2,961 matches
-
material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă în domeniul culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
radical-democratice burgheze. El a fost un personaj de frunte în ierarhia partidelor burgheze din România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezo-democratice: reforma agrară și votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. La aceasta a contribuit, în mod deosebit, intransigența convingerilor sale democratice și incapacității de a se supune
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
până la sfârșitul vieții sale, prin concepția sa social-politică, prin tezele pe care le-a susținut cu privire la dezvoltarea economică și socialpolitică a țării, C. Stere s-a situat în rândul figurilor luminoase de patrioți și gânditori ai poporului român, care a militat pentru înfăptuirea unor transformări cu conținut social-democratic. Activitatea sa teoretică constituie o contribuție prețioasă la căutările de direcție în ceea ce privește progresul economic și social al României. ȘTIRBU, TEODOSIE (1899-1974) ECONOMIST Profesor universitar cu o bogată și îndelungată activitate didactică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
retragerea d-lui Quintus din poziția de președinte de onoare, chiar dacă nu au mai așteptat și verdictul de la CNSAS în cazul primilor doi. Dacă ar fi procedat altfel, ar fi putut fi acuzat de demagogie în fond, este partidul care militează cel mai puternic și mai consecvent, măcar din primăvara acestui an, pentru modificarea Legii deconspirării, pentru adoptarea unei Legi a lustrației etc., deci pentru un pachet de legi care să permită luminarea trecutului comunist și, eventual, despărțirea de acesta. Chiar dacă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a disjungerii alegerilor naționale de cele europene, apoi vine vara, iar la toamnă nu mai are rost, că se apropie oricum alegerile la termen. Nu mai vorbesc despre faptul că nu există voință politică pentru o asemenea operațiune! Până acum, militau energic pentru anticipate PD și președintele Băsescu. Cu prilejul pseudo-crizei provocate de PC, d-l Tăriceanu, meritându-și brusc numele, a declarat că PNL și el personal sunt pentru alegeri anticipate! Bun. Cine a făcut imediat pasul înapoi? PD. Și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la Iași să fie PAC-ul mai puternic decât oriunde altundeva, deși nu de la Iași a pornit "scânteia" apariției acestui partid al intelectuali-lor, ci, cum ne-am amintit deja, Stelian Tănase, împreună cu Băcanu și Hurezeanu, a fost cel care a militat, încă din 1990, pentru o asemenea construcție? Și, apoi, cum s-a făcut că și PAC-ul și Nicolae Manolescu au dispărut din viața politică a României? Nu are Nicolae Manolescu calități de lider politic? Nicolae Breban îmi spunea că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a inventat un fel de "clonă", cred că se chema "Societatea de Mâine", ca un fel de contrapondere în sprijinirea puterii neocomuniste instalate imediat după revoluție. A clamat apolitismul scriitorului și al intelectualilor în general, apostrofându-i pe cei care militau împotriva comunismului rezidual și chiar mascat de la începuturile tranziției, dar în același timp își rodea pingelele la Cotroceni, la taica Ilici, de la care obținea o mulțime de avantaje. Când s-a schimbat guvernarea, în 1996, și-a descoperit afinități cu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
1887, s-au redus la 103 în 1900, s-au dublat (211) în 1908, pentru a ajunge la 287 în 1913182. I.3.1.2. Evoluția presei din Spania în prima jumătate a secolului al XX-lea Sfântul Scaun, care milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. La început a avut un parcurs anevoios, dar în 1911 a fost numit director
