3,158 matches
-
cea receptoare de sens) este moartea. Sigur că încă din titlu este clar că tema dominantă a Jucăriei mortului este exploatarea relației individului cu moartea, tentativa de a o amâna sau de a o mistifica, prin ritualuri doar în aparență ludice; jucăria mortului este în esență un ceremonial de raționalizare a fricii de moarte, prin convertirea ei într-un fel de fetiș mai puțin înfricoșător: "(am scos câteva oase/ de sub saltea și/ am făcut o morișcă/ în timp ce morișca se învârtea mi-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Marele Premiu pentru Poezie "Nichita Stănescu" (2007), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (2007), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2007). Îndepărtându-se, încă de la începutul creației literare (Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iași, 1980), de ceea ce părea a fi miezul tare ironic, ludic, (hiper)textualizant al poeticii optzeciste, Nichita Danilov a putut evolua, dimpotrivă, pe un teren în care s-a detașat cu o limpiditate de invidiat. Acesta apare ca un spațiu al simbolicului și vizionarului, al metafizicului filtrat doar uneori printr-o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vor urma. Tematica lor e prea serioasă pentru a fi consumată în grabă și cu atât mai puțin într-o manieră grobiană: erosul și tentația absolutului (ciclul de rerum amore), abstracțiunea și tentația filosofării (ciclul numele lucrurilor), poezia și necesitatea ludicului (secțiunea poetica, ars ludica). În rama poetică, toate sunt tratate în culori pastelate, în acord total cu o sensibilitate ingenuă: "" Desfigurările " lirice ale Oanei Lazăr sunt proiecții ale imaginarului într-o lume inocentă, lipsită de păcate, unde poeta întrezărește vindecarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
e prea serioasă pentru a fi consumată în grabă și cu atât mai puțin într-o manieră grobiană: erosul și tentația absolutului (ciclul de rerum amore), abstracțiunea și tentația filosofării (ciclul numele lucrurilor), poezia și necesitatea ludicului (secțiunea poetica, ars ludica). În rama poetică, toate sunt tratate în culori pastelate, în acord total cu o sensibilitate ingenuă: "" Desfigurările " lirice ale Oanei Lazăr sunt proiecții ale imaginarului într-o lume inocentă, lipsită de păcate, unde poeta întrezărește vindecarea de sine prin expulzarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ioanid Romanescu, de puține ori s-a amintit însă faptul că acest egotism implică și ideea de spectacol. Marian Popa sugera, spre exemplu, nevoia poetului de spectatori care să asiste la abilele sale înscenări poetice: "Un egotism dezvoltat în sens ludic și activ, având nevoie adeseori de spectacol și chiar de exhibiționism (...). Un egotist are conștiința unicității sale solitare, care trebuie totuși privită și apreciată ca atare" (subl. aut.). În contrapartidă, Virgil Cuțitaru și-l imagina pe Ioanid Romanescu scriind "în fața
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
devine însă din ce în ce mai vizibil faptul că textele sunt mai mult decât rodul unei trude poietice altoite pe o erudiție de excepție. Raportul antropos-logos-cosmos este tratat adesea cu cerneală postmodernă, ceea ce înseamnă că Apocrife-le... au și un adstrat substanțial de ludic și parodic. De urmărit, spre exemplu, jocul auctorial inteligent, alternanța de registre și roluri din poeme precum Erată, Teatrală, Arheologie și Dilemă. Sau, de ce nu, Altfel un aspru rechizitoriu adus bietului Adam (căruia nevasta îi descoperă "lipsuri mari la capitolul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sau Ultimul paradis (Editura Spiru Haret, Iași, 1993) dovedesc îndeosebi apetența poetului pentru rescrierea în maniera celui pe care E. Lovinescu l-a considerat "adevăratul stegar al mișcării simboliste" românești. Mai mult decât orice altceva, rescrierea (uneori într-o cheie ludică, relaxată, alteori într-una apăsat parodică) denotă, firește, admirația nedezmințită pentru modelul poetic minulescian, ceea ce implică mai întâi utilizarea unei recuzite de împrumut, specifice primei vârste a simbolismului românesc. Astfel se explică preferința pentru teme și motive precum marea călătorie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
temporalitatea umană și cea cosmică (Numai prezent), raportul viață moarte (Înțelepciune). După cum se observă, temele sale predilecte sunt iubirea și relația om divinitate. Erotica lui Dumitru Spătaru are, în esență, o gravitate nepervertită nici când sonurile ei par mai degrabă ludice (așa cum se întâmplă, spre exemplu, în Hetaira) și se traduce în efuziuni extatice amintind, cel mai adesea, de Ultimele, splendide, sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu. "Sămânța eternității" pe care o cântă Voiculescu este sădită
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
