aceleași efecte. Numai raportarea politică și de sistem la el este alta. Este dificil de spus dacă inflația de după liberalizarea prețurilor a fost, în interiorul dezechilibrului dintre cerere și ofertă, una prin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
aceea de inflație reprimată (până la liberalizarea prețurilor) și inflație deschisă (după liberalizarea prețurilor), fenomenul este practic același. Are aceleași cauze și aceleași efecte. Numai raportarea politică și de sistem la el este alta. Este dificil de spus dacă inflația de după liberalizarea prețurilor a fost, în interiorul dezechilibrului dintre cerere și ofertă, una prin cerere sau una prin ofertă (costuri). Ce știm cu siguranță este că atât cererea cât și oferta au acționat asupra fenomenului. Avem o dublă intercondiționare, dată de scăderea ofertei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
lui Lucian Croitoru este aceea că factorii de tip cost-preț (inflația prin costuri sau prin ofertă) sunt principalele determinante ale inflației. Dacă a pornit ca o inflație prin cerere, iată că în evoluția sa inflația a devenit, imediat după momentul liberalizării prețurilor, una prin ofertă. Determinismul cerere-ofertă s-a autoalimentat până în anul 2000, când economia noastră începe să se stabilizeze. Bumerangul monetar 1039, moștenit din perioada regimului socialist, concretizat în economii mari ale populației, a fost intensificat de către erori de politică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
o altă greșeală istorică"1040. Politica de curs de schimb valutar adoptată a fost în defavoarea intereselor de stabilitate, mai ales într-o perioadă în care dezechilibrele erau multiple și veneau din toate direcțiile. Costin Kirițescu critică acest aspect, arătând că "liberalizarea cursurilor, stabilirea lor în funcție de cerere și ofertă, pot duce în condițiile instabilității economice actuale la valori incompatibile cu interesele țării"1041. În context am subliniat că "Liberalizarea subită a cursului de schimb conduce doar la o puternică devalorizare care face
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
multiple și veneau din toate direcțiile. Costin Kirițescu critică acest aspect, arătând că "liberalizarea cursurilor, stabilirea lor în funcție de cerere și ofertă, pot duce în condițiile instabilității economice actuale la valori incompatibile cu interesele țării"1041. În context am subliniat că "Liberalizarea subită a cursului de schimb conduce doar la o puternică devalorizare care face să crească prețul bunurilor importate, ceea ce scumpește și prin aceasta împiedică menținerea și extinderea capacităților de producție naționale, această situație ducând la accentuarea dezechilibrului dintre cerere și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
În toate cazurile, nivelul de răspuns se situează la peste 70% în favoarea exprimării că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Este surprinzător acest răspuns dacă vom ține cont de faptul că țara noastră se află azi într-un proces de liberalizare instalat în urma unei revoluții populare și dacă vom ține cont că socialismul de tip românesc a fost unul extrem de agresiv sub toate aspectele sale. Pe de altă parte, un asemenea răspuns ne poate duce cu gândul la un proces definitiv
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]