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Presa catolică a fost lipsită de unitate de acțiune și s-a caracterizat prin incapacitatea de manifestare unitară, de a înființa instituții de presă după modelul țărilor catolice din Occident, de a crea un cotidian catolic puternic reprezentativ, care să militeze pentru drepturile acestei confesiuni din România și care să prezinte poziția Vaticanului în legătură cu toate problemele societății. Alte minusuri erau: lipsa unor specialiști în domeniul presei care să se ocupe doar de acest lucru, incapacitatea de colaborare eficientă între toate ordinele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și o dezvoltare considerabilă în România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la farul care are menirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revistei Jugenfreund 467. Particularitatea acestei publicații a fost aceea că ea se adresa în special tinerilor. Printre cei mai dedicați suținători ai dezvoltării presei catolice în arhidieceza de București au fost: Matthaus Seikel, Raymund Netzhammer, Auner și Durcovici. Aceștia au militat pentru înființarea unor publicații specifice destinate tinerilor (dar și copiilor)468. Articolele semnate de Anton Durcivici (apărute între anii 1921-1924) în Jugenfreund au abordat teme variate și ancorate în realitățile vremii 469. Materialele au fost scrise în limba română 470
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reprezentat o reușită, dar cu un ecou destul de limitat. El a dispărut foarte repede (în loc să se dezvolte), dar a arătat intenția Vaticanului de a încerca unificarea catolicismului din România prin presă și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să apere imaginea și statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
etnii catolice a făcut ca manifestarea în presă să fie lipsită de unitate. Uniții și latinii au avut concepții diferite privitoare la rolul presei catolice și chiar la modul de implicare a catolicilor în viața publică și politică. Greco-catolicii au militat constant și au pus accentul pe latura națională, pe apărarea libertății confesionale și a unirii; latinii nu s-au axat pe o tematică politică sau națională, ci mai degrabă pe latura universală a catolicismului, abordând cu preponderență subiecte religioase (deși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și la rolul acesteia. Un spațiu consistent este alocat culturii (raportul mass-media și cultură, societatea și dreptul omului la cultură, finalitatea culturii, angajarea pentru cultură, datoriile Bisericii și a creștinilor pentru cultură, datoriile statului cu privire la cultură, etc.). Biserica Catolică a militat pentru o răspândire cât mai amplă a culturii și la un acces liber la aceasta, afirmându-se că "deși astăzi cultura traversează ambiguități și carențe deplorabile, conține multe valori pozitive, mai ales în domeniul investigațiilor științifice și al progreselor tehnologice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ibidem. 940 Ibidem. 941 La alegerile din 1879, ierarhia ecleziastică din Spania înclina către participarea la sistem și chiar în acel an, Alejandro Pidal y Mar a creat un partid confesional catolic, numit La Unión Católica. Ulterior Sfântul Scaun, care milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. S-a urmărit crearea unui instrument de informare catolic, cu distribuție națională, în armonie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de a deveni ministru, rector al Universității ieșene (1913-1916), S. cere reforme radicale (largă împroprietărire a țăranilor, vot universal etc.). Odată cu declanșarea conflagrației mondiale, el se plasează pe o poziție diferită de aceea a Partidului Liberal și a opiniei publice, militând de la tribuna Parlamentului și în paginile „Vieții românești” (România și războiul european, Pentru ce sunt un trădător..., „Puhoiul”, Discursul d-lui Take Ionescu, ultimele trei sub genericul Din carnetul unui solitar) pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale, împotriva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
închisoare, deși a făcut-o, se consolează el, fără să-și dea seama, fără să fie acest lucru în intenția lui. Pe când era membrul influent al unui comitet de stat, Ono l-a turnat pe Kuroda. La vremea aceea, Kuroda milita pentru direcția în care Japonia merge în prezent. Kuroda este deci omul prezentului, influent, cu putere și faimă, cum a fost și Ono cândva. Ono ar vrea să ne convingă că pictorul Kuroda e un nerecunoscător, că nu are dreptate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
părinții, care și ei își câștigau traiul în această breaslă. LV. Ca studentă și după aceea, ce reviste-ți plăcea să citești? ES. Aveam prin casă tot soiul de ziare politice, sociale, despre mediu. Mama, foarte preocupată de mediu, a militat împotriva pericolului energiei atomice înainte ca aceasta să devină o cauză la modă. Eram abonați și la publicații satirice, cum ar fi Mad Magazine și National Lampoon, primeam zilnic New York Times, acesta fiind unicul ziar cu de toate care se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
