3,109 matches
-
cuprinsă între -10° Celsius și -8° Celsius, în restul masivului -8v la -6° Celsius, iar la Predeal ajunge la -4,4° Celsius. În luna iulie, în timp ce la Predeal, la 1050m temperatura medie lunară este de 14,5° Celsius, în cuprinsul masivului variază, în funcție de condițiile locale, intre 6° Celsius și 12° Celsius, pentru ca la vârful Omu sa fie de numai 5,4° Celsius. În mod normal, temperatura aerului scade cu altitudinea, și anume cu circa 1/2 ° Celsius pentru fiecare sută de
Clima munților Bucegi () [Corola-website/Science/317405_a_318734]
-
a două pitice albe, a căror masă combinată depășește limita Chandrasekhar. Într-un astfel de caz, masa totală nu ar fi constrânsă de limita Chandrasekhar. Aceasta este una dintre mai multe propuenri de explicații avansate pentru cazul stelei-sursă anormal de masive (2 mase solare) a lui SN 2003fg. Se presupune că au loc coliziuni de stele solitare în galaxia noastră doar o dată la 10-10 ani; mult mai puțin frecvent decât apariția novelor. Cu toate acestea, au loc mult mai frecvent coliziuni
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
complex de mai mulți mușchi care formează un covor verde și moale"". În actul ctitoricesc din 1695 al Mănăstirii Sinaia, se spune ca mănăstirea a fost ridicată ""la pustie sub muntele Buceciul"". Numele de Buceci în loc de Bucegi mai este dat masivului, în zilele noastre, de către unii bătrâni din Branul de Sus. Oamenii de pe versantul nordic, estic și cei din partea de miazăzi a munților, ca și locuitorii Branului de Jos, îi numesc cu toți în zilele noastre Bucegi. Lingviștii spun că "huceagul
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
-se în heliu; sub acest strat se află un alt strat de heliu care se transformă în carbon, și așa mai departe, până la miez fiind mai multe straturi în care fuzionează elemente din ce în ce mai grele. Pe parcursul evoluției unei stele atât de masive, ea trece prin mai multe etape în care fuziunea din miez încetează, și miezul se prăbușește până când presiunea și temperatura sa sunt suficiente pentru a declanșa următoarea etapă de fuziune, care, odată începută, se opune prăbușirii. Factorul limitator al acestui
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
situat la granița dintre Elveția și Italia în munții Alpii Pennini (Walliser). Cel mai înalt vârf, Vârful de Vest, 4.164 m, care este relativ ușor de urcat, se află după cum îi spune și numele în partea de vest a masivului. Spre est se înalță o serie de piscuri cu o înălțime mai mică printre care se numără Vârful de Est și Breithorn Zwillinge (Gemenii Breithorn). Spre est lanțul muntos se termină cu piscul Schwarzfluh (Roccia Nera). Urcarea pe masiv este
Breithorn (Zermatt) () [Corola-website/Science/321781_a_323110]
-
a masivului. Spre est se înalță o serie de piscuri cu o înălțime mai mică printre care se numără Vârful de Est și Breithorn Zwillinge (Gemenii Breithorn). Spre est lanțul muntos se termină cu piscul Schwarzfluh (Roccia Nera). Urcarea pe masiv este ușurată alpiniștilor de existența unui teleferic pe muntele "Kleine Matterhorn" („Micul Matterhorn”). Urcarea pe munte durează între 2 și 3 ore. Schiorii buni cu experiență pot coborî pe versanții muntelui în vale. Prima escaladare a muntelui a fost realizată
Breithorn (Zermatt) () [Corola-website/Science/321781_a_323110]
-
sus și înapoi cu un unghi de aprox. 20° pentru degajarea spațiilor intervertebrale. Aceasta incidență permite obținerea unor informații prețioase despre uncus și părțile laterale ale corpilor vertebrali. Apofizele spinoase se proiectează pe linia mediană și au un aspect bifid. Masivele articulare se proiectează puțin diferențiat, fără evidențierea interliniei articulare. Permit examinarea in special a gaurilor de conjugare. Acestea sunt delimitate în sus și în jos de pediculi, înainte de partea posterioară a discului intervertebral și de uncus și înapoi de partea
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
de pe Dealul Repedea, și se întinde pe o suprafață de 5,80 hectare. Ca poziție geografică, rezervația se află la limita dintre Podișul Central Moldovenesc și Câmpia Moldovei și la întrepătrunderea silvostepei cu pădurea. În acest loc se află un masiv calcaros format din cochilii de scoici fosilizate și cimentate, după retragerea Mării Sarmatice. Aici se ajunge de pe DN 24, urmând un drum aflat pe partea dreaptă a șoselei ce duce de la Iași la Vaslui. De pe marginea abruptă a Dealului Repedea
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
