4,743 matches
-
în forța rațiunii, nicidecum el nu poate admite o teză ca aceea de care râdea Voltaire în Candide, „totul este cât se poate de bine, în cea mai bună lume posibilă”. Un atare optimism tămâietor și satisfăcut e retrograd, e mincinos și e laș. Or, marxismul, socialismul, revoluția presupun, neapărat și esențial, luciditate, adevăr și curaj. A-ți fura căciula e o atitudine retrogradă, reacționară. Îmi spuneți mereu ce nu e marxismul. Puteți să-mi spuneți ce e? — Am procedat într-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dintr-o perspectivă pesimistă sau, după opinia multora, realistă: „cei mai mulți dintre noi nu cred că guvernanții noștri sunt inocenți [...], chiar și cei mai buni dintre ei. Oamenii care acționează pentru noi și în numele nostru sunt în mod necesar speculanți și mincinoși (Waltzer, 1973, p. 161; cf. Pasquerella și Killilea, 2005, p. 264). În aceste condiții, definiția unui politician moral nu presupune lipsa gesturilor reprobabile, ci conștiința vinovăției proprii, precum și eforturile continue de a acționa moral: „Acesta este politicianul moral: îl recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ai mai putut s-o iubești, e cea adevărată, și Încearcă răspunsul cumplit, irațional: amândouă. Fă asta, dacă poți, fără să te ferești invocând timpul, care, atunci când ni se oferă pe sine drept prieten și explicație, nu-i decât Marele Mincinos. Am fost Împreună până la 5 martie: iată un mod al autoînșelării care ne permite să supraviețuim. Februarie a fost o vreme strălucitoare a lumii; la jumătatea lunii următoare, un rău insuportabil Înghițise deja totul. De-abia după ce ți-ai spus
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că denumirea partidelor de după 1990 a pornit din ideea de a demonstra o continuitate, legătura peste timp cu tradiția. Ruxandra Cesereanu: În ceea ce privește partidele istorice, logica era clară. Ele au intenționat o recuperare a memoriei neviciate, fără zgura infiltrată tendențios și mincinos de comunism. Mizau pe acea memorie bună, Încercând o cale de Însănătoșire a mentalului românesc. Marius Jucan: Am presupus vreme Îndelungată că renașterea societății civile este legată de evoluțiile interioare ale unor partide. Structurări de platforme politice, proiecții asupra viitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Sănătatea ca loc de pornire a unei fantasmagorii. Aparatură subterană ca stare, porniri periculoase către Anabioză. Și totul fantastic în chip notoriu. MARIEDL (sare în sus): În dimineața însângerată trebuie că al naibii de greu și căcăcios e să ieși din încâlceala mincinoasă a nopții visate, de fapt e imposibil: să iubești oamenii cu tărie. Mai încolo bea omul berea de cuvință și nu se mai teme atât și mereu de câinii de pază care-l latră în realitatea cea de pe urmă. Dar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
metoda istorică și filologică. Cu el, știința începe să se manifeste contra pretențiilor teologiei de a-i guverna pe oameni în numele lui Dumnezeu. Această carte, intitulată explicit Discurs despre donația lui Constantin, care-i este atribuită în mod eronat și mincinos - scuzați lungimea... - datează din 1442: Lorenzo Valla are treizeci și cinci de ani. De ce și-ar risca o carieră îcând ai un post ca al lui, țintești unul și mai și, lângă papă!), de ce ar risca să sfârșească el însuși legat de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui o lume populată cu personalități ale Antichității - contemporanii săi. Acolo cel puțin, el vorbește latina, gândește ca un roman, apoi își formulează în franceză remarcile sale referitoare la o lume pe care n-o îndrăgește: decadentă, rea, coruptă, perversă, mincinoasă, barbară, crudă, sângeroasă - n-are destule cuvinte grele pentru a-și blama epoca. De unde și refugiul său în geografia unui cabinet de filosof și în istoria unei lumi de ieri, de alaltăieri. Tradiția distinge în Eseuri mai multe perioade, straturi
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
demne de a fi exploatate trebuie citiți Părinții Bisericii care prezintă tezele eretice pentru a le critica și a le condamna. A se consulta așadar, cu precauție cartea lui... Irineu din Lyon Contra ereziilor. Denunțarea și refutația gnozei cu nume mincinos, trad. fr de A. Rousseau, Sagesses chrătiennes, Cerf, 2001: mai mult de 700 de pagini confuze în care cu condiția unor eforturi supraomenești găsim și câteva pepite... A se vedea și Ipolit din Roma, Philosophumena sau refutația tuturor ereziilor trad
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Dorințe naturale îmie îmi par a fi mai degrabă nenaturale...) și nenecesare, ele nu intră nicidecum în discuție cînd e vorba de conducerea individului spre seninătate. în plus, poezia redusă la cea a lui Homer e considerată detestabilă deoarece este mincinoasă, punând în scenă mituri și povești, deci niște erori. Pe de altă parte, în măsura în care face dezirabile pasiunile omenești, ea merită să fie condamnată fără apel. Philodemos poet - și Lucrețiu, de altfel... - nu poate subscrie la această opțiune. Tot așa cum epicurismul
