3,827 matches
-
mari de lemn și câteva resurse minerale și de apă. Industria forestieră, fabricile de hârtie și sectorul agricol (în care contribuabilii investesc circa 3 miliarde de euro anual) sunt subiecte sensibile din punct de vedere politic pentru locuitorii rurali. Zona metropolitană Helsinki generează circa o treime din PIB. Într-o comparație din 2004 realizată de OECD, producția de înaltă tehnologie din Finlanda a clasat țara pe locul doi după Irlanda. Finlanda este puternic integrată în economia globală, iar comerțul exterior constituie
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
de milioane de euro pentru a întreține de cale ferată. Transportul feroviar este efectuat de compania de stat VR Group, care are o cotă de piață de 5% în transportul de călători (dintre care 80% sunt linii urbane în Helsinkiul metropolitan) și 25% din piața transportului de mărfuri. Din 12 decembrie 2010, Karelian Trains, un joint venture între Căile Ferate Ruse și VR (Căile Ferate Finlandeze), efectuează transporturi cu trenuri Alstom Pendolino de mare viteză între gara Finleandski din Sankt Petersburg
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Populația Finlandei a fost dintotdeauna concentrată în părțile sudice ale țării, fenomen care a devenit și mai pronunțat cu ocazia urbanizării ce a avut loc în secolul al XX-lea. Cele mai mari orașe din Finlanda sunt cele din [[Helsinkiul metropolitan|zona metropolitană Helsinki—[[Helsinki]], [[Espoo]] și [[Vantaa]]. Alte orașe cu peste 100.000 de locuitori sunt [[Tampere]], [[Turku]], [[Oulu]], [[Jyväskylä]] și [[Lahti]]. Ponderea cetățenilor străini în Finlanda este de 3,4%, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Majoritatea provin din
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
a fost dintotdeauna concentrată în părțile sudice ale țării, fenomen care a devenit și mai pronunțat cu ocazia urbanizării ce a avut loc în secolul al XX-lea. Cele mai mari orașe din Finlanda sunt cele din [[Helsinkiul metropolitan|zona metropolitană Helsinki—[[Helsinki]], [[Espoo]] și [[Vantaa]]. Alte orașe cu peste 100.000 de locuitori sunt [[Tampere]], [[Turku]], [[Oulu]], [[Jyväskylä]] și [[Lahti]]. Ponderea cetățenilor străini în Finlanda este de 3,4%, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Majoritatea provin din Rusia, Estonia
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
din anul 2002 a relevat că în Brașov există următoarele confesiuni: Ortodocși - 244.220, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 273 persoane s-au declarat fără religie și 238 atei. Împreună cu regiunea metropolitană, creată în 2007, Brașovul ar avea, estimativ 400.000 de locuitori ("2007"). Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2011, o "populație" de 227.961 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea: Cultura și învățământul și-au croit loc în viața
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
1840 în vatra veche a orașului, după planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy. Picturile interioare au fost realizate între anii 1907-1933. Fosta Biserică Domnească a devenit catedrală ortodoxă în 1940. Icoana Sfântului Dumitru a fost executată în mozaic venețian. Patrimoniul metropolitan păstrează odoare valoroase, printre care se numără un vas bizantin datând din secolul al XV-lea - mărturie a continuității spirituale românești în acest spațiu. Casa Băniei este cea mai veche clădire laică existentă azi în oraș, datând din anul 1699
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916-1918. La ultima estimare, de la 1 ianuarie 2016, municipiul Iași avea o populație de 362.142, fiind al doilea oraș din România, după București, din acest punct de vedere. Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de 472.733 de locuitori. Conform datelor recensământului din anul 2011 municipiul Iași număra 290.422 de locuitori și era al patrulea oraș ca mărime din România. Are o suprafață de
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul. Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
este cel mai mic cartier, ca suprafață teritorială din mun. Galați). Deși există și un Siderurgiștilor Est, I.C. Frimu, Aviației, aceste cartiere nu sunt trecute oficial. Conform mai multor propuneri, municipiul Galați ar putea alege din 4 soluții pentru zona metropolitană. Conform legii, Zona Metropolitană înglobează toate comunele de pe o rază de maxim 30 de kilometri în jurul centrului metropolitan. O a 1-a propunere, cea mai vehiculată, ar fi doar Zona Metropolitană Galați-Brăila. O a 2-a propunere, cel mai usșor
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
