3,297 matches
-
aș spune dintotdeauna, Într-un gest disperat și smintit, a Încercat să le desființeze, apelînd, pentru a fi sigur de reușită, la discursul biologic sau geologic (În Mille plateaux). N-a rezultat decît ilustrarea unui postmodernism à la Lyotard, ca “modernism În stare născîndă”, al excesului. A făcut și Deleuze greșeala pe care toți predecesorii lui o făcuseră: s-a autolegitimat printr-un solilocviu, un discurs În afara lumii a cărui percepție și practică voia să le corijeze. A vrut să desființeze
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
atîta vreme cît nu ne luăm măsuri metodologice de prevedere prin care să specificăm În ce decupaj operăm cu acest instrument, pentru că nu există o definiție transculturală a vreunui instrument cultural. Nu putem, apoi, opune, atunci cînd vorbim de literatură, modernismul postmodernismului decît cu intenții didactice și numai În absența vreunui criteriu esențialist. și aceasta dintr-un motiv inspirat de un text de-al lui Rorty despre Foucault: “Foucault a Încercat să slujească libertatea umană, Însă, În interesul autonomiei sale personale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a postmodernismului, Împrumutat din poetică : deznodămîntul. Este un cuvînt - Înainte de a fi un concept - care numește bine metanarațiunea istoriei literare românști contemporane, una În care punctul culminant a fost reprezentat de prăbușirea regimului comunist. II. 2. Postmodernismul ca deznodămînt al modernismului Numai că, În România anului 2007, și În ciuda unui număr anunțat la ora aceasta al revistei Euresis dedicat postmodernismului, „cearta postmodernismului” a ieșit din modă. Foarte bine, dacă asta s-ar fi Întîmplat după o clarificare conceptuală măcar În ceea ce privește cîteva
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de limbaj (altfel spus non-romane). Confuzia vorbește Îndelung despre convingerile lui Ruffel Însuși: el este un francez pentru care deznodămîntul, ca dez-nodare, ca o continuare-după a ceea-ce-a-fost, nu poate arbitra Între postura unui postlimpede văzut de anglo-saxoni ca eliberare de modernism și cea unei modernități franceze ajunse obiect al propriei reflecții - de unde excesul de contemplativitate, de rațiocinare, enervant de la punct. Deznodămîntul nu Începe Însă atunci după 1990, ci odată cu Beckett. Ruffel n-o spune, ocolește capcana, dar o vede, atunci cînd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
postmodernitatea Îi aparține lui Antoine Compagnon, În Les Antimodernes (2005). Nu hiper-, nu supra-, ci anti-modernitate, o ultimă soluție de continuitate cu modernitatea, specific literară de astă-dată, apropiată de estetica postmodernă În accepțiunea lui Lyotard (care vede În postmodernism un „modernism născînd” și Încercarea de a „reprezenta neîntruchipabilul”) este anti-modernitatea, versantul galben, reactiv și reacționar al progresismului modern. II. 3. Postmodernitatea ca antimodernitate În momentul În care ne Întrebăm cu năduf, În România, „de ce nu moare socialismul”, uităm de existența maidanului
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
urmă de ceea ce se acceptă ca fiind un adevăr. Unul estetic În cazul nostru. De asta spunea Lyotard că nu există operă modernă decît dacă În prealabil este postmodernă. Cu alte cuvinte, minimaliștii bonomi ar trebui să disloce un anume "modernism" moda aceasta sexualizantă, insistența unei literaturi feminine a enunțării sau a autoficțiunii, sau chiar tendințele foarte lăudabile ale neutralismului rece venit pe filiera Noului Roman (“minimalismul forte”). Eric Holder redă psihologiei o pierdută demnitate literară, personajului, profunzimea unei aure, iar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Post-modernisme », in Le Débat, nr. 50/1988, p. 214. Pierre Brunel, La littérature franșaise aujourd’hui, Paris, Vuibert, 1997, p. 192. Formularea sa este, pentru cazul francez, foarte corectă. Postmodernismul este o „mișcare de reflux” În condițiile unei „supralicitări” a modernismului. Este vorba Însă, În mod evident, și de constarea unui eșec, fără de care aprecierea „supralicitării” nu-și avea rostul. Astfel putem explica de ce romancierii apăruți În anii 1980, mulți publicați la Minuit, au primit eticheta de “minimaliști”. Ori altceva se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mult de factură simbolistă, dar reminiscențele din lirica lui Camil Baltazar, a lui Ion Vinea ori a lui Ion Barbu sunt numeroase, iar alunecarea în retorism frapează pe alocuri. Ulterior, deși polemizează violent cu avangardiștii de la „unu”, reproșându-le falsul modernism și lipsa angajării sociale, se îndreaptă el însuși când spre formule suprarealiste (Vioara destrămată), când spre un sentimentalism ascuns, deghizat în veșminte medievale (Tristan și Isolda, Envoi), când spre romanul-reportaj „militant” (Viața șantierelor. Constructorii). Vocația, câtă a fost inițial, cedează
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
