3,308 matches
-
președintele francez era foarte prezent în mass-media, într-atât încât nu trecea o zi fără să îi fie auzit numele. În același timp, cota sa de popularitate era foarte ridicată. De ce anumite personalități politice ocupă în permanență prim-planul scenei mediatice? Motivul este simplu: a ocupa spațiul vizual și sonor, a fi văzut și auzit în mod regulat și repetat suscită, după părerea anumitor studii în psihologie, o atitudine mai favorabilă către persoana astfel „expusă”. Acesta este „efectul simplei expuneri” și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
situația acestora este determinată de ceea ce numim „influența socială”. Influența socială descrie tendința de a aprecia ceva sau pe cineva pentru că știm că este apreciat de alții. De aceea, anumite nume de persoane și chiar articole comerciale, pentru că sunt prezentate mediatic ca fiind cele mai cunoscute, se pot afla pe primele locuri în clasamente printr-un fenomen de ambalare, fără motiv direct legat de calitățile persoanei sau ale produsului, fenomen exemplificat și de următorul experiment: Psihologul Matthew Salgonik a realizat un
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
personală, personaje care își exprimă gusturile și emoțiile proprii, într-un fals raport cu publicul. Un psiholog de la Universitatea din Toulouse a studiat recent impactul acestui tip de emisiune asupra culturii politice a publicului. Psihologul Pascal Marchand a studiat practicile mediatice a 210 voluntari și a constatat că acești consumatori de mass-media se pot repartiza în 4 mari categorii: în prima categorie sunt consumatorii ocazionali care nu se uită decât la știrile de pe canalul național, în a doua cei care se
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în fața unor anumite tematici sau cuvinte și afecte negative în fața altor expresii. Partea reflecției individuale și a libertății de gândire este cu atât mai redusă cu cât această reacție este instantanee, involuntară și ne condiționează apoi orice analiză a conținutului mediatic! Cu siguranță această tendință psihologică în tratarea informației este cel care face ca jurnaliștii să aibă sarcini foarte stricte: pentru un jurnalist care lucrează într-un ziar de stânga nu este recomandat să dezvolte anumite idei care ar putea activa
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Assimilation and contrast effects”, Personality and Social Psychology Bulletin, vol. 18, nr. 5, pp. 574-579 29. De ce vi se pare că președintele este convingător atunci când transmite urările către națiune? Credibilitate și ridicarea sprâncenelor 31 decembrie este întotdeauna o mare întâlnire mediatică: cel al urărilor președintelui către națiune. Fiecare președinte al republicii abordează aceasta cu propriul stil, cu propriile-i metode, dar unul dintre ei s-a remarcat printr-o expresie non-verbală deosebită: este vorba despre Jacques Chirac, care a fost președintele
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
puțin plăcut. Activarea memoriei de lucru reflectă necesitatea de a se concentra pentru a memora o marcă pe care am întâlnit-o rar. Principiul este simplu: arătăm publicului o marcă suficient de mult timp și pe suficient de multe suporturi mediatice și ajunge să o îndrăgească. „Marile mărci, și mai multă plăcere” - este sloganul afișat de o marcă de brânză industrială în 2007 pe afișele din Franța. Iată expresia unui adevăr profund, cel al legăturii dintre celebritatea unui produs și plăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
elaboration”, Journal of Consumer Research, vol. 33, pp. 421-429. Capitolul 4 Divertismentul Cuprins 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ajutat pe oameni să se distreze, să vibreze, să tremure, să regrete. Multe s-au întâmplat de un secol încoace și de la inventarea televizorului în anii ’30 până la ecranele-plasmă de la începutul secolului XXI. Ne-am fi putut aștepta ca industria mediatică să inventeze noi plăceri, să stimuleze noi părți ale psihicului nostru. Mass-media fac apel cel mai adesea la un vechi fond de mecanisme psihologice și de instincte umane. De exemplu, cetim presa people (și o disprețuim) pentru că creierul nostru simte
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
apartenență socială care sfârșește printr-un mare vid. Exemplul presei people arată în ce măsură mass-media, exploatând funcționalitățile puternice ale minții umane, nu le dezvoltă întotdeauna. Dacă lucrurile s-au schimbat oarecum, este în ceea ce am putea numi „industrializarea reflexelor vitale”: industria mediatică a dezvoltat mijloacele de activare ale reflexelor noastre vitale, dincolo de necesitățile naturale care le-ar justifica mobilizarea. Nu e cazul să fim prea aspri cu această stare de fapt, dar să admitem totuși că suntem condamnați să reglăm noi înșine