divinitate are treptele și miza așteptate (Cum depărtările gândurilor dor, Cântarea Cântărilor, Doamne, lumina mea, Nevrednic sunt, Doamne, de Tine). Fiorul trăirii este însă autentic, iar lirismul capătă adesea străluciri îmbietoare, ca în această Rugă unde inplozia de candoare și ludic echilibrează încărcătura de solemnitate inerentă acestui tip de comunicare poetică: "Dulce Domn/ copil din somn/ gând deschis,/ copil din vis,/ gând curat,/ copil de-mpărat,/ pe tron de aur,/ pe frunte cu laur;/ rugă stelară,/ la pragul de seară,/ de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
jucându-și, astfel, propria biografie literară. Majoritatea cărților sale de poeme și în special cele cuprinse între Întoarcerea menestrelului (Centrul de Creație Botoșani, 1979) și Ultimul vorbitor de umbră (Editura Opera Magna, Iași, 2009) nu fac excepție de la această necesitate ludică prin care se dă relief unei sensibilități lirice în esență (și uneori, și în aparență) retro. Pastelurile, sonetele și libațiile incluse în ele se nutresc în modul cel mai evident dintr-o predispoziție apăsat melancolică, ușor bucolică, prin care se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
teribilul Bocet al bărbatului urlându-și singurătatea, înmormântarea, doliul, visul-coșmar, spaima de uitare nu lipsesc, e adevărat, din volum. Prevalează însă frumusețea "de nepătruns" a femeii, "sfârșirea sălbatică" prelungită în imaginația ce refuză întotdeauna moartea imaginii. Chiar când scrie aparent ludic sau incantatoriu, uzând mai ales de intertextul folcloric, de cel eminescian sau arghezian ("Îngere, îngere/ lasă să sângere/ rana din mine/ până la plângere./ Binecuvântă/ și o descântă/ pe cea înfrântă./ Vino cu steaua/ lină, pe neaua/ ca un polei./ Fă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
astfel de activitate și, în consecință, eficiența redusă. Exemplul tipic de activitate desfășurată în scopul satisfacerii unei nevoi este jocul copilului. Acesta satisface tendința naturală spre activitate a ființei umane în primii săi ani de dezvoltare. Trăsătura specifică a activității ludice o constituie caracterul fictiv al scopului, faptul că acesta nu este decît un pretext pentru desfășurarea activității. De pildă, fetița spală rochița păpușii nu pentru că este murdară, ci pentru că simte nevoia unei activități. Așa se și explică de ce copilul se
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
joc și muncă, mai ales la copil, o opoziție radicală" (21, p. 100). La început, activitatea copilului este în întregime joc; treptat, apar elemente de muncă (activitatea subordonată exigențelor realității obiective!), pentru ca, mai tîrziu, să se introducă în muncă elemente ludice. Fără îndoială, Claparède are perfectă dreptate cînd cere ca elevii să nu fie "îndopați" zilnic cu informații numai pentru că ,,trebuie"; are, de asemenea, perfectă dreptate cînd cere ca interesul extrinsec dominant uneori în practica școlară să fie înlocuit cu interesul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
centre de fitness pentru copii” mici, specialiști în pediatrie, medicină sportivă și activități de timp liber prin sport își exprimă clar dezacordul față de astfel de practici, ținând cont că vârsta cuprinsă între 2-6/8 ani trebuie să includă doar activități ludice, distractive, ușoare ca intensitate și cu durată limitată în timp. Conform opiniei exprimate de unii specialiști, fitness-ul ar fi un concept specific adulților, copiii mici având atâtea alte modalități de a și consuma energia și de a-și dezvolta
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Drăgan, I., Demeter, A., 1990, Rodgers, B., Douglas, S., 1998, Lydiard, A., Gilmour, G., 2002, Dumitrescu, S., 2003 ș.a.) accentuează ideea conform căreia copiii ar trebui să perceapă ședințele de efort fizic, în care alergarea este principalul mijloc, ca activități ludice, distractive și nu ca pe activități impuse. Pentru a se realiza acest deziderat, suntem de părere că numai autoritatea psihopedagogică și științifică, calitatea instructorului, antrenorului, profesorului de activități sportive (școlare și extrașcolare) sau/și optima informare a părinților sau familiei
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
bufon”. În fond, el e cel care „se scălâmbăie”, face năzbâtii, vorbește în dodii. Dar asta nu îl împiedică să rostească uneori „adevăruri pline cu praf de strănutat”. De aceea, unele poeme sunt mici disertații etice în care, sub aparența ludicului inocent și a imagisticii incontinente, S. uzează din plin de resursele subversiunii: „Coboară în fântână nu zăbovi însă prea mult în răcoarea oglinzilor / la secretele întâlniri ale grădinarilor pune-ți mustăți de mărar / existența noastră în Balcani are o mulțime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