excelentă în terapeutică, chirurgie și farmacologie, pragmatică prin spiritul ei caritabil și enciclopedică în orizontul ideatic, medicina bizantină a influențat toate medicinele contemporane și ulterioare ei, unora punându-le bazele. Ea a lucrat prin elite și s-a adresat mulțimilor, militând pentru un umanism autentic și o integrală renaștere a ființei umane prin asigurarea complexă a sănătății sale. MEDICINA ISLAMULUI Cu o străveche civilizație și cultură, arabii au avut cea mai mare expansiune teritorială islamizând de la Indus la Gibraltar. Alături de mitologie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1862 merge prin spitale, asistă la vizite, merge la cursurile de fiziologie pe care Cl. Bernard le ține la Collège de France. Contrazicerile nu distanțează marile spirite. în 1878 Pasteur face comunicarea „Teoria germenilor și aplicațiile sale la medicină“. El militează pentru vaccinare și imunizare, vaccinul antivariolic fiind luat de exemplu. Pasteur descoperă vaccinul antiholeric scăpând astfel oile, păsările de îmbolnăviri. Pasteur colaborează cu Emile Roux (1853 - 1933). Tânărul cercetător își face laborator după modelul maestrului Pasteur. Fac experiență cu vaccinuri
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca și al unor proceduri de colorare 179 a bacteriilor și ciupercilor de culturi și preparate histologice. A organizat științific lupta antiepidemică, s a preocupat de medicina socială familială, preconizând alimentarea cu apă controlată sanitar, a orașelor și satelor. A militat pentru scoaterea țăranilor din mizerie. S-a distins ca profesor de patologie și bacteriologie la Facultatea de Medicină din București. Elevul său, Constantin Levaditi (1874 - 1953) se afirmă în Institutul Pasteur din Paris, ca microbiolog, virusolog, imunolog. Mulți studenți români
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o gazetă fără preocupări politice explicite, care publică articole de informație sau știri și reproduce multă literatură din periodicele din Regat. Începând cu 16 noiembrie 1895, având o difuzare satisfăcătoare, devine în primul rând politică, susținând cauza națională românească. Se militează, în tradiția „Gazetei de Transilvania”, pentru ridicarea culturală a poporului, căruia trebuie să i se dea „hrană sufletească” prin intermediul colecțiilor de cărți accesibile și interesante (articolul Cărți bune și ieftine discută activitatea Editurii Müller din București). Se evocă totodată, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
care am petrecut o perioadă în chilia mănăstirii Célestine din Paris unde se retrăsese, total deziluzionat, cu o singură dorință, ca moartea să-l mîntuiască de toate suferințele îndurate"71. Astfel s-a născut istoria ultimului cancelar al Ciprului, care militase pentru o cruciadă în secolul al XIV-lea. Ar fi fost un mare conducător dacă s-ar fi născut cu trei sute de ani mai devreme. Între timp, Iorga a continuat să citească literatură engleză: Bulwer-Lytton, Dickens și Thackeray. A citit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau demoralizați. Dacă un evreu manifesta cel mai mic interes față de cultura românească, Iorga îl prezenta drept un exemplu strălucit atît pentru români cît și pentru evrei, sperînd că va fi urmat și de alți evrei. Ceva mai tîrziu va milita pentru acceptarea evreilor. Oare nu s-a uitat Iorga peste granița cu Ungaria și nu a văzut dorința evreilor de a deveni unguri? A sesizat-o, dar a văzut și că în Transilvania (și în Bucovina) evreii erau cei mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Vaida a sperat să ajungă la o înțelegere cu Legiunea. Averescu a încercat și el să facă acest lucru. Pînă și Carol va încerca să coopteze Legiunea, dar aceasta a rămas inflexibilă. Nu exista cale de cooperare cu regimul, Legiunea militînd în schimb pentru reforme și dreptate socială. Două exemple vor demonstra cît de diferit era naționalismul Legiunii. Pacifismul era de neconceput pentru Codreanu. El declara că nu-l interesa pacea, ci războiul (împotriva răului). Atunci cînd doi intelectuali pacifiști francezi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]