3,149 matches
-
de-a face de fapt cu mai multe dialecte relativ distincte vorbite în Regiunea Kansai, cel mai cunoscut fiind dialectul din Osaka, "Osaka-ben". Pentru detalii citiți articolul principal: Fonetica limbii japoneze" Cuvintele japoneze se compun din silabe scurte ("more", singular "moră") formate din o consoană urmată de o vocală, ca în exemplele Hiroshima "hi-ro-shi-ma", Nagasaki "na-ga-sa-ki". La această regulă generală există cîteva excepții: 1. Uneori consoana poate lipsi, lăsînd vocala să formeze singură mora. 2. Rolul de consoană poate fi jucat
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
se compun din silabe scurte ("more", singular "moră") formate din o consoană urmată de o vocală, ca în exemplele Hiroshima "hi-ro-shi-ma", Nagasaki "na-ga-sa-ki". La această regulă generală există cîteva excepții: 1. Uneori consoana poate lipsi, lăsînd vocala să formeze singură mora. 2. Rolul de consoană poate fi jucat de semivocalele y și w. 3. Consoana nazală n poate forma singură o moră, făra aportul unei vocale. 4. O altă moră aparte este "stopul", care este o pauză de lungime egală cu
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
Nagasaki "na-ga-sa-ki". La această regulă generală există cîteva excepții: 1. Uneori consoana poate lipsi, lăsînd vocala să formeze singură mora. 2. Rolul de consoană poate fi jucat de semivocalele y și w. 3. Consoana nazală n poate forma singură o moră, făra aportul unei vocale. 4. O altă moră aparte este "stopul", care este o pauză de lungime egală cu o moră în care se pregătește pronunția consoanei următoare. 5. Între consoana și vocala unei more normale se poate intercala semivocala
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
excepții: 1. Uneori consoana poate lipsi, lăsînd vocala să formeze singură mora. 2. Rolul de consoană poate fi jucat de semivocalele y și w. 3. Consoana nazală n poate forma singură o moră, făra aportul unei vocale. 4. O altă moră aparte este "stopul", care este o pauză de lungime egală cu o moră în care se pregătește pronunția consoanei următoare. 5. Între consoana și vocala unei more normale se poate intercala semivocala y. 6. Prin alungirea vocalei se poate obține
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
Rolul de consoană poate fi jucat de semivocalele y și w. 3. Consoana nazală n poate forma singură o moră, făra aportul unei vocale. 4. O altă moră aparte este "stopul", care este o pauză de lungime egală cu o moră în care se pregătește pronunția consoanei următoare. 5. Între consoana și vocala unei more normale se poate intercala semivocala y. 6. Prin alungirea vocalei se poate obține o moră dublă. Fiecare moră pronunțată durează aproximativ același interval de timp, ceea ce
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
n poate forma singură o moră, făra aportul unei vocale. 4. O altă moră aparte este "stopul", care este o pauză de lungime egală cu o moră în care se pregătește pronunția consoanei următoare. 5. Între consoana și vocala unei more normale se poate intercala semivocala y. 6. Prin alungirea vocalei se poate obține o moră dublă. Fiecare moră pronunțată durează aproximativ același interval de timp, ceea ce a adus limbii japoneze epitetul de limbă metronomică. Vocale: În limba japoneză există cinci
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
este "stopul", care este o pauză de lungime egală cu o moră în care se pregătește pronunția consoanei următoare. 5. Între consoana și vocala unei more normale se poate intercala semivocala y. 6. Prin alungirea vocalei se poate obține o moră dublă. Fiecare moră pronunțată durează aproximativ același interval de timp, ceea ce a adus limbii japoneze epitetul de limbă metronomică. Vocale: În limba japoneză există cinci vocale, foarte asemănătoare cu cele din limba română sau limba italiană. Acestea sînt (în ordine
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
este o pauză de lungime egală cu o moră în care se pregătește pronunția consoanei următoare. 5. Între consoana și vocala unei more normale se poate intercala semivocala y. 6. Prin alungirea vocalei se poate obține o moră dublă. Fiecare moră pronunțată durează aproximativ același interval de timp, ceea ce a adus limbii japoneze epitetul de limbă metronomică. Vocale: În limba japoneză există cinci vocale, foarte asemănătoare cu cele din limba română sau limba italiană. Acestea sînt (în ordine): a, i, u
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