lui C., ca și ediția de texte comentate Eugen Jebeleanu, Poezii (1990) sau diferitele studii cu care a prefațat scrieri de C. Negruzzi, Gala Galaction și Vasile Alecsandri. Poezia lui C. e un spectograf al atitudinilor față de actul poetic, de la modernismul recuperator, prin care s-a impus generația ’60, și până la postmodernismul textualist al optzeciștilor. Într-o emisie domoală, discursivă cu discreție, poetul cultivă, încă din Astru natal, un lirism al patosului trăirii. E un patos imploziv, coborât în surdină, care
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
științifice „centrale” sunt replicate și se transformă uneori la „periferie”, a fascinantei sincronicități a culturii române interbelice cu o mare parte dintre dilemele, motivele, temerile și tensiunile culturii „europene”. Această sincronicitate are loc - este ipoteza studiului de față - sub semnul modernismului reacționar. Înțelegerea modernismului reacționar pune, mai mult sau mai puțin implicit, la îndoială ideea că modernitatea are o singură înfățișare. Există un singur fel de modernitate sau sunt și modalități diferite de a articula temele modernității, unele dintre ele poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
replicate și se transformă uneori la „periferie”, a fascinantei sincronicități a culturii române interbelice cu o mare parte dintre dilemele, motivele, temerile și tensiunile culturii „europene”. Această sincronicitate are loc - este ipoteza studiului de față - sub semnul modernismului reacționar. Înțelegerea modernismului reacționar pune, mai mult sau mai puțin implicit, la îndoială ideea că modernitatea are o singură înfățișare. Există un singur fel de modernitate sau sunt și modalități diferite de a articula temele modernității, unele dintre ele poate nu foarte plăcute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
înfățișare. Există un singur fel de modernitate sau sunt și modalități diferite de a articula temele modernității, unele dintre ele poate nu foarte plăcute, nu foarte politically correct, dar totuși moderne? În final, bineînțeles, această ipoteză „centrală” a sincronicității prin modernism reacționar va fi și ea supusă unui proces de adaptare și transformare la „periferie”. Contexte politico-culturale. Rolul polemicilor În România de dinainte de război, dar mai ales în cea interbelică, are loc o importantă și masivă redefinire științifică, intelectuală, culturală a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu o mare influență politică, militară, economică și culturală (Muller, 1987). Înțelegerea conservatorismului radical sau a ceea ce Jeffrey Herf numește „modernism reacționar” (Herf, 1986) pune sub semnul întrebării, mai mult sau mai puțin implicit, ideea conform căreia modernitatea are o configurație unică. Există doar un singur fel de modernitate sau sunt și modalități alternative de a gândi și trăi modernitatea?; unele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
societății și a istoriei la începutul secolului al XX-lea, nu trebuie însă să ne ascundă multiplele influențe, suprapuneri, traduceri mai mult sau mai puțin fidele, amestecuri între diferite tipuri de pozitivism și romantism ce dau naștere noului limbaj al modernismului reacționar. Interesant este că, de obicei, în cazurile studiate cu precădere până acum - este vorba mai ales de cel german -, aceste persoane, membre ale curentului conservator-revoluționar, suprapun două roluri aparent foarte diferite: cel al membrilor, uneori chiar străluciți, ai mediului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
clară doar în spațiul german - și acolo doar parțial. Ea merită însă luată în seamă și testată pe cazul românesc - unde, din câte se pare până acum, se aplică destul de puțin. Geopolitica este unul dintre cele mai interesante discursuri ale modernismului reacționar. Reprezintă mai mult decât un tip oarecare de argumentație folosit de un grup de savanți și pseudosavanți grupați în jurul lui Karl Haushofer și al Zeitschrift für Geopolitik, fiind unul dintre cele mai importante limbaje politice și culturale ale perioadei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Haushofer și al Zeitschrift für Geopolitik, fiind unul dintre cele mai importante limbaje politice și culturale ale perioadei weimariene a Germaniei interbelice. În cazul românesc, după cum vom vedea mai jos, această nouă temă a unei „limbi politice” (Pocock, 1987) a modernismului reacționar nu este atât de importantă și centrală ca în cazul german, deși se potrivește foarte bine în contextul discursului despre unitatea noului stat românesc și, tipic pentru caracterul său pragmatic și eclectic, încearcă să împace geopolitica germană cu geografia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile exemplare, caracteristicile grupurilor etnice și naționale etc. Ca o manifestare a unui răspuns la modernitate, ambivalența geopoliticii față de societatea Germaniei weimariene trebuie considerată, credem noi, ca un aspect al modernismului, chiar dacă deseori își exprimă opoziția cu tendințele vieții „moderne”. „Limbajul geopolitic, ce descrie natura organică a statului [...] și influența determinantă a geografiei asupra politicii, a structurii sociale, etnicității și vieții economice a găsit aderenți la stânga, dreapta și centru...” (Murphy, 1997