constau în: consolidarea fundațiilor prin subturnări în ploturi armate, crearea unei centuri perimetrale din beton armat la nivelul cornișei, creerea prin cămășuiri a 4 tuburi de beton armat pe casa scărilor legate prin grinzi longitudinale de beton armat contravântuite, consolidarea masivelor de zidărie portantă prin refaceri, reteseri și injectare, consolidarea șarpantei și refacerea învelitorii, restaurarea pardoselilor și a tâmplăriilor, restaurarea zugrăvelilor policrome, a vitraliilor și feroneriei, restaurarea mobilierului original și restaurarea elementelor decorative. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
a intereselor turistice din această zonă (Crucea Eroilor Neamului, Mănăstirea Peșteră, Vf. Omu), și contribuie la dezvoltarea turismul regional atât din Bușteni cât și de pe Valea Prahovei. Alături de telecabina Bușteni-Babele, accesul s-a facilitat de asemenea spre cealaltă parte a masivului Bucegi, înspre Peșteră prin telecabina Babele-Peștera, data în folosință în anul 1982 care de asemenea leagă Valea Parhovei de alte obiective turistice importante (Cheile Ialomiței, Mănăstirea Peșteră Ialomiței, Lacul Scropoasa și Lacul Bolboci, etc.) Prin această construcție deosebită, telecabina Bușteni-Babele
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
alături de Fleshgore și Sanatorium, totalizând 24 de orașe în 10 țări europene. A urmat apoi Summer Tour 2005 împreună cu Vader și Desecration, de-a lungul a zece concerte în trei țări. Al treilea turneu, -cel mai de anvergură- a fost masivul Blitzkrieg III care s-a dezlănțuit asupra 48 de orașe din Polonia și Europa, Lost Soul împărțind scenă cu Anorexia Nervosa, Rotting Christ și Vader. În 2006, trupa s-a scindat din cauza plecării lui Adam Sierżęga și Piotr Ostrowski, dar
Lost Soul () [Corola-website/Science/322476_a_323805]
-
resprezintă o unitate fizico-geografică a României. Se află în Masivul Dobrogei de Nord, la est de văile Telița și Valea Adâncă, paralel cu Dunărea. Unitățile de relief vecine sunt: Podișul Niculițelului în partea de nord-vest, Depresiunea Nalbant în partea de sud și vest, Delta Dunării la nord și est. În
Dealurile Tulcei () [Corola-website/Science/316826_a_318155]
-
984 m) și Târsa (949 m); c) Platoul Ponorici-Cioclovina - alcătuit din calcare - este dominat de dealuri care apar ca martori de eroziune: Dl. Arsului (848 m), Dl. Robului (974 m), Dl. Padeș (1.010 m), Dl. Dreptului (950 m); d) Masivul Vârtoapele - cu carst de tip suspendat autigen, situat la o diferență de 200-300 m altitudine față de văile înconjurătoare - are altitudinea medie de 900- 950 m, fiind mărginit de abrupturi. Spre Depresiunea Hațegului mai apar câțiva martori de eroziune, pe șisturi
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
1812 până la moartea sa, registrul în acei ani având același scris olograf. Referitor la numele de adăugat de Moldovan, acesta se explică prin proprietățile de pădure pe care descendenții familie Popp le-a avut în Munții Făgărașului (cu referire la Masivul Moldoveanu). Apelativul a fost adăugat ulterior, pentru a face diferență între familiile care purtau același nume. Familia lui Ioan Popp făcea parte după toate posibilitățile din familiile de moșneni care au fost în trecut împroprietăriți de către voievozii Țării Făgărașului și
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 3 hectare. Aria naturală este inclusă în situl de importanță comunitară - Cușma și reprezintă un masiv stâncos acoperit parțial cu pădure de molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă; printre care: cupa-vacii ("Linnaea borealis"), un relict glaciar cu o deosebită
Piatra Cușmei () [Corola-website/Science/325337_a_326666]
-
prin această vatra depresiunii și râma muntoasă înconjurătoare, până acolo unde se întinde domeniul economic. Depresiunea își definește profilul prin anumite particularități generate de condițiile fizice în primul rînd, fiind delimitata spre sud-est de râma Munților Bistriței , la nord-est de Masivul Giumalău , la sud de peretele Călimanului și la nord de Munții Suhard , iar spre vest de Munții Bârgăului. Perspectiva asupra întregii zone arată un relief vălurit cu o altitudine medie de 800 m. Prezintă o treaptă mai înaltă de tip
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
la nord și Neagră Șarului la sud, pentru ca ulterior spre est să se răstrângă treptat de-a lungul Bistriței. În lungul acesteia se extinde pe circa 20 km de la Argestru prin Vatra Dornei până la intrarea în Cheile Zugreni , formate între Masivul Giumalău și Masivul Pietrosul Bistriței. Are un profil asimetric accentuat și de dezvoltarea considerabilă a teraselor de pe dreapta Bistriței , îngustându-se la est spre Cheile Zugrenilor și deschizându-se larg spre vest. Așadar are o formă lobata, compartimentele mai joase