decît cele din limba română. Inventarul lor se compune din: k, g, s, z, t, d, n, h, b, p, m, și r. Trebuie făcute totuși următoarele observații: Accentul în limba japoneză se manifestă prin schimbarea înălțimii sunetului de la o moră la alta. Accentul are numai un rol secundar, existînd puține situații în care schimbarea melodiei cuvîntului produce modificarea sensului. Dialectele japoneze prezintă diferențe mari în ceea ce privește tipul, poziția și amplitudinea accentului. Gramatica limbii japoneze, deși foarte diferită de cea a limbii
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
album, "A Saucerful Of Secrets", produs de "Norman Smith", care se clasează până pe locul 10 în topul britanic. Floyd experimentează noi formule de sunet; sunt folosite benzi preparate, ritmuri preînregistrare, este anticipată apariția sintetizatorului. În Franța vor înregistra soundtrackul filmului "More". La sfârșitul lui octombrie 1969 apare dublul album live "Ummagumma", care prinde la public, dar este neînțeles de presă. În 1970 apar cele două albume solo al lui Syd Barrett, produse de Gilmour și Waters. Tot în 1970 este editat
Pink Floyd () [Corola-website/Science/298317_a_299646]
-
Poe, este folosit datorită efectului creat de sunetele vocalice lungi (cu toate că este posibil să fi fost inspirat de George Gordon Byron sau Henry Wadsworth Longfellow). Poe a mai folosit sunetul produs de vocala „o” lungă și în alte poeme: „no more” în „Tăcere” sau „evermore” în „Viermele biruitor”. Subiectul în sine, a declarat Poe, a fost ales deoarece „moartea ... unei femei frumoase este fără îndoială cea mai poetică temă din lume”. Spusă de „buzele... unui îndrăgostit îndoliat” este modul mai potrivit
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
1823 și 1839. În 1824, capitala a fost mutată la Șan José. În 1838 Costă Rîca și-a proclamat independența ca națiune suverană și independentă, sub conducerea lui Braulio Carrillo Colina. În 1856 armata Costă Ricana, condusă de Juan Rafael Mora Porras a alungat invazia condusă de William Walker. În bătălia de la Santa Roșa, Rivas și campania de la Șan Juan, armata invadatoare a fost nevoită să renunțe la intențiile sale. Eroul național Juan Santamaría a luptat în bătălia de la Rivas unde
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
limbă română” este folosit pentru a denumi limba oficială în Republica Moldova de către diverse instituții și organizații, ca ONU, Uniunea Europeană, Banca Mondială, CIA, Ministerul German de Externe sau Departamentul de Stat al SUA. În anul 2002, ministrul moldovean de Justiție Ion Morei, a declarat că româna și moldoveneasca sunt una și aceeași limbă, și că Constituția Republicii Moldova ar trebui modificată, nu neapărat prin schimbarea cuvântului "moldovenească" în "română", ci prin adăugarea sintagmei „"Româna și moldoveneasca sunt aceeași limbă"“. Ministrul moldovean al Învățământului
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
SUA). Chuck Bartowski (Zachary Levi) este un tânăr de douăzeci și ceva de ani din Burbank, CA ce lucrează, împreună cu prietenul lui cel mai bun, Morgan Grimes (Joshua Gomez), ca reparator de calculatoare la Nerd Herd în magazinul local Buy More (o parodiere a magazinului Best Buy). Sora lui Chuck, Ellie (Sarah Lancaster) este un doctor ce-l îndeamnă mereu să facă progrese în plan profesional și romantic. Împreună cu ei stă și soțul lui Ellie - Devon "Captain Awesome" Woodcomb (Ryan McPartlin
Chuck () [Corola-website/Science/317090_a_318419]
-
ei și de prieteni, forțându-i pe agenții Casey și Sarah să lucreze sub acoperire, Sarah devine prietena lui și își ia o slujbă la un restaurant local (fost Winenerlicious, prezent Orange Orange), iar Casey primește o slujbă la Buy More, amândoi având misiunea de a sta cu ochii pe Chuck. Între timp, guvernul încearcă să reconstruiască computerul Intersect. Casey primește ordin să-l omoare pe Chuck imediat ce computerul este terminat. Dar, în primul episod al sezonului 2, Intersectul este distrus
Chuck () [Corola-website/Science/317090_a_318419]
-
Mora (plural, „more”) este un termen lingvistic folosit în fonologie, care se referă la unitatea minimă a timpului metric, echivalentul unei silabe scurte. Mora este importantă deoarece determină accentul sau izocronia („cadența vorbirii”) în unele limbi. Termenul vine din limba latină
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
Mora (plural, „more”) este un termen lingvistic folosit în fonologie, care se referă la unitatea minimă a timpului metric, echivalentul unei silabe scurte. Mora este importantă deoarece determină accentul sau izocronia („cadența vorbirii”) în unele limbi. Termenul vine din limba latină („a întârzia
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