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
între 67-68: moartea numitului Sfântul Pavel Pe la 120: primii apologiști creștini: Iustin, Atenagoras, Teofil din Antiohia, pentru care creștinismul este, „adevărata filosofie” Pe la 160: nașterea lui Tertulian Pe la 177: Irineu din Lyon, Contra ereziilor, Denunțarea și refutația gnozei cu nume mincinos Pe la 185: nașterea lui Origene 197: Tertulian, Apologetica Pe la 212: Tertulian, îndemn la castitate și Despre monogamie Pe la 220: moartea lui Tertulian între 225 și 234: Ipolit din Roma, Philosophumena sau refutația tuturor ereziilor Origene, Contra lui Celsius După 251
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
context precis, trimite la un anume comportament ambiguu, la o anume stare de spirit. Este interesant de amintit că, în teatrul comic al lui Aristofan, eirôn-ul era mincinosul, construit în opoziție cu lăudărosul. În fabulele grecești, eirôn-ul nu e doar mincinos, el este și viclean, altfel spus, e o variantă de trikster care, deși slab în aparență, câștigă întotdeauna prin inteligență. Retorica a definit ironia ca pe o inversiune semantică: se spune contrariul a ceea ce se lasă a înțelege, presupune un
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
teritoriu. La Céline, dimpotrivă, referința la urbanul popular nu înrădăcinează, el răstoarnă ordinea. Nu există un cuvânt al "săracilor" plenar și adevărat, care s-ar opune limbii îngrijite a "bogaților". Prin izbucnirea elementarului (foamea, dorința, teama...), se intenționează demascarea discursurilor mincinoase din societatea oficială, și nu revenirea la o anumită Origine pierdută. În această scriitură caracterizată prin dislocarea sintactică (cf. "Păreau că vor să-și ia zborul, [...] membrele mele"), cuvântul popular, departe de a întări legăturile de solidaritate între oameni, între
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pedagog feminist: „O, voi femei curate, moi din fire,/ Pline de milă, cinste și simțire,/ Cum de vă-ncredeți oare în bărbați?/ De-al lor fățarnic chin vănduioșați/ Când pilde vechi aveți - cu ce folos?/ Au nu vedeți cum jură mincinos?”690 Aceste sfaturi nu fac decât să o pună pe Dido într-o lumină nefavorabilă, devine o naivă care se lasă copleșită de sentimente, își uită demnitatea de regină, cerșindu-i lui Enea dragostea, implorându-l să nu o părăsească
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
religie, a sacrificiului propriu pentru iubirea celorlalți. Cinstea reprezintă pentru Constanța unicul deziderat, ea refuză avansurile unui tânăr, atrăgându-și astfel ura acestuia și dorința lui de răzbunare. Va fi acuzată, pe nedrept, de crimă, fiind victimă a unei înscenări mincinoase, dar elementul divin intervine din nou salvator, un glas ceresc dezvăluie minciuna, cavalerul invidios este pedepsit, regele ținutului, Alla, o ia de soție după asistarea la această minune și acceptă creștinismul. Din nou misiunea eroinei pare împlinită, aproape de finalizare, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a făcut auzită, cu Iustin Martirul (mort În jur de 165) prima condamnare argumentată a gnosticismului (și a lui Marcion, considerat gnostic, ceea ce nu e adevărat). În jurul anilor 180-185, cînd și-a scris lunga sa Dezvăluire și răsturnare a Gnozei mincinoase (Elenchos kai anatrope tes pseudonymou gnoseos) ereziologul Irineu din Asia Mică, cel care ajunsese episcop de Lyon În provincia romană a Galiei (Franța de azi), gnosticii constituiau deja cel mai important motiv de Îngrijorare pentru curentul principal al creștinismului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
către Galateni mai rezervă și alte Încurcături unui cititor ingenuu. Pavel face afirmația că i s-a recunoscut de către capii de la Ierusalim calitatea de apostol al gentililor, În paralel cu Petru, care era apostolul evreilor 37. La Ierusalim niște „frați mincinoși” au vrut să-l circumcidă pe tovarășul său Tit, gentil („elin”) de origine; dar, cu acordul bătrînilor, Tit n-a mai fost „dus În robia” circumciziei, de care Îl eliberase Isus Cristos 38. În alte ocazii, atitudinea fraților din comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Lui Gehmurd, care preia numele omului primordial zoroastrian (Gayomard)73 Îi urmează tovarășa lui - Murdiyanag, „Femeia Slavei”74. Reiterînd binecuvîntarea biblică a primei perechi de oameni (Gen. 1:28-29), Az le ține celor doi, ca un politician versat, o cuvîntare mincinoasă: „Pentru voi am făurit pămîntul și cerul, Soarele și Luna, Apa și Focul, copacii și ierburile, animalele sălbatice și domestice, ca ele să vă aducă bucurie pe lume, să ajungeți fericiți și veseli și să-mi urmați voia”. Instalarea perechii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cruțîndu-l numai pe Noe, cel care Îl venerează sincer 45. Interrogatio nu continuă firul epic, nu urmărește consecințele Împreunării dintre Diavol și Eva. Sathanas guvernează lumea din lăcașul lui de deasupra norilor, prin intermediul slujitorilor săi. Pentru a Încropi o istorie mincinoasă a lumii, Arhontele Îl răpește În cerul său pe Enoh. Enoh scrie șaptezeci și șase de cărți cuprinzînd descrierea acestei Împărății cerești inferioare, iar astfel oamenii uită de cele șapte ceruri de sus, ale Tatălui. Mai mult, Enoh Își Învață