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
Neagră Șarului la sud, pentru ca ulterior spre est să se răstrângă treptat de-a lungul Bistriței. În lungul acesteia se extinde pe circa 20 km de la Argestru prin Vatra Dornei până la intrarea în Cheile Zugreni , formate între Masivul Giumalău și Masivul Pietrosul Bistriței. Are un profil asimetric accentuat și de dezvoltarea considerabilă a teraselor de pe dreapta Bistriței , îngustându-se la est spre Cheile Zugrenilor și deschizându-se larg spre vest. Așadar are o formă lobata, compartimentele mai joase ale acesteia fiind
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
formă lobata, compartimentele mai joase ale acesteia fiind drenate de principalele râuri afluențe ale Bistriței ( Dorna , Neagră Șarului și afluenții acestora) și fiind separate de culmi mai înalte ce reprezinta în cea mai mare parte prelungiri ale crestelor principale ale Masivului Călimani . Acest fapt determina separarea geografică a depresiunii în: este o depresiune tectono-erozivă drenata de Bistrița cu afluenții săi Dorna și Neagră Șarului. Relieful este sculptat în formațiuni sedimentare pliocene și vulcanice. Zona se încadrează sistemului depresionar subvulcanic intern, cu
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
afluenții săi Dorna și Neagră Șarului. Relieful este sculptat în formațiuni sedimentare pliocene și vulcanice. Zona se încadrează sistemului depresionar subvulcanic intern, cu amprenta proprie de groapă tectonica provenită prin prăbușire. Evoluția s-a produs pe aripa vestică a cristalinului (Masivele Suhard, Giumalău și Bistriței) , căzut anterior fazelor de erupții vulcanice. Ulterior ridicarea craterului Călimanilor a “astupat” zona de sud și, râurile care se adunau în aria joasă de la Vatră Dornei au format un lac care a dăinuit multă vreme. Apele
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
depozite de turba numite și "tinoave” ce constituie unul din aspectele specifice ale acestui loc. În unele turbării s-au păstrat relicte glaciare cum sunt că mesteacănul pitic, mușchiul frunzos sau pinul roșu de pădure. Din depresiune pornesc drumuri spre masivele din jur, Munții Bârgăului, Munții Călimani, Munții Bistriței, Munții Rarău, Munții Giumalău, Obcina Mestecăniș și Munții Suhard.
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
de apele părâului Corund încă din Cuaternarul târziu, formând un canion de sare și rezultând un deal mai mic (Corbul Mic-Kisholló), separat de cel mare. Vegetația caracteristică este cea halofilă (plante specifice sărăturilor ) - cantonată în jurul izvoarelor sărate și în vecinătatea masivelor de sare - cu un exemplu strălucit de adaptare la solurile sărate: ("Salicornia europaea"), cunoscută și sub denumirea de brâncă sau brădișor de sărătură. Ca o curiozitate trebuie să amintim că primul tratat botanic despre zona Praidului a apărut în manuscrisul
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
Masivul Hășmașul Mare, Piarta Singuratică - Hășmașul Negru este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Sândominic. Rezervația naturală a fost declarată
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
cu mică albă (Piatra Singuratică), roci microcristaline (Hășmașul Negru), grohotișuri, gresii și conglomerate, cu o mare varietate de forme reliefale: vârfuri stâncoase (Hășmașul Mare 1.783 m, Oatra Ascuțită 1.668 m, Curmătura 1.610 m), doline, lapiezuri, chei, văii. Masivul Hășmașul Mare este locul de obârșie a mai multor cursuri de apă ce brăzdează întreaga zonă muntoasă, astfel: Râul Olt cu afluenții adunați în amonte (valea Fierului, Fagu Oltului, Șerpatacul, valea Sărăturii, râul Șandru); Râul Mureș cu afluenții: Mezeș, Otveș
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
Fagu Oltului, Șerpatacul, valea Sărăturii, râul Șandru); Râul Mureș cu afluenții: Mezeș, Otveș, Boteni, Voșlăbeni, Cindeni sau Chirtaegher; Râul Bicaz cu afluenții: pârâul Oii ("Hăghimașul"), Bicăjel, Surduc, râul Vereșcheu, valea Suhardului, Cupaș, Lapoș, Șugău sau pârâul Micloșenilor. Clima rezervației naturale Masivul Hășmaș, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru este una temperată, specifică Orientalilor, cu precipitații medii anuale cuprinse între 750 și 850 mm (ploi frecvente primăvara și în averse vara, urmate de zile sărace în precipitații, toamna) și temperaturi maxime în perioada verii
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]