2,930 matches
-
majoritatea traducerilor românești dau că echivalent sintagma adjectivala ce o calchiază pe cea grecescă (makróthymos). Semnificație: răbdător cu omul care greșește. 3.1.16. Mântuitor, Ocrotitor 3.1.16.1. MÄšia‘: „mântuitoriu”, „Cel ce mântuiesc” (SC); „Mântuitoriul”, „Cel ce șteț mântuiesc” (Blaj); „Mântuitorul”, „cel ce șteț mântuiește”, „Care-i scăpase” (Ps 105,21) (BVA); „Mântuitor” (G-R și C); „Mântuitor”, „Izbăvitor” (BS); sÄter, ho sÀizÄn (LXX); „salvator” (Vg); „Sauveur” (BJ); „Saviour” (RSV). Contexte: ’"kQn ’att"h ’Ql misetatter ’ElohQy Yiœer"’Ql moš
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sintagma adjectivala ce o calchiază pe cea grecescă (makróthymos). Semnificație: răbdător cu omul care greșește. 3.1.16. Mântuitor, Ocrotitor 3.1.16.1. MÄšia‘: „mântuitoriu”, „Cel ce mântuiesc” (SC); „Mântuitoriul”, „Cel ce șteț mântuiesc” (Blaj); „Mântuitorul”, „cel ce șteț mântuiește”, „Care-i scăpase” (Ps 105,21) (BVA); „Mântuitor” (G-R și C); „Mântuitor”, „Izbăvitor” (BS); sÄter, ho sÀizÄn (LXX); „salvator” (Vg); „Sauveur” (BJ); „Saviour” (RSV). Contexte: ’"kQn ’att"h ’Ql misetatter ’ElohQy Yiœer"’Ql moša‘ (Is 45,15): „Cu adevarat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
25), „Mântuitoriul” (Ps 18,15) (SC); „Cel ce izbăvește” (Is 41,14), „am ajutat” (Is 49, 26), „Cel ce-i apară” (Prov 23,11), „Cel ce mă va răsipi” (Iov 19,25), „Izbăvitoriul” (Ps 18,15) (Blaj); „Cel ce șteț mântuiește/ izbăvește”, „Acel ce-o să-mi dezlege” (Iov 19,25), „răscumpărătorul” (Ps 18,15) (BVA); „Mântuitorul” (Ier 50,34; Is 41,14), „Ocrotitorul” (Prov 23,11), „Răscumpărătorul” (Is 49,26) (G-R, BS); „Răscumpărătorul”; „Mântuitorul” (Is 41,14); „Răzbunătorul” (Ier 50,34
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
acest Isus pe care voi l-ați răstignit.” (t.n.) hóti eàn homologesQis en tÄÎi stómatí sou kýrion IQso¤n s...ț sÄthesQi (Rom 10,9): „De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul s...ț te vei mântui.” (BS) diò gàr gnÄrízÄ hymžn hóti oudeìs en pneúmati theo¤ lalÄÎn légei: Anáthema IQso¤s, kaì oudeìs dýnatai eipežn: Kýrios IQso¤s, ei mg en pneúmati hagíÄi (1Cor 12,3): „De aceea vă fac cunoscut că precum nimeni, grăind în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nimic de la neamuri.” (t.n.) - ...oudè gàr ónomá estin héteron hypò tòn ouranòn tò dedoménon en anthrÀpois en hÄÎi dež sÄthQÎnai hQmăs (Fp 4,12): „...căci nu este dat sub cer alt Nume între oameni în care trebuie să fim mântuiți.” (t.n.) În celelalte locuri, tò ónoma e însoțit de pronume posesiv sau de alt nume hristic: - ésesthe misoúmenoi hypò pántÄn dià tò ónomá mou (Mt 10,22; Mc 13,13; Lc 21,17): „Veți fi urâți de toți din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu rădăcina verbală YŠ‘ 271. Evanghelia spune că e dat de Dumnezeu însuși prin îngerul Gabriel (Lc 1,31) și rostul lui e explicat în Mt 1,21: Iosif trebuie să-i pună pruncului Mariei acest nume fiindcă acesta „va mântui pe poporul său de păcate”. În afară de combinațiile semnalate la alte nume și pe care nu le vom repeta aici, menționam expresia care atestă că era cunoscut de contemporani și numit, conform obiceiului timpului, după orașul de baștină: IQso¤ NazarQné (la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Tatăl” (În 1,14), care subliniază unicitatea relației dintre Isus și Dumnezeu. În corpusul ioanic se precizează învățătură despre Întrupare: Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său pentru a-l face cunoscut pe El (1,18), pentru a mântui lumea (1In 4,9-10.14 ) și pentru a împărtăși oamenilor viața veșnică a lui Dumnezeu (1In 5,11-12). La Ioan, conotația transcendență este exprimată explicit și insistent: Fiul este de origine cerească (e.g. 1,14; 17,1-5). În corpusul paulin
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
trăi; dacă răbdam, vom și domni împreună cu El; dacă îl tăgăduim, și El ne va tăgădui; dacă suntem necredincioși (apisto¤men), El rămâne credincios (pistós), căci nu se poate tăgădui pe sine însuși.” (2Tim 2,13 - t.n.) El îi mântuiește până la capăt pe cei peste care este rânduit că Mare Preot: „De aceea a trebuit să se facă asemenea fraților săi intru toate, spre a fi Mare Preot îndurător și credincios (eleemÄn kaì pistòs archiereús) în cele către Dumnezeu, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