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ce descrie natura organică a statului [...] și influența determinantă a geografiei asupra politicii, a structurii sociale, etnicității și vieții economice a găsit aderenți la stânga, dreapta și centru...” (Murphy, 1997, 73) În ceea ce privește sociologia, pare să existe un soi de afinitate între modernismul reacționar, conservatorismul radical și tradiția sociologiei clasice, cel puțin așa cum o înțeleg istorici ai sociologiei precum Robert Nisbet (1967, 1986) sau Raymond Aron (1967). Există totuși o perspectivă oarecum diferită în argumentele oferite de sociologia clasică și în soluțiile date
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În Opere complete, vol. I București: Editura Enciclopedică. Gross, M. (2004). Human geography and ecological sociology: The unfolding of a human ecology, 1890 to 1930 and beyond. Social Science History, vol. 28, nr. 4, iarna. Herf, J. (1986) [1984]. Reactionary modernism: Technology, culture, and politics in Weimar and the Third Reich. Londra: Cambridge University Press. Herseni, T. (1936). Geografie și sociologie. Anuarul Societății Studenților în Geografie „Soveja”, anul VIII. Kristof, L. (1994). The image and the vision of fatherland. În David
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
and transformed at the periphery and how the Romanian culture finds itself synchronized with the dilemmas, themes and tensions of the European culture. This synchronicity occurs - it is one of the theses of this paper - under the sign of „reactionary modernism”. This perspective has the ability to question the uniqueness of the process of modernization. Is modernity a package deal or are there other ways of spelling modernity? This appropriation of the „reactionary modernism” discourse for the analysis of Romanian anthropogeography
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
this paper - under the sign of „reactionary modernism”. This perspective has the ability to question the uniqueness of the process of modernization. Is modernity a package deal or are there other ways of spelling modernity? This appropriation of the „reactionary modernism” discourse for the analysis of Romanian anthropogeography and sociology is, in itself, an example of translating/transforming scientific discourses on a central-perifery axis. Primit la redacție: mai 2005 CONVORBIRI SOCIOLOGICE Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție Septimiu Chelcea Universitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se ridică problema adaptării substanței narative. Toate aceste preocupări de rafinament intelectual manifestate de Sandu contribuie și ele la susținerea și acutizarea lucidității torturante a analizei, drama sufletească având posibilitatea transpunerii și în termenii personalizării (interiorizării) experiențelor culturale. Expresie a modernismului de concepție din perioada interbelică, exercitat cu o exactă conștiință a tehnicii narative asupra configurației și tematicii romanului românesc, opera lui H. se dovedește a fi rezultatul unor vaste asimilări de lectură, sintetizate de întreaga construcție epică, densă în raport cu perioada
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
99-100; Ionescu, Război, I, 121-123; Dan Botta, „Quasi”, VRA, 1930, 107; Al. A. Philippide, „Quasi”, ALA, 1930, 479; Călinescu, Ist. lit. (1941), 631, Ist. lit. (1982), 709-710; Ciopraga, Lit. rom., 371-374; Zina Molcuț, Simbolismul european, II, București, 1983, 582-583; Micu, Modernismul, I, 195-196; Scarlat, Ist. poeziei, II, 351; Papahagi, Interpretări, 30-32; Dicț. esențial, 385-386; Dicț. analitic, IV, 9-10. S.C.
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
s-a născut în acest veac nu s-a putut opri asupra caracterului decât în sensul său tipologic, deci cu fața orientată spre temperament și nu spre aspectul său moral, al virtuților. Se adaugă alte caracteristici și aspecte ale epocii modernismului târziu. Una este accentul pus pe pragmatismul eficient pe care capitalismul victorios l-a afirmat. Ori, pentru a fi pragmatic, eficient în afaceri, e nevoie de virtuți diferite de cele tradiționale care presupun grija, respectul și responsabilitatea față de ceilalți, față de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dominant, vizavi de care exercițiul germanei este unul mai mult sau mai puțin tolerat, și-a pus o amprentă adâncă asupra operei sale în întregul ei”. Poemele lui românești pot fi aproximate cu dificultate prin recursul la referințe din spațiul modernismului autohton. Puternicul lor caracter de stranietate, amorsat într-un spațiu al angoasei, în care logica sensibilității comune se frânge și se retrage pentru a lăsa loc inciziilor metaforice în carnea unui existent nesigur și terifiant, nu este epuizabil prin invocarea
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]