3,668 matches
-
public etc. aceasta reunește la ora actuală, în funcție de țară, între 50 și 60% din populația activă. În Europa de Vest, caracterul său original și omogen ține mai puțin de raporturile dintre membrii săi și mijlocul de producție și comerciale criteriu susținut de marxiști pentru a defini o "clasă socială" și mai degrabă de conștiința apartenenței la o categorie mijlocie, la un mod de viață care o face să facă parte dintr-o societate de consum și să aspire la o promovare rapidă, ca
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Alger, apoi conflictele care duc la confruntări între Statele Unite și Lumea a Treia și mișcările de eliberare națională (Vietnam, Cuba) prelungesc această guerillă ideologică pînă în anii 1970. Grupînd indivizi ale căror rădăcini ideologice sînt foarte diferite anarhiști, socialiști revoluționari, marxiști etc. mișcările și scrierile acestora alimentează un puternic curent contestatar de model productivist, care repune în discuție societatea capitalistă, această critică radicală sfîrșind ca și în anii 30 printr-un antiamericanism virulent. Sursele ideologice ale acestei contestări globale a societății
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în 1976 a "Arhipeleagului Gulag" a lui Soljenițin și în sfîrșit dezvăluirea crimelor comise în numele "socialismului" în China, în Cambodgia sau în Afganistan, fac ca numeroși intelectuali care nu au vrut să audă pînă atunci avertismentele celor care, de proveniență marxistă sau chiar foști militanți și intelectuali comuniști de prestigiu, denunțaseră din totdeauna deriva totalitarismului, au avut brusc revelația "barbariei cu față umană". Din acest moment, în timp ce un mic număr de intelectuali de neînduplecat se angajau într-o luptă disperată care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
marxismul și feminismul au fost primele forme de "febră teoretică" care au început să circule. Experiența războiului din Vietnam, din anii '60, i-a determinat pe mulți dintre membrii Noii Stîngi și ai mișcării pacifiste să se orienteze spre teoria marxistă, devenită tabu în timpul Războiului Rece și silită să intre într-un con de umbră. Discursul marxist a proliferat, și în Statele Unite s-a importat din Europa și din lumea a treia o uimitoare varietate de teorii neo-marxiste, acestea producînd la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
războiului din Vietnam, din anii '60, i-a determinat pe mulți dintre membrii Noii Stîngi și ai mișcării pacifiste să se orienteze spre teoria marxistă, devenită tabu în timpul Războiului Rece și silită să intre într-un con de umbră. Discursul marxist a proliferat, și în Statele Unite s-a importat din Europa și din lumea a treia o uimitoare varietate de teorii neo-marxiste, acestea producînd la rîndul lor o largă gamă de teorii radicale noi. Feminismul a devenit rapid parte a noilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de a discuta anume fenomene și evoluții ale lumii contemporane 14. Această "cartografiere" a fiecărei teorii oferă noi perspective, dar de obicei acestea sînt limitate în anumite privințe. Fiecare teorie este așadar utilă într-o anume direcție (de exemplu, ideologia marxistă ca o critică a analizei clasei și hegemoniei), în vreme ce altele sînt utile în alte direcții (de exemplu, feminismul în discutarea apartenenței de sex sau alte studii în discutarea construcției noțiunii de sexualitate și preferințe sexuale etc.). Nici o teorie nu poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
numite "capitaliste" sau "democratic-capitaliste") marxismul a avut încă de la început o pondere importantă în studiile culturale, deși au existat dispute cu privire la ce formă anume de marxism ar trebui luată în considerare; mai recent, a existat o violentă respingere a perspectivei marxiste (vezi Bennett, 1992 și Fiske, 1993)25. Studiile culturale clasice, însă, au văzut societatea ca pe un sistem de dominare în care instituții precum familia, școala, Biserica, locul de muncă, mijloacele de informare în masă și statul controlează individul și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noii mișcări de promovare a cauzei transformărilor sociale progresiste. Dar, așa cum arată chiar el, acesta este un program diferit, o nouă versiune a marxismului diferită de programele socialist-revoluționare ale lui Althusser, de exemplu, care reproduce, în ultimă instanță, politica partidelor marxiste de tip vechi. Prin contrast, programul neo-gramscian nu oferă nici garanții, nici teleologii, nici o epopee a emancipării, nici discursuri totalizatoare sau reductive, nici privilegierea unei clase sau unor grupuri sociale, nici vreun fundament de la care să pornească o luptă, dar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și pe cea multiculturală, încercînd să dezvolt unele perspective teoretice noi pentru a ilumina momentul prezent. 8 Vezi Horward și Klare, 1972. În Europa, dimpotrivă, marxismul a făcut parte din standardurile discursului intelectual, deși tindea să fie monopolizat de către partidele marxiste. Pe tema impactului marxismului asupra unei game diverse de cîmpuri academice din Statele Unite, vezi Ollman și Vernoff, 1982. Pentru Anglia, vezi Anderson, 1980 și Davies, în curs de apariție. 