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
astfel numeroase trăsături pe care cele două forme de nihilism - cel metafizic și cel antimetafizic - le au În comun, cea mai evidentă dintre ele fiind atacarea constantă a Scripturilor creștine care, pentru ambele, nu sînt altceva decît Întruparea unei transcendențe mincinoase. Ca urmare, În zorii erei moderne, sistemul exegezei biblice inverse a fost reactivat și el continuă să producă soluții În conformitate cu aceleași reguli de joc (vezi capitolul 10), aproape ca și cum nu ar fi avut lor nici o Întrerupere, de la vechii gnostici și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
hotărî că ce există nu este, și că este ceea ce nu există". Invocarea permanentă a argumentului ad hominem face din scrisoarea deschisă argheziană un teritoriu nu al refutației propriu-zise, ci al luptei onorabile pentru restabilirea propriei imagini, compromisă prin afirmațiile mincinoase ale preopinentului. De aceea, finalul (combinând epitropa cu diasirmul) corespunde orizontului de așteptare al unui public deprins cu disimulările argheziene: "Primiți, vă rog, onorate domnule Iorga, încredințarea că zi și noapte mă rog ferbinte pentru dumneavoastră, citind molitvele cele duhovnicești
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pungași, îi numea judecători, ca să moralizeze pe împricinați; moșiile statului le dăruia cui îi venea la îndemână; în sfârșit vrea să împartă tot norodul în căprării și punând burghii și sfredele în mâinile tuturor plugarilor și muncitorilor, să părăsească bogățiile mincinoase de cari se bucurau până aci pe coaja pământului și să pornească cu totul sub pământ să caute aur și alte drăcii". Dimensiunea aluziv-ideologică e evidentă, însă, fiind "turnată" în forma alegoriei satirice, ea trădează, mai degrabă, intenția estetică, de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
meu Manosque; mi le imaginam așa cum erau în acel moment; erau negustorul de vinuri, fierarul, hangiul"201. Totul este scăldat de acest "provocator de fantome vesele", adică soarele care aduce și minciuna. Fiindcă Itaca a devenit un loc al vorbelor mincinoase, populat de provensali vorbăreți care au talentul de a-și înveseli viața cu ajutorul imaginației". Rolul închipuirii mincinoase este bine pus în valoare în romanul în care triumfă fabulosul și lipsa de măsură: Nu mai era copacul singuratic pe câmpia netedă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Totul este scăldat de acest "provocator de fantome vesele", adică soarele care aduce și minciuna. Fiindcă Itaca a devenit un loc al vorbelor mincinoase, populat de provensali vorbăreți care au talentul de a-și înveseli viața cu ajutorul imaginației". Rolul închipuirii mincinoase este bine pus în valoare în romanul în care triumfă fabulosul și lipsa de măsură: Nu mai era copacul singuratic pe câmpia netedă, departe, în fund, ci o pădure de lauri muzicali, o pădure sacră, o pădure uriașă."202 Numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
polițist și că eroul se comportă ca și cum ar fi persecutat de către o poliție sau o organizație secretă, părând să fi venit în sat pentru a dejuca planurile dușmanilor săi. K., cu anonimatul său, trecutul său misterios și contradictoriu, identitățile lui mincinoase, încearcă să angajeze o luptă misterioasă cu instanța Castelului într-un scop necunoscut. Totul este suspect, cuvintele nu semnifică ceea ce vor să spună, personajele nu corespund nici aparențelor, nici cuvintelor lor. K., nici paria, nici parvenit, încearcă să obțină prin
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
În cutreierarea sa întru integrare K. se lovește de confuziile între același și altul. Alteritatea tulbură, inspiră teamă, angoasă. Identitatea dă siguranță.1592 Zăpada oferă o imagine promițătoare de uniformitate și de identitate. Dar aceasta se dovedește ca și restul, mincinoasă. Castelul, izolat de lume, protejat de deșertul său de zăpadă este locuința zeilor, "acolo unde se termină lumina, pentru că ei sunt pe moarte", scrie P. Citati. Zăpada pierde, ca și Castelul, aura sa, ușurătatea sa pentru a nu fi decât
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]