cartier, ca suprafață teritorială din mun. Galați). Deși există și un Siderurgiștilor Est, I.C. Frimu, Aviației, aceste cartiere nu sunt trecute oficial. Conform mai multor propuneri, municipiul Galați ar putea alege din 4 soluții pentru zona metropolitană. Conform legii, Zona Metropolitană înglobează toate comunele de pe o rază de maxim 30 de kilometri în jurul centrului metropolitan. O a 1-a propunere, cea mai vehiculată, ar fi doar Zona Metropolitană Galați-Brăila. O a 2-a propunere, cel mai usșor de realizat ar fi
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Frimu, Aviației, aceste cartiere nu sunt trecute oficial. Conform mai multor propuneri, municipiul Galați ar putea alege din 4 soluții pentru zona metropolitană. Conform legii, Zona Metropolitană înglobează toate comunele de pe o rază de maxim 30 de kilometri în jurul centrului metropolitan. O a 1-a propunere, cea mai vehiculată, ar fi doar Zona Metropolitană Galați-Brăila. O a 2-a propunere, cel mai usșor de realizat ar fi Zona Metropolitană Galați, care înglobează 13 comune din județul Galați. Este cel mai ușor
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Galați ar putea alege din 4 soluții pentru zona metropolitană. Conform legii, Zona Metropolitană înglobează toate comunele de pe o rază de maxim 30 de kilometri în jurul centrului metropolitan. O a 1-a propunere, cea mai vehiculată, ar fi doar Zona Metropolitană Galați-Brăila. O a 2-a propunere, cel mai usșor de realizat ar fi Zona Metropolitană Galați, care înglobează 13 comune din județul Galați. Este cel mai ușor de realizat, cuprinde pe lângă municipiul Galați și comunele: Smârdan, Tulucești, Pechea, Schela, Slobozia-Conachi
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
toate comunele de pe o rază de maxim 30 de kilometri în jurul centrului metropolitan. O a 1-a propunere, cea mai vehiculată, ar fi doar Zona Metropolitană Galați-Brăila. O a 2-a propunere, cel mai usșor de realizat ar fi Zona Metropolitană Galați, care înglobează 13 comune din județul Galați. Este cel mai ușor de realizat, cuprinde pe lângă municipiul Galați și comunele: Smârdan, Tulucești, Pechea, Schela, Slobozia-Conachi, Braniștea, Independența, Piscu, Cuza-Vodă (recent desprinsă din comuna Slobozia-Conachi), Frumușița, Vânători, Șendreni și Scânteiești. Populația
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
realizat, cuprinde pe lângă municipiul Galați și comunele: Smârdan, Tulucești, Pechea, Schela, Slobozia-Conachi, Braniștea, Independența, Piscu, Cuza-Vodă (recent desprinsă din comuna Slobozia-Conachi), Frumușița, Vânători, Șendreni și Scânteiești. Populația aproximativă ar fi de 350.000 de locuitori. Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 500.000 de locuitori. Denumit deasemeni Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conține planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecții ("Sistemul Solar", "Giganții Sistemului Solar", "Nebuloase și Roiuri stelare"), astfel încât
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
și economice (o parte desființate): Întreprinderea de Rulmenți, Fabrica de Bere, Fabrica de Prelucrarea Produselor Lactate, Fabrica de Băuturi Alcoolice, depozite etc. Lângă platforma industrială „Șcheia” se află Gara Suceava Vest, o gară de mai mică importanță a orașului. Zona Metropolitană Suceava a luat ființă la data de 1 decembrie 2011. Dat fiind faptul că Suceava, fiind municipiu de rang II, nu poate avea o zonă metropolitană în adevăratul sens al cuvântului, s-a recurs la o organizare sub forma unei
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
se află Gara Suceava Vest, o gară de mai mică importanță a orașului. Zona Metropolitană Suceava a luat ființă la data de 1 decembrie 2011. Dat fiind faptul că Suceava, fiind municipiu de rang II, nu poate avea o zonă metropolitană în adevăratul sens al cuvântului, s-a recurs la o organizare sub forma unei asocieri, denumită Asocierea „Zona Metropolitană Suceava”. Ea este alcătuită din municipiul Suceava și următoarele localități: Orașul: Comunele: Comuna Șcheia, deși se învecinează cu municipiul Suceava, iar
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
la data de 1 decembrie 2011. Dat fiind faptul că Suceava, fiind municipiu de rang II, nu poate avea o zonă metropolitană în adevăratul sens al cuvântului, s-a recurs la o organizare sub forma unei asocieri, denumită Asocierea „Zona Metropolitană Suceava”. Ea este alcătuită din municipiul Suceava și următoarele localități: Orașul: Comunele: Comuna Șcheia, deși se învecinează cu municipiul Suceava, iar teritoriile intravilane ale celor două localități sunt practic unite, nu face parte din zona metropolitană, în urma refuzului autorităților locale