9 Pe tema valurilor succesive de feminism care au apărut în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Ricoeur, 1970; Simons, 1990; Lepenies, 1988. 13 Noțiunea unei teorii sociale și a unor studii culturale pluriperspectivale este schițată în Kellner, 1991; Best și Kellner, 1991; este elaborată în cartea de față. 14 Jameson (1991) și Harvey (1989) combină teoria marxistă cu teoria postmodernă pentru a oferi noi perspective asupra societății contemporane, în timp ce alți teoreticieni iau poziții marxiste, weberiene, feministe cu privire la societatea contemporană, ori dezvoltă noi modele și perspective teoretice; pentru o vedere de ansamblu a perspectivelor contemporane în teoria socială
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este schițată în Kellner, 1991; Best și Kellner, 1991; este elaborată în cartea de față. 14 Jameson (1991) și Harvey (1989) combină teoria marxistă cu teoria postmodernă pentru a oferi noi perspective asupra societății contemporane, în timp ce alți teoreticieni iau poziții marxiste, weberiene, feministe cu privire la societatea contemporană, ori dezvoltă noi modele și perspective teoretice; pentru o vedere de ansamblu a perspectivelor contemporane în teoria socială, vezi Pitzer, 1990. 15 Există multe studii despre istoria și genealogia studiilor culturale; vezi Hall, 1980a; Johnson
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de care mă voi ocupa în capitolele ce urmează. Aceste teorii împrumută studiilor culturale pasiune politică și intensitate, dînd un nou suflu lucrărilor de acest gen. În acest demers, voi pleda în capitolul ce urmează pentru necesitatea expunerii unor teorii marxiste de clasă, a unor concepții feministe asupra sexului, a unor teorii multiculturale pe tema rasei, apartenenței etnice sau naționale, preferinței sexuale și așa mai departe, în vederea articulării unui spectru larg de reprezentări ale identității, dominației și rezistenței despre care se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asemenea, voi examina unele din efectele acestor filme și modul în care ele s-au intersectat cu dezbaterile și conflictele sociale ale epocii. În aceste analize, voi apăra centralitatea criticii ideologice în cadrul studiilor culturale, punctînd anumite probleme ale conceptelor ideologiei marxiste clasice și sugerînd anumite perspective care vor ajuta critica contemporană să depășească aceste limitări. Ideologia și cultura media: metode critice În cadrul tradiției marxiste, Marx și Engels au caracterizat ideologia ca suma ideilor clasei conducătoare care și-a impus dominația într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În aceste analize, voi apăra centralitatea criticii ideologice în cadrul studiilor culturale, punctînd anumite probleme ale conceptelor ideologiei marxiste clasice și sugerînd anumite perspective care vor ajuta critica contemporană să depășească aceste limitări. Ideologia și cultura media: metode critice În cadrul tradiției marxiste, Marx și Engels au caracterizat ideologia ca suma ideilor clasei conducătoare care și-a impus dominația într-o anumită epocă istorică. Conceptul de ideologie constituit în Ideologia germană (în Marx și Engels, 1975: 59ff.) era în mare măsură unul acuzator
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dominației. Studiile culturale britanice au pus și ele, în perioada lor de formare, conceptul de ideologie în centrul studiilor asupra culturii și societății, una dintre primele sale culegeri de texte intitulîndu-se Despre ideologie 4. Au existat totuși și în tradiția marxistă a criticii ideologiei probleme care au trebuit depășite. Unele tradiții marxiste, între care și leninismul ortodox, Școala de la Frankfurt, Althusser și alții, tindeau să ia în considerare o concepție compactă asupra ideologiei și a clasei conducătoare care își articulează fără
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de formare, conceptul de ideologie în centrul studiilor asupra culturii și societății, una dintre primele sale culegeri de texte intitulîndu-se Despre ideologie 4. Au existat totuși și în tradiția marxistă a criticii ideologiei probleme care au trebuit depășite. Unele tradiții marxiste, între care și leninismul ortodox, Școala de la Frankfurt, Althusser și alții, tindeau să ia în considerare o concepție compactă asupra ideologiei și a clasei conducătoare care își articulează fără ambiguități sau contradicții interesele de clasă într-o ideologie dominantă. Acest