Mora (plural, „more”) este un termen lingvistic folosit în fonologie, care se referă la unitatea minimă a timpului metric, echivalentul unei silabe scurte. Mora este importantă deoarece determină accentul sau izocronia („cadența vorbirii”) în unele limbi. Termenul vine din limba latină („a întârzia”, „a întârzia”). Ca și alți termeni lingvistici, definiția unei more variază, cea mai succintă definiție fiind poate cea a lingvistului american
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
referă la unitatea minimă a timpului metric, echivalentul unei silabe scurte. Mora este importantă deoarece determină accentul sau izocronia („cadența vorbirii”) în unele limbi. Termenul vine din limba latină („a întârzia”, „a întârzia”). Ca și alți termeni lingvistici, definiția unei more variază, cea mai succintă definiție fiind poate cea a lingvistului american James D. McCawley din 1968: o moră este „ceva din care o silabă lungă are două, și o silabă scurtă una”. O silabă scurtă se zice că este „monomoraică
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
izocronia („cadența vorbirii”) în unele limbi. Termenul vine din limba latină („a întârzia”, „a întârzia”). Ca și alți termeni lingvistici, definiția unei more variază, cea mai succintă definiție fiind poate cea a lingvistului american James D. McCawley din 1968: o moră este „ceva din care o silabă lungă are două, și o silabă scurtă una”. O silabă scurtă se zice că este „monomoraică”, iar una lungă „bimoraică”. Formarea morelor: În general, silabe monomoraice se numesc „ușoare”, cele bimoraice „grele”, iar cele
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
fiind poate cea a lingvistului american James D. McCawley din 1968: o moră este „ceva din care o silabă lungă are două, și o silabă scurtă una”. O silabă scurtă se zice că este „monomoraică”, iar una lungă „bimoraică”. Formarea morelor: În general, silabe monomoraice se numesc „ușoare”, cele bimoraice „grele”, iar cele trimoraice „supergrele”. În India, mora a fost cunoscută deja acum peste 2000 de ani în școala lingvistică indiană care analiza limba sanscrită. Limba japoneză este cunoscută pentru importanța
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
o silabă lungă are două, și o silabă scurtă una”. O silabă scurtă se zice că este „monomoraică”, iar una lungă „bimoraică”. Formarea morelor: În general, silabe monomoraice se numesc „ușoare”, cele bimoraice „grele”, iar cele trimoraice „supergrele”. În India, mora a fost cunoscută deja acum peste 2000 de ani în școala lingvistică indiană care analiza limba sanscrită. Limba japoneză este cunoscută pentru importanța morei, majoritatea dialectelor, inclusiv japoneza standard, folosesc morele și nu silabele ca bază a sistemului fonologic. De
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
În general, silabe monomoraice se numesc „ușoare”, cele bimoraice „grele”, iar cele trimoraice „supergrele”. În India, mora a fost cunoscută deja acum peste 2000 de ani în școala lingvistică indiană care analiza limba sanscrită. Limba japoneză este cunoscută pentru importanța morei, majoritatea dialectelor, inclusiv japoneza standard, folosesc morele și nu silabele ca bază a sistemului fonologic. De exemplu, poeziile haiku au 5/7/5 more și nu silabe (cum deseori este explicat). Sunetul final „n” în cuvântul „Nippon” („Japonia”) este moraic
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
cele bimoraice „grele”, iar cele trimoraice „supergrele”. În India, mora a fost cunoscută deja acum peste 2000 de ani în școala lingvistică indiană care analiza limba sanscrită. Limba japoneză este cunoscută pentru importanța morei, majoritatea dialectelor, inclusiv japoneza standard, folosesc morele și nu silabele ca bază a sistemului fonologic. De exemplu, poeziile haiku au 5/7/5 more și nu silabe (cum deseori este explicat). Sunetul final „n” în cuvântul „Nippon” („Japonia”) este moraic. Astfel, cuvântul are 4 more: ni-p-po-n dar
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]
-
de ani în școala lingvistică indiană care analiza limba sanscrită. Limba japoneză este cunoscută pentru importanța morei, majoritatea dialectelor, inclusiv japoneza standard, folosesc morele și nu silabele ca bază a sistemului fonologic. De exemplu, poeziile haiku au 5/7/5 more și nu silabe (cum deseori este explicat). Sunetul final „n” în cuvântul „Nippon” („Japonia”) este moraic. Astfel, cuvântul are 4 more: ni-p-po-n dar doar 2 silabe. La fel, cuvintele „Tōkyō” și „Nagasaki” au ambele 4 more dar primul are 2
Moră () [Corola-website/Science/317200_a_318529]