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Clanul people” constituie oarecum un substrat pe care se exercită nevoia noastră primordială de „a-i căuta păduchii” celuilalt. Cum personalitățile people sunt cunoscute de toată lumea, societatea modernă reconstituie în felul său o logică a clanului, care este în legătură mediatică cu o comunitate de milioane de persoane. Împăcăm astfel logica marilor populații cu cea primitivă a creierului nostru „bârfitor”. Concluzie Presa people exploatează o tendință de bază a ființei umane, nevoia de a auzi și de a colporta bârfe. Psihologii
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a orientat progresiv spre coperțile colorate ale presei people. Pentru mai multe informații Dunbar, R. (1996), Grooming, Gossip and the Evolution of Language, Faber and Faber/Harvard university Press. 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul Apare un detaliu frapant în emisiunile de divertisment în care adunăm celebrități într-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
măsură de caracterul public al gestului. Pe un platou de televiziune, scenă publică prin excelență în care totul este arătat în fața a milioane de persoane, mecanismul funcționează perfect: celebritățile mereu în lumina reflectoarelor sunt întruparea mecanismului de „altruism-spectacol”. În sfera mediatică, altruismul este etalat în diverse moduri. Punctul culminant a fost atins în ediția din 2007 a „Sidaction”: în cadrul acestei mari campanii de donații pentru victimele SIDA, la emisiunea „Qui veut gagner des millions” („Vrei să fii miliardar?”) nu mai participau
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un impact bun. Este nevoie de o amenințare puternică, dar însoțită întotdeauna de recomandări clare și de fraze care să dea încredere cetățeanului ți să îi întărească sentimentul de auto-eficiență. Concluzie Nu este suficient să provocăm frică publicului prin imagini mediatice „șoc” subliniind efectele nocive ale tutunului, ale alcoolului sau excesului de viteză pe șosea. Trebuie să declanșăm și mecanisme psihologice care provoacă la acțiune și nu la o atitudine pasivă. Campaniile de sensibilizare țin cont de aceste principii („Fumatul ucide
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în spațiu); westernuri (spiritul de pionierat în cucerirea unor noi frontiere) 241. Pentru descrierea acestor categorii, Philips folosește cele zece teme analizate de Gottdiener în discuția despre "tematizarea Americii", în care se referă la spațiul tematizat, bazat pe motive culturale mediatice, considerându-l o caracteristică a societății americane a ultimilor patruzeci de ani. Gottdiener argumentează că întreaga Americă este alcătuită din zone tematizate în spații închise, ca, de exemplu, mall-urile, aeroporturile, muzeele și restaurantele, precum și în spații mai puțin închise
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Sursa: France, portrait social, INSEE, Paris, 2000, p. 185. În ciuda a ceea ce trebuie să numim deschis "aranjamente cu realitatea", INSEE produce și difuzează o reprezentare care se impune ca o evidență pentru mulți actori sociali, cel mai adesea prin intermediul rețelelor mediatice, avide de asemenea subiecte. • Perspectiva antropologică Totuși, pe lângă anchetele privitoare la cheltuielile de consum, s-au efectuat în ultimii ani cincizeci de anchete legate de vacanțe, loisir-uri sau petrecerea timpului liber. Rămânând interesat de banii pe care se bazează
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care se fundamentează astăzi anchetele privitoare la cititori; • Paul Lazarsfeld (1901-1976), devenit o figură impor-tantă a sociologiei americane după ce a emigrat din Austria în 1934, a fost un utilizator tenace al metodelor cantitative. El a analizat mai ales impactul campaniilor mediatice asupra indivizilor (studii finanțate de Fundația Rockefeller), în cadrul institutului său de cercetare aplicată. A nuanțat viziunea simplistă a "auditorului-burete" în anchetele privitoare la ascultarea radiofonică (1942-1943) și a evidențiat partea de autonomie a ascultătorilor (The People's choice, 1944); În
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al sociologiei franceze a fost marcat de amprenta lui. • Exemplul presei și al media Presa și mass-media în general sunt reprezentanți perfecți ai acestei abordări a publicului. Trebuie să înțelegem că, în acest caz, miza cunoașterii este considerabilă: valoarea spațiilor mediatice este direct corelată cu "calitatea" cititorilor (cu, adică, nivelul veniturilor lor). Interesul trusturilor de presă de a-i cunoaște trebuie pus în relație directă cu utilizările secundare pe care le poate da acestor informații. Cunoașterea profilului sociodemografic al publicului servește
