5,805 matches
-
majoritar" și "minoritar", pentru că sensurile lor s-au deteriorat grav în ultima vreme. Înțelesurile și comunicarea însăși au intrat în derivă, întrucât cuvintele-cheie și-au înstrăinat mărcile semantice instituționalizate. Așa a căpătat răspândire epidemică, după "limba de lemn", o nouă maladie lingvistică în relațiile socio-colocviale: nu mai știi cine cu cine și despre cine vorbește; cine este "majoritar" și cine "minoritar"; ce sens mai pot avea vocabule ca "democrație", "libertate", "pământ", "cer", "lege" și "Dumnezeu". Într-adevăr, toate "trebuie" puse între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
marelui poet. Demersul lui Theodor Codreanu, unul dintre cei mai autentici istorici și critici literari ai contemporaneității, nu se bazează pe negarea contribuțiilor anterioare, ci, abordând metodologia dublului referențial, se orientează către un traiect al complementarității. Autorul nu contestă referențialul maladiei lui Eminescu, dar nici pe cel opus, susținut de acei investigatori biografici considerați că ar fi alunecat pe căi greșite, cum ar fi teoria conspirației. În preambulul volumului de față, autorul ne avertizează că: "Nu trebuie să se confunde dublul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu, numai că răspunsurile devin într-adevăr diverse și controversate, precum cele referitoare la condițiile precare de existență vizând boala, contractată sau, poate, moștenită (excesele de cafea, alcool sau tutun, adnotate de autor). De altfel, Maiorescu vehiculează oficial cum că maladia poetului ar fi fost "o boală ereditară" în familia acestuia. Este de reținut, în acest caz, intervenția (salutară) a lui A.D. Xenopol, care s-a îndoit de acuzațiile ce i se aduceau lui Eminescu. De altfel gânduri protectoare pentru poet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
având ca reper de înțelegere pentru destinul respectivei părți a României tocmai publicistica eminesciană, în care viziunea gazetarului ("argumentele minții de laser a lui Eminescu") asupra strategiei politice a puterilor din jur, nu străine de interese locale, dinlăuntrul țării ("vechea maladie a discordiei mioritice"), deslușește rolul strategic, geopolitic, important pe care l-a jucat de-a lungul vremurilor, fiind mereu dislocată din matca națională: "Adevărul e că Basarabia s-a simțit abandonată de mai multe ori în cursul ultimelor două secole
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Alexandru și Cornelia, cu domiciliul actual în Austria, 2544 Leobersdorf, Mariazellerg. 1, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Labirint nr. 9, sc. D, et. 1, ap. 6, județul Timiș. 242. Pitzl Ileana, născută la 21 august 1954 în localitatea Maladia, județul Sălaj, România, fiica lui Mudure Iosif și Ludovica, cu domiciliul actual în Austria, 7143 Apetlon, Frauenchirknerstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Carol Davila nr. 70, județul Timiș. 243. Goiu Gabriela, născută la 13 martie 1955 în
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
sa îndurare, cu mila sa preasfântă. Dar, după două luni ajungea la Roma și informația tristă că: Vicarul Patriarhal, Prefectul nostru, a căzut bolnav pe 27 septembrie, iar pe 5 octombrie [1641] a trecut la cele veșnice, departe de această maladie contagioasă. A murit ca sfânt și a fost înmormântat cu pompă asemenea Pr. Vizani. A fost asistat de colegul său Pr. M.ș Andrea (Ridolfi) delle Fratte di Urbino, care, după ce i-a administrat ultimele sacramente, a primit spre păstrare
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
constitutive: i) anti-pașoptism; ii) antidemocratism; iii) antiraționalism (Ornea, 1996). Este oportun de subliniat că falanga radicală a extremei drepte românești - Legiunea Arhanghelului Mihail, cu al său paravan politic Garda de Fier - diagnostichează patru "boli" cronice care cangrenează trupul românesc 19. Maladiile care atentează la sănătatea ființei românești sunt "evreii, comunismul (bolșevismul), politicianismul și democrația" (Mihu, 1995a, p. 18). Ca întrupare a formulei celei mai radicale a extremei drepte românești, legionarismul a propus o revoluție spirituală care să curețe sufletul național de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu ochii pe un perete gol și cu onoarea „reperată“. Vom înfrunta, extatic, neantul liberei cugetări. Moarte și demnitate În ultimii ani, tot mai multe organizații civice militează pentru dreptul fiecăruia de a și alege momen tul morții, atunci când o maladie incurabilă sau o suferință atroce devin dezumanizante și împovărătoare pentru cei din jur. În câteva țări, „moartea asistată“ a devenit legală. Un „expert“ binevoitor te trece profesionist dincolo, sub privirile duioase ale familiei. Cei care pledează pentru acest fel de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Să se uite la premiile Oscar și să vadă cum vorbesc Peter O’Toole, Sean Connery, Forest Whitaker, Meryl Streep ș.a. Dincolo de voci, decolteuri și ocheade, se simt și oarece de prin deri culturaleă 2. Inteligența fără morală. E o maladie comună. Lumea e plină de lichele vioaie, de derbedei isteți, de lepre și de șmecheri. Malversațiunile cer întotdeauna o anumită mobilitate mentală. Ipocrizia, populismul, verva electorală, de asemenea. Seară de seară văd la televizor tot felul de „băieți deș tepți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