În capitolul al zecelea din Evanghelia după Ioan, în care Isus se prezintă că Pastorul cel bun, găsim și metaforă porții, în același univers pastoral: „Eu sunt poartă (egÀ eimi hQ thýra): de va intra cineva prin mine, va fi mântuit; și va intra și va ieși și pășune va afla.” (10,9) Semnificații de bază: unic mijlocitor al mântuirii. 3.2.2.15. Învățător, Călăuzitor 3.2.2.15.1. ho didáskalos: „Învățătoriul” (SC, Blaj); „Învățătorul” (celelalte traduceri românești); „Magister
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Sfânta Împărtășanie cu Trupul și Sângele Domnului formează centrul vieții noastre creștinești. Fără de aceasta nu putem avea viață În Hristos, nu ne putem mântui. Căci așa ne spune Mântuitorul: „De nu veți mânca Trupul Fiului Omului și de nu veți bea Sângele lui, nu veți avea viață Întru voi” (Ioan 6, 5153). Sfântul Botez, Spovedania și Sfânta Împărtășanie sunt tainele de bază ale Bisericii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
apărut o serie de articole care au avut ca subiect "mântuirea oamenilor"; ele explicau cum trebuiau credincioșii să-și trăiască viața pentru a nu ajunge în iad: "cine nu crede, nu poate ajunge la fericirea veșnică", "omul nu se poate mântui decât în religia cea adevărată", "Despre păcat și urmările lui"670. Primele două numere ale buletinului au fost destinate exclusiv parohiei Săbăoani. Începând cu al treilea număr, redactorul a dat revistei un caracter inter-parohial și cu această ocazie, a fixat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dragoste a lui Dumnezeu, căci El a lăsat pe evrei și pe păgâni să cadă în necredință, pentru ca tot El apoi, să se miluiască de toți și pe toți să-i facă să priceapă că ei nu se vor putea mântui prin meritele lor, ci numai prin harul Său"724. Această Epistolă, cât și tălmăcirea ei, aveau menirea de a arăta adevăratul sens al celor spuse de apostolul Paul (esența spuselor lui), adică incapacitatea mântuirii omului prin propriile puteri și salvarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ultimului hotar e în fapt promisiunea unui alt început. Moartea e o mântuire. Ultima suflare a celui iubit îi sfâșie inima, dar e copleșită de profunzimea sentimentului, de o dulce intensitate a durerii, alchimie pe care numai Ackroyd o știe: Mântuiește-mă și mă privești prima dată ești treaz și străin, în afara oricărui pericol. Nu te afli pe pământ în clipa asta, și știu că e un risc, adormi la loc. Mântuiește-mă de ce e aici, pe tăcute, așa cum respiri, tu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a durerii, alchimie pe care numai Ackroyd o știe: Mântuiește-mă și mă privești prima dată ești treaz și străin, în afara oricărui pericol. Nu te afli pe pământ în clipa asta, și știu că e un risc, adormi la loc. Mântuiește-mă de ce e aici, pe tăcute, așa cum respiri, tu înălțarea și căderea mea. (mântuiește-mă...) Lecția lui Ackroyd este relativizarea. Nimic nu e sigur, nimic nu e stabil, Orice formă e doar viziunea alteia... (A persista...) Odată ce ființa iubită nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prima dată ești treaz și străin, în afara oricărui pericol. Nu te afli pe pământ în clipa asta, și știu că e un risc, adormi la loc. Mântuiește-mă de ce e aici, pe tăcute, așa cum respiri, tu înălțarea și căderea mea. (mântuiește-mă...) Lecția lui Ackroyd este relativizarea. Nimic nu e sigur, nimic nu e stabil, Orice formă e doar viziunea alteia... (A persista...) Odată ce ființa iubită nu mai e, poemul cade fulgerat, iubirea e o ceață abia perceptibilă, o perdea de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt toate parte dintr-o lume subterană, de care poeta nu e conștientă, întrucât limba ei maternă e engleza și întreaga ei structură e clădită pe valorile englezești. Ceea ce supraviețuiește din strămoșii ei în ea este încercarea disperată de a mântui lumea prin puterea propriei ei închipuiri. Ce o ține pe Mimi Khalvati departe de "poveste" e feminitatea ei, arăbească și europeană în același timp. Sensibilitatea ei profundă și intimitatea ei caldă s-au potrivit mai bine cu lirismul. Versurile ei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. De aceea îți zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puțin, puțin iubește. Și a zis: Iertate îți sunt păcatele. Credința ta te-a mântuit. Mergi în pace." (7: 44, 45, 46, 47, 48, 50). Femeia adulterină. Despre ea relatează Evanghelia după Ioan. În templu fiind, fariseii au adus în fața lui Iisus o femeie învinuită de adulter, de desfrânare. Pedeapsa, după Legea lui Moise, era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de predică, s-a căit pentru că a fost o podoabă a diavolului, ducând o viață desfrânată, i-a cerut s-o boteze, luându-și numele Pelaghia, și, cerându-i haine bărbătești, a plecat în pustiu să se purifice, să se mântuiască. Înainte de a pleca, i-a lăsat episcopului Nonnus toată averea, toate bijuteriile pentru ca banii obținuți să fie împărțiți săracilor. Pelaghia a trăit în pustiu cu identitate masculină, ca pustnicul Pelagius. Când un subaltern, diaconul Iacob, a plecat în Palestina, episcopul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