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
asocieri, denumită Asocierea „Zona Metropolitană Suceava”. Ea este alcătuită din municipiul Suceava și următoarele localități: Orașul: Comunele: Comuna Șcheia, deși se învecinează cu municipiul Suceava, iar teritoriile intravilane ale celor două localități sunt practic unite, nu face parte din zona metropolitană, în urma refuzului autorităților locale din Șcheia de a se asocia acestei organizări. În locul comunei Șcheia, a fost acceptată comuna Bosanci, singura localitate din zona metropolitană care nu se învecinează direct cu municipiul Suceava. Primăria Municipiului Suceava este o instituție publică
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
iar teritoriile intravilane ale celor două localități sunt practic unite, nu face parte din zona metropolitană, în urma refuzului autorităților locale din Șcheia de a se asocia acestei organizări. În locul comunei Șcheia, a fost acceptată comuna Bosanci, singura localitate din zona metropolitană care nu se învecinează direct cu municipiul Suceava. Primăria Municipiului Suceava este o instituție publică ce reprezintă structura funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale din municipiul
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,14%), dar există și minorități de penticostali (10,07%) și romano-catolici (2,72%). Pentru 8,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Municipiul Rădăuți și satele din jurul său funcționează ca o zonă metropolitană, regiunea de influență a orașului are un număr de aproximativ 135.000 de oameni, ceea ce reprezintă cam 19% din populația totală a județului și se întinde pe o suprafață de 1.190 km², ceea ce reprezintă 14% din suprafața totală a
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
a fost reședința Scaunului Mureș, Comitatului Mureș-Turda, apoi a Regiunii Mureș, a Regiunii Autonome Maghiare, a Regiunii Mureș-Autonome Maghiare iar în prezent este reședința județului Mureș. Împreună cu autoritățile a douăsprezece comune și orașe din jur, primăria participă la proiectul Zonei Metropolitane Tîrgu Mureș. Ca mărime, orașul este al șaisprezecelea din România și al șaselea din Transilvania. Aici trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România. Dintre obiectivele turistice ale orașului face parte Centrul, cu piața centrală, numită Piața Trandafirilor, unde
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
223,4 ha. Fondul total de locuințe este 57.070 împărțite în următoarele cartiere: Ady Endre, Aleea Carpați, Budai Nagy Antal, Centru, Cornișa, Dâmbul PietrosCartierul Gării, Libertății, Livezeni, Mureșeni, Substejăriș, Tudor Vladimirescu, Valea Rece și Unirii. Municipiul este centrul Zonei Metropolitane Târgu Mureș, ce cuprinde lângă reședința județului Mureș 12 comune învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunități de afaceri, al construcției și amenajării de locuințe și locuri de recreere, al atragerii de investiții mai consistente, și al coordonării
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
berii și erau creeate astfel încât să protejeze consumatorii. Pedeapsa prevăzută pentru vânzarea unei cantități mai mici decât cea menționată era înecul, ce s-a dovedit o metodă eficientă pentru prevenirea repetării infracțiunii. O veche tabletă, acum în păstrare la Muzeul Metropolitan din New York, descrie berea babiloniană ca fiind o bere neagră, bere deschisă, bere roșie, bere cu trei straturi, bere cu cap, bere fără cap, etc. Se mai menționează faptul ca berea era băută printr-un pai, iar în cazul familiei
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C). "Zona metropolitană Cluj-Napoca" este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Sic, Bonțida, Dăbâca, Borșa, Chinteni, Aluniș, Cornești, Panticeu, Vultureni, Așchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Căpușu Mare, Gilău, Florești, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur și
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
unui comitet de selecție , alături de Universitatea Tehnică Karlsruhe. Societatea Max Planck ("Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften e.V.", MPG) este o instituție germană de cercetare, independentă, cu caracter obștesc, cu sediul administrativ în München. Următoarele institute se află în zona metropolitană a Münchenului : Societatea Fraunhofer ("Fraunhofer-Gesellschaft zur Förderung der angewandten Forschung e.V.", PhG) este o asociație de cercetare, formată din 56 de institute specializate în diferite domenii ale științei aplicate . În München se află: Armata germană ("Bundeswehr") are în München
München () [Corola-website/Science/296794_a_298123]