creeze, prin efortul său inovator, un alt text și un alt autor. Adică să nu pretindă a fi mai deștept, mai talentat, mai profund decât însuși obiectul stră da niilor sale. Tot omul e pândit, astăzi, de cel puțin două maladii insidioase: suntem (mereu) foarte ocupați și vrem să fim (mereu) foarte inteligenți. Rezultatul e, în primul caz, o semnificativă pierdere de libertate, iar în al doilea - o ireversibilă înstrăinare de bucuriile simple. Ambele maladii sunt la antipodul „cara gialismului“. „Fiți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pândit, astăzi, de cel puțin două maladii insidioase: suntem (mereu) foarte ocupați și vrem să fim (mereu) foarte inteligenți. Rezultatul e, în primul caz, o semnificativă pierdere de libertate, iar în al doilea - o ireversibilă înstrăinare de bucuriile simple. Ambele maladii sunt la antipodul „cara gialismului“. „Fiți sănătoși și veseli!“ - e formula de încheiere a multe scrisori din corespondența lui Caragiale. A-l citi cu o mină tragică, a identifica peste tot urme de cianură, a recolta din fiecare rând probe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
creeze mici departamente de supervizare lingvistică, prin intermediul cărora câțiva experți să asigure „con trolul de calitate“ al limbii folosite în emisiunile curente. Ei ar începe, să zicem, prin recoltarea probelor insalubre și ar face, încet-încet, educația minimală a „pacienților“. Câteva maladii ar trebui tratate la nivel național. Îmi vin în minte, cu titlu de mostră, două asemenea maladii. Prima este înlocuirea unor cuvinte „normale“, consacrate, îndestulătoare semantic, prin termeni prețioși, țanțoși, simptome ale unui anumit parvenitism cultural. A spune „a viziona
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
limbii folosite în emisiunile curente. Ei ar începe, să zicem, prin recoltarea probelor insalubre și ar face, încet-încet, educația minimală a „pacienților“. Câteva maladii ar trebui tratate la nivel național. Îmi vin în minte, cu titlu de mostră, două asemenea maladii. Prima este înlocuirea unor cuvinte „normale“, consacrate, îndestulătoare semantic, prin termeni prețioși, țanțoși, simptome ale unui anumit parvenitism cultural. A spune „a viziona“ în loc de „a vedea“ sau „a lectura“ în loc de „a citi“ e o afectare inutilă. Nu spui nimic în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a crezut că boala era de origine genetică, Gajdusek a demonstrat că era cauzată de un virus lent, deosebit de rezistent și care n-a putut fi izolat nici la ora actuală. Era prima dată cînd se repera la om o maladie degenerativă cauzată de un virus lent, însă boli ale animalelor precum scrapia (în engleză, scrapie) și boala vacii nebune, care a făcut recent ravagii în Marea Britanie, sînt foarte asemănătoare. Chiar la om, o altă afecțiune degenerativă a sistemului nervos, maladia
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
maladie degenerativă cauzată de un virus lent, însă boli ale animalelor precum scrapia (în engleză, scrapie) și boala vacii nebune, care a făcut recent ravagii în Marea Britanie, sînt foarte asemănătoare. Chiar la om, o altă afecțiune degenerativă a sistemului nervos, maladia Creutzfeldt-Jakob, există în stare sporadică în întreaga lume. Arătînd că, asemenea maladiei kuru, ea putea fi inoculată maimuțelor, Gajdusek a dovedit că maladia Creutzfeldt-Jakob este identică cu aceasta din urmă (nu este totuși exclusă o predispoziție genetică). Pentru această descoperire
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
scrapia (în engleză, scrapie) și boala vacii nebune, care a făcut recent ravagii în Marea Britanie, sînt foarte asemănătoare. Chiar la om, o altă afecțiune degenerativă a sistemului nervos, maladia Creutzfeldt-Jakob, există în stare sporadică în întreaga lume. Arătînd că, asemenea maladiei kuru, ea putea fi inoculată maimuțelor, Gajdusek a dovedit că maladia Creutzfeldt-Jakob este identică cu aceasta din urmă (nu este totuși exclusă o predispoziție genetică). Pentru această descoperire, el a primit Premiul Nobel pentru medicină în 1976. În cazul maladiei
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