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în carieră, reconversii materiale, interese economice. Potrivit lor, importul valorilor reușitei materiale în lumea artistică, cel mai adesea negat de protagoniști, este un fapt bine stabilit de anchetă. Cariera artiștilor are etape obligatorii: expoziții, concerte, publicare, reprezentații, semnături, recompense, acoperire mediatică. Obiectivul este mereu același: să devină cunoscuți, să se distingă, să se singularizeze, să-și facă un "nume" în jurul unui stil, făcând totodată parte integrantă dintr-un grup (companie, orchestră, trupă, atelier). Nu există mântuire în afara acestui joc economic. • Gestionarea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
consum cultural, care nu pot fi reduse la o inculcare, intoxicare sau dominație. Când Bourdieu atacă industriile culturale, se înscrie în linia criticilor neomarxiști ai Școlii de la Frankfurt, negând populațiilor slab școlarizate orice capacitate civilizatoare și emancipatoare. El denunță cultura mediatică și televizuală, asimilând-o unei culturi dominate economic, "la ordinele capitalului" (1996). • Supraestimarea dominației După Grignon și Passeron, raporturile de forță între grupurile sociale nu dau cheia înțelegerii raporturilor simbolice și a conținuturilor culturii. Primele nu se traduc automat în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
format, studenților care m-au stimulat și nu în ultimul rînd familiei mele, care m-a sprijinit permanent în "aventura" mea semiotică. CUVÎNT ÎNAINTE DE CE SEMNE? DE CE SEMIOTICA? Pentru a oferi noi repere societății postmoderne a revoluțiilor comunicării și exploziei mediatice și a răspunde nevoii individului de a înțelege sensul, a prelucra sensul, a împărtăși sensul (comunicare vine de altfel de la "communis" precum "comuniune spirituală", "comunitate" și atîtea cuvinte din aceeași rădăcină). Dacă ne-am scula într-o bună zi ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
transformatoare este rezultatul unei decizii și nu efectul automat al cercetării științifice (U. Eco, 1984:6). Conform opțiunii informare-sinteză, lucrarea noastră vizează integrarea într-o perspectivă sistematică a achizițiilor recente ale cercetării semiotice și focalizarea asupra semnificării/comunicării cotidiene și mediatice. Ea nu vizează o istorie a semioticii, dar poate oferi modele susceptibile să explice diacronia structurilor și a funcțiilor, izotopia generală a lucrării fiind tipologic-sistematică și nu istorică. Lectura semiotică propusă trebuie înțeleasă ca introducere într-un dublu sens: la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a audio-vizualului sincretic contemporan, semiotica, metaforic concepută ca hipertext (de demersuri coroborate) poate contribui la recuperarea extratextului (întreaga rețea de determinări și tensiuni ce se țes între text și context), la exhumarea-exfolierea sensurilor cuprinse în semnul-tablou, film, mesaj publicitar sau mediatic. În ciuda avertismentelor lansate recent (un Pierre Nora inter alii) privind regresul științelor umane care basculează de la o "vîrstă de aur" a marilor paradigme (marxismul, structuralismul) la "era vidului", considerăm că analiza codurilor și mesajelor complementată de o perspectivă hermeneutică nu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al IASS International Association for Semiotic Studies din 1997 a fost simptomatic intitulat Semiotics bridging nature and culture), semiotica este din numeroase rațiuni o disciplină a epistemei contemporane: * în era simulacrului, a realității virtuale și a simul-taneizării evenimentelor prin logica mediatică a imediatului, problema veridicității, a realității globale (sau a fragmentelor evanescente de real), a noului raport cu spațiul și timpul prin intermediul unor semne și modele (perisabile) se pune cu acuitate; * multiculturalitatea ce definește societatea contemporană a fluxului individual și informațional
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
benzii desenate (Pierre Fresnault-Deruelle); * semiotica fotografiei (Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai caracteristice (comunicare interpersonală, publicitară, mediatică etc.) se situează pe aceeași izotopie cu opinia lui Gregory Bateson care în fraza liminară a lucrării elaborate în 1951 împreună cu Ruesch, The Social Matrix of Psychiatry, afirma "Esența mesajului nostru este considerarea comunicării drept matrice în care sînt încorporate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de Roman Jakobson și Claude Lévi-Strauss). Pentru cultura de masă demersul structural regulator devine un indispensabil mecanism de lectură activă atît în receptarea naivă cît și în cea postmodernă subversivă, critică și un mecanism de generare în serie a tipurilor mediatice dominante (soap opera, sitcom, roman polițist pentru genurile de televiziune sau fapt divers, mesaj publicitar pentru presa scrisă). Demistificare a literaturii "nobile" (highbrow) care nu mai poate avea un statut ontologic privilegiat, democratizare a discursului social, structuralismul asertează peremptoriu că
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]