religios al veacurilor următoare, acest rit accentuează conotațiile catarctice și, din rit public pentru salvarea comunității sociale În persoana celui mai mare reprezentant al ei, devine cu precădere un rit privat, cu scopul de a-l purifica și a-l mântui pe credincios, care, prin el, Într-un avânt de pietate personală, se poate recunoaște ca „renăscut pentru veșnicie” (CIL, VI, 510 din 376 d.Hr.). În sfârșit, În practica taurobolului, care În Grecia are un ecou slab, cercurile romane aristocratice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu, într-o veșnică șovăială la porțile ființei. Temându-se să nu nedreptățească, el comite crima neînființării ființei reale. Nehotărârea este un blocaj al trecerii, o maladie a pasajului: voi rămâne mereu dincoace, pe teritoriul unei cunoașteri incapabile să se mântuie în act. „Ce e de făcut?“ rămâne o simplă întrebare, o infinită cădere pe gânduri. În nehotărâre, întrebarea aceasta își sporește miza, și cu cât febrilitatea căutării răspunsului devine mai mare cu atât ea se înfundă mai adânc în spațiul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
aspirații și idealuri le-am împărtășit, pe care l-am însoțit în lungi călătorii și cu care am petrecut o perioadă în chilia mănăstirii Célestine din Paris unde se retrăsese, total deziluzionat, cu o singură dorință, ca moartea să-l mîntuiască de toate suferințele îndurate"71. Astfel s-a născut istoria ultimului cancelar al Ciprului, care militase pentru o cruciadă în secolul al XIV-lea. Ar fi fost un mare conducător dacă s-ar fi născut cu trei sute de ani mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îndumnezeiește faptele noastre cu virtuți, care duc spre raiul viselor nostre. „Să faci, Căpitane, o Țară ca soarele sfânt de pe cer!” „Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem! Doamne al Puterilor, mântuiește-ne pe noi!” „Noi ne-am încadrat în cea mai perfectă ordine și legalitate. Pentru ca să nu ni se poată spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare. Lozinca guvernelor va fi: nu vă putem distruge pentru că ați călcat legile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
1978 : 389). L'expression " în mare mătasă " (" dans la grande soie ") est traduite par " dans la grande voie ". Îl s'agit, peut-être, d'un manque d'attention de la part du traducteur et/ou de la part des relecteurs/éditeurs. " să-și mântuie-n păduri trecutul mare " " pour sauver aux bois leur trésor ancien " (Dumbrava africană/Bois africain) (Miclău, 1978 : 481). Îl s'agit, de nouveau, d'un changement sémantique inexplicable : le syntagme " trecutul mare " (" le passé grand ") est traduit par " leur trésor
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
o perspectivă romantică. Învingătorii și Învinșii (clasici) par să se fi așezat pe locurile lor dinainte stabilite. Lăpușneanul și-a jucat rolul cu măiestrie (meritul e al regizorului și scenografului): „Ei vornice Moțoace,...n-am făcut bine că m-am mântuit de răii aceștii și am scăpat țara de așa râie?” Dar ticălosul boier trebuie să plătească și el pentru că a fost „Învechit În zile rele, deprins a te ciocoi la toți domnii, ai vândut pre Despot, m-ai vândut pre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul intelectual al interbelicului, s-a concretizat într-o vibrantă mișcare socială de masă animată de idealul înfăptuirii revoluției naționaliste, în urma căreia neamul românesc ar fi mântuit ca rezultat al "împăcării României cu Dumnezeu" după expresia "Căpitanului" Corneliu Zelea Codreanu (Ornea, 1996, p. 220). Dincolo de rivalitățile și inamicițiile precipitate de competiția pentru impunerea propriei formule a concepției despre lume, societate și viață în cadrul consensului naționalist, rivalități care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]