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor conflicte între bărbați și femei, feminiști și antifeminiști, rasiști și antirasiști, homosexuali și militanți împotriva homosexualității, ca și multe alte conflicte similare, privite ca fiind la fel de importante și de demne de atenție ca și conflictul de clasă din teoria marxistă. Aceasta presupune că societatea este un uriaș cîmp de luptă și că toate aceste conflicte extrem de eterogene sînt desfășurate pe ecranele și textele culturii media, fiind un teren propice pentru studiile culturale media. Din această perspectivă, se impune să fie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Statelor Unite au fost articulate în filmul popular. Am subliniat, de asemenea, și necesitatea de a accepta că aceste conflicte dintre liberali și conservatori sînt deosebit de importante, întrucît reprezintă conflictele de clasă asupra cărora s-au concentrat momentele anterioare ale criticii marxiste a ideologiei. 6 În ziarul New York Times (27 noiembrie 1993: A1) se afla o relatare referitoare la apariția unei noi rețele de televiziune prin cablu, conservatoare ca orientare, numită "Televiziunea Puterii Naționale". Conservatorii care au organizat acest proiect preferă termenul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai cuprinzătoare. Am încercat să arăt că, pentru a cuprinde întreaga dimensiune politică și ideologică a unui text aparținînd culturii media, trebuie să-l privim din perspectiva sexului, rasei și clasei. Încerc să sugerez că o combinare a unor perspective marxiste, feministe, structuraliste, poststructuraliste, psihoanalitice și a altor perspective critice vor asigura lecturi mai complete și, posibil, mai puternice. Combinînd, de exemplu, critica ideologiei și critica genurilor cu analiza semiotică, vom reuși să înțelegem cum formele generice ale culturii media sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai multe perspective va oferi un arsenal de arme critice, o întreagă gamă de asemenea abordări pentru a diseca, interpreta și studia produsele culturale. Trebuie însă făcute unele amendamente la această poziție. În mod evident, o singură lectură, fie ea marxistă, feministă, psihanalitică sau de orice fel, poate aduce o viziune mai strălucitoare și mai pătrunzătoare combinînd a diferite perspective; mai mult nu înseamnă în mod automat și mai bun. În orice caz, utilizarea unei varietăți de perspective în mod eficient
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
influențată de poststructuralism va fi diferit de o perspectivă marxist-feministă dogmatică care reduce un film doar la problematica de clasă și sex. Căci structuralismul susține importanța abordării unor perspective multiple, își concentrează atenția asupra unor trăsături ignorate de anumite perspective marxiste sau feministe și subminează credința naivă conform căreia o anume interpretare este în mod necondiționat corectă și adevărată. Cu toate acestea, o perspectivă poststructuralistă precum deconstructivismul poate deveni previzibilă și unilaterală dacă nu utilizează și abordări precum marxismul sau feminismul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
deveni previzibilă și unilaterală dacă nu utilizează și abordări precum marxismul sau feminismul (vezi Ryan, 1982 și Spivak, 1988). Fiecare metodă critică își are forța și limitările sale, ca și viziunea și punctul său nevralgic. Punctul forte al criticii ideologice marxiste a fost în mod tradițional contextualizarea istorică și de clasă, iar punctul slab analiza formală, dar și sexul și rasa; feminismul, pe de altă parte, excelează în analiza de gen, ignorînd însă uneori clasa, rasa și alți factori determinanți; structuralismul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
of Hope, care a fost tradusă în engleză în 1986 (vezi Kellner, 1994 b). Bloch oferă o examinare sistematică a modului în care reveriile, cultura populară, marea literatură, utopiile sociale și politice, religia și filosofia adesea catalogate de critica ideologică marxistă ca ideologie conțin elemente de emancipare care proiectează viziunea unei vieți mai bune și care pun astfel sub semnul întrebării organizarea și structura vieții în capitalism (sau în socialism). De-a lungul întregii sale vieți, Bloch a susținut faptul că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
utile studiilor culturale. Hegemonie, contrahegemonie și deconstrucție Dezvoltarea unor noi metode de interpretare și critică a textelor propuse de așa-zisa Nouă Teorie Franceză a avut, de asemenea, implicații importante pentru studiile culturale. Diferiți teoreticieni poststructuraliști francezi au contestat concepția marxistă oarecum simplistă conform căreia ideologia ar constitui centrul textelor, iar critica ideologică ar implica pur și simplu negarea și demolarea ipotezei centrale a textului. Acestui procedeu, teoreticieni precum Roland Barthes, Pierre Macheray, Jacques Derrida și alți poststructuraliști îi opun noi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
asupra politicilor culturale ale lui Lee și a folosirii, de către acesta, a strategiilor estetice brechtiene. Totuși, există cîteva diferențe majore între Brecht și Lee. Brecht era un comunist convins, cu valori politice foarte clare și cu o agendă politică specific marxistă (deși există unele dispute în legătură cu acest aspect vezi Kellner, 1981). Lee, dimpotrivă, nu pare să aibă în vedere o agendă politică. Politicile sale par mai vagi și mai nehotărîte decît cele ale lui Brecht, acest lucru situîndu-l, probabil, pe Lee
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]