a pătruns progresiv în ansamblul manifestărilor culturale și în praxisul cotidian (proiectarea de imagini de vacanță ca diapozitive, renunțînd la scrisori și chiar albume de fotografii, imortalizarea momentelor esențiale ale existenței cu camera video, compunerea de text la ordinator, interacția ludică și didactică cu același actant: ordinatorul). În această nouă cultură monstrativă totul este orchestrare în vederea saturării cu imagini: ziare luminoase, panouri, afișaje electronice în metrou, televiziune în toate spațiile publice (de la aeroport la bistroul din colț), oameni-sandwich și distribuitori de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sistemului economic (valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb) și a sistemului lingvistic (ca generare și interpretare de semnificații). Prin strategiile sale de incitare, publicitatea a pătruns în profunzimile psihicului, aliind știința (sociologia, psihologia, semiotica) cu arta, cu invenția, cu ludicul (dacă ar fi să amintim doar agrementul ludic al jocurilor de cuvinte, memorate chiar în afara oricărei intenții de cumpărare a produsului evocat). Practica publicitară se suprapune cursului actual al civilizației, epistemei contemporane atît din punct de vedere mental și afectiv
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
schimb) și a sistemului lingvistic (ca generare și interpretare de semnificații). Prin strategiile sale de incitare, publicitatea a pătruns în profunzimile psihicului, aliind știința (sociologia, psihologia, semiotica) cu arta, cu invenția, cu ludicul (dacă ar fi să amintim doar agrementul ludic al jocurilor de cuvinte, memorate chiar în afara oricărei intenții de cumpărare a produsului evocat). Practica publicitară se suprapune cursului actual al civilizației, epistemei contemporane atît din punct de vedere mental și afectiv, cît și estetic. Din punctul de vedere al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1985: 280), dar și mitologic am adăuga noi. Infrastructurat de universul dorinței, discursul publicitar privilegiază ficțiunea, proiecția Ego-ului într-un univers mitic în care este sau poate să fie eroul. În egală măsură discursul publicitar este subîntins de un univers ludic (P. Charaudeau, 1983: 102) al jocurilor de cuvinte, al ironiei, rimei și simetriei, prin care se instaurează o complicitate a plăcerii. Reușita mesajului publicitar este determinată de maximalizarea diferențelor (publicitatea pentru o mașină: Rabbitt Le lapin qui fait vroom!) și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al companiei Air France etc.), tipografic (axat pe hiperbole grafice: supradimensionarea acroșajelor, sublinieri, încadrări, discontinuități în linearizarea mesajului), fotografic (cu efecte retorice de punere în scenă a obiectului, de manevrare a dimensiunilor și volumelor) și morfologic (în sens semiotic și ludic de poziționare a actanților umani și non umani: antropomorfizarea obiectelor și a "prestațiilor" lor, minimalizarea umanului redus la simplul rol de spectator al happening-urilor tehnicii etc.). Privilegiind valorile euforice (fericirea, bunăstarea, bucuria de a trăi la joie de vivre
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
kantiene ale calității, cantității și relației atît comportamentului verbal cît și celui nonverbal, vom discuta un posibil principiu general de interpretare a glumei, bazat pe distincția direct derivat (aplicabilă atît actelor verbale, cît și celor neverbale). Gluma este un act ludic prezentat ca atare de emițător e vorba de agentul care anunță neechivoc: "să vă spun una bună", "știu un banc nemaipomenit"; în acest caz clișeul, convenția, uzajul lingvistic vor fi dinamitate, instaurîndu-se un spațiu al creativității lingvistice (în sensul chomskian
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de fapt pozitivă ("Vai ce inteligent din partea ta"), iar semnificația implică exact opusul ei, de aici transformarea ei într-un act de amenințare a feței interlocutorului (E. Goffman, 1971). În schimb, gluma suspendă relațiile tensive între interlocutori, instituind un spațiu ludic a cărui structură polemic-contractuală (cf. Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică Plecînd de la opoziția normă comportamentală/vs/normă lingvistică putem vorbi de glume extralingvistice (preponderent factuale, de-construirea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a pus pioneza pe scaun ?" Această inversare a relației de autoritate continuă într-un anume mod ritualurile de "răsturnare" practicate în Evul Mediu, prin care, cu ocazia carnavalului, "nebunul" încoronat rege, săracul înnobilat își lua o revanșă socială (la modul ludic) prin această intervertire de statut. Pentru o receptare adecvată a glumei este indispensabil ca locutorii să folosească un cod comun, să fie complici în opinii, mentalitate, experiență; dacă interlocutorul nu împărtășește universul social, național, cultural al locutorului ("shared knowledge" Searle
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sociale, ci și ca momente încărcate de mister și de ce nu de sacralitate. Practicile divinatorii cu scop marital încă se mai practică și astăzi în noaptea de Sfântul Andrei, de Ajun sau de Anul Nou. Ele demonstrează că dincolo de dimensiunea ludică, gestul ascunde importanța cu care este învestit momentul căsătoriei. El nu este privit ca un simplu contract între două persoane, ci are o însemnătate destinală. La fel se întâmplă și în cazul nașterii, dar și al morții. Cât privește celelalte
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]