recent ravagii în Marea Britanie, sînt foarte asemănătoare. Chiar la om, o altă afecțiune degenerativă a sistemului nervos, maladia Creutzfeldt-Jakob, există în stare sporadică în întreaga lume. Arătînd că, asemenea maladiei kuru, ea putea fi inoculată maimuțelor, Gajdusek a dovedit că maladia Creutzfeldt-Jakob este identică cu aceasta din urmă (nu este totuși exclusă o predispoziție genetică). Pentru această descoperire, el a primit Premiul Nobel pentru medicină în 1976. În cazul maladiei kuru, ipoteza genetică nu prea se potrivea cu statistica. Boala lovea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
maladiei kuru, ea putea fi inoculată maimuțelor, Gajdusek a dovedit că maladia Creutzfeldt-Jakob este identică cu aceasta din urmă (nu este totuși exclusă o predispoziție genetică). Pentru această descoperire, el a primit Premiul Nobel pentru medicină în 1976. În cazul maladiei kuru, ipoteza genetică nu prea se potrivea cu statistica. Boala lovea femeile și copiii mici mult mai des decît pe bărbații adulți, pînă acolo încît în satele cel mai greu afectate nu se număra decît o femeie la doi sau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și copiii mici mult mai des decît pe bărbații adulți, pînă acolo încît în satele cel mai greu afectate nu se număra decît o femeie la doi sau trei, uneori chiar patru bărbați. Apărută, se pare, la începutul secolului XX, maladia kuru a avut așadar și consecințe sociologice : scăderea poligamiei, proporție crescută de bărbați celibatari și de văduvi capi de familie, o mai mare libertate a femeilor în alegerea unui partener de viață. Dar, dacă maladia kuru este de origine infecțioasă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pare, la începutul secolului XX, maladia kuru a avut așadar și consecințe sociologice : scăderea poligamiei, proporție crescută de bărbați celibatari și de văduvi capi de familie, o mai mare libertate a femeilor în alegerea unui partener de viață. Dar, dacă maladia kuru este de origine infecțioasă, mai era nevoie să se găsească și vectorul sau vectorii virusului, precum și motivul distribuției lui anormale pe vîrste și sexe. Cercetă rile vizînd alimentația și insalubritatea colibelor în care locuiesc femeile (separat de soții sau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
întîlnirile amoroase au loc în pădure sau în grădini) nu au condus la nici un rezultat. Cînd etnologii au pătruns la rîndul lor în regiune, au avansat o altă ipoteză. Înainte de a trece sub controlul administrației australiene, grupurile care cădeau victime maladiei kuru practicau caniba lismul. Consumarea cadavrului unor rude apropiate era o modalitate de a-și arăta afecțiunea și respectul față de ele. Carnea, măruntaiele și creierul erau gătite ; oasele, zdrobite, erau asezonate cu legume. Femeile, care se îngrijeau de tranșarea cadavrelor
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Se poate presupune că se contaminau manipulînd creiere infectate și că, prin contact corporal, își contaminau și copiii de vîrste fragede. Se pare că aceste practici canibale au debutat în regiune în aceeași perioadă în care a apărut aici și maladia kuru ; iar de cînd prezența albilor a pus capăt canibalismului, boala a pierdut teren în mod regulat, astfel încît astăzi aproape că a dispărut. Ar putea exista deci o legătură de tip cauză-efect. Se impune totuși prudență, fiindcă practicile canibale
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de nici o observație directă, de nici un experiment făcut pe teren care să ne permită să afirmăm că problema este definitiv rezolvată. Iată însă că, de cîteva luni, în Franța, în Marea Britanie, în Australia, presa acordă mare interes unor cazuri de maladie Creutzfeldt-Jakob (identică, așa cum am spus, cu maladia kuru) survenite în urma injectării de hormon extras din hipofize umane sau a unor grefe de membrane provenind din creiere umane (hipofiza este o mică glandă situată la baza creierului). Aceste tratamente servesc, primul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
făcut pe teren care să ne permită să afirmăm că problema este definitiv rezolvată. Iată însă că, de cîteva luni, în Franța, în Marea Britanie, în Australia, presa acordă mare interes unor cazuri de maladie Creutzfeldt-Jakob (identică, așa cum am spus, cu maladia kuru) survenite în urma injectării de hormon extras din hipofize umane sau a unor grefe de membrane provenind din creiere umane (hipofiza este o mică glandă situată la baza creierului). Aceste tratamente servesc, primul, la combaterea unor tulburări de creștere la
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
versat opinia publică franceză cînd cu afacerea sîngelui contaminat cu virusul SIDA și, la fel ca în acest ultim caz, au fost depuse plîngeri în justiție. Așadar, ipoteza sugerată de etnologi, acceptată de medici și de biologi, potrivit căreia kuru, maladie specifică cîtorva mici populații exotice, și-ar avea originea în canibalism își găsește o ilustrare sur prinzătoare la noi : aici, ca și acolo, maladii surori s-ar transmite la copii și femei cărora, pe căi diferite probabil, le-au fost
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]