3,345 matches
-
locuri și mai înainte. În împrejurimile satului se află 8 movile funerare, rămase de la migratorii asiatici. Cea mai înaltă, de 9 m. și cu un diametru de 50 m. se află la marginea de nord a satului. Tot aici, La Movilă sau La Grâușor, cum numesc băștinașii acest loc, se află încă o movilă de 3 m. înălțime și un diametru de 25 m. Încă 2 movile de 3 m. înălțime și diametrul de 20-25 m. se află la nord-estul și
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
de la migratorii asiatici. Cea mai înaltă, de 9 m. și cu un diametru de 50 m. se află la marginea de nord a satului. Tot aici, La Movilă sau La Grâușor, cum numesc băștinașii acest loc, se află încă o movilă de 3 m. înălțime și un diametru de 25 m. Încă 2 movile de 3 m. înălțime și diametrul de 20-25 m. se află la nord-estul și sud-estul satului, pe locurile La Kent și Pe Ostrov. O movilă de 4
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
de 50 m. se află la marginea de nord a satului. Tot aici, La Movilă sau La Grâușor, cum numesc băștinașii acest loc, se află încă o movilă de 3 m. înălțime și un diametru de 25 m. Încă 2 movile de 3 m. înălțime și diametrul de 20-25 m. se află la nord-estul și sud-estul satului, pe locurile La Kent și Pe Ostrov. O movilă de 4 m. înălțime se află la marginea de sud a localității, la Cadâr. Ea
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
încă o movilă de 3 m. înălțime și un diametru de 25 m. Încă 2 movile de 3 m. înălțime și diametrul de 20-25 m. se află la nord-estul și sud-estul satului, pe locurile La Kent și Pe Ostrov. O movilă de 4 m. înălțime se află la marginea de sud a localității, la Cadâr. Ea are un diametru de 25 m. Încă 3 movile de 2 m. înălțime și un diametru de 20 m. se înalță la nordul satului, La
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
m. se află la nord-estul și sud-estul satului, pe locurile La Kent și Pe Ostrov. O movilă de 4 m. înălțime se află la marginea de sud a localității, la Cadâr. Ea are un diametru de 25 m. Încă 3 movile de 2 m. înălțime și un diametru de 20 m. se înalță la nordul satului, La Movilă și La Șora. Majoritatea movilelor la Drepcăuți în prezent se ară. Nu se cunoaște exact cauza decedării nomazilor, dar e clar că băștinașii
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
de 4 m. înălțime se află la marginea de sud a localității, la Cadâr. Ea are un diametru de 25 m. Încă 3 movile de 2 m. înălțime și un diametru de 20 m. se înalță la nordul satului, La Movilă și La Șora. Majoritatea movilelor la Drepcăuți în prezent se ară. Nu se cunoaște exact cauza decedării nomazilor, dar e clar că băștinașii nu se lăsau cu una, cu două prădați de migratorii străini și nu o dată intrau în luptă
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
află la marginea de sud a localității, la Cadâr. Ea are un diametru de 25 m. Încă 3 movile de 2 m. înălțime și un diametru de 20 m. se înalță la nordul satului, La Movilă și La Șora. Majoritatea movilelor la Drepcăuți în prezent se ară. Nu se cunoaște exact cauza decedării nomazilor, dar e clar că băștinașii nu se lăsau cu una, cu două prădați de migratorii străini și nu o dată intrau în luptă cu ei, uneori pierzându-și
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
munții Ural, au prădat-o și au ars-o, fapt adeverit de anumite obiecte depistate de pe aici. Băștinașii, desigur, nu le-au cedat averea de bună voie, au luptat cu ei și pe mulți i-au răpus. Dovadă sînt cîteva movile mari, care nu sînt altceva decît mormintele războinicilor. Această năpastă s-a întîmplat în a. 376 d. Hr. După ea pînă în a. 700 nu a mai vrut nimeni să se stabilească aici, considerînd locul necurat. Numai după o bună
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
cele 2 dinspre sud-vest rămîn a fi confirmarea urgiilor îndurate de strămoșii cotiujenenilor. Pină nu demult ele aveau înălțimea de 1,5-2 m și diametrul de 15-20 m. Locurile acestea sînt numite de localnici Podul lui Manole și Cîmpul Bașin. Movilele acum se ară, dispărînd cu încetul. Si e păcat, deoarece ele sînt argumente vii despre fostele invazii. O sursă veche, în care întîlnim denumirea Cotiujeni, este un document de la Iași din 15 apr. 1603, semnat de voievodul Ieremia Movilă. Într-
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
Bașin. Movilele acum se ară, dispărînd cu încetul. Si e păcat, deoarece ele sînt argumente vii despre fostele invazii. O sursă veche, în care întîlnim denumirea Cotiujeni, este un document de la Iași din 15 apr. 1603, semnat de voievodul Ieremia Movilă. Într-un alt document semnat de același Ieremia Movilă cu un an mai înainte, în 1602, s. Cotiujeni încă mai apare cu denumirea Căpoteni. După 1603, însă, insistă mai mult denumirea Cotiujeni. Într-un document din 1625 aflăm că pe
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
e păcat, deoarece ele sînt argumente vii despre fostele invazii. O sursă veche, în care întîlnim denumirea Cotiujeni, este un document de la Iași din 15 apr. 1603, semnat de voievodul Ieremia Movilă. Într-un alt document semnat de același Ieremia Movilă cu un an mai înainte, în 1602, s. Cotiujeni încă mai apare cu denumirea Căpoteni. După 1603, însă, insistă mai mult denumirea Cotiujeni. Într-un document din 1625 aflăm că pe Vilia, mai jos de Cotiujeni, în apropierea s. Berlinți
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
al satului ar putea fi considerată o biserică din lemn construită aproximativ în anii 1800-1820, dar din cauza unui incediu aceasta a ars complet. În locul bisericii se află parcul de odihnă a localității. Un alt potențial monument istoric sunt cele 2 movile de pamânt care se află în apropierea satului, dintre care în prezent a ramas numai una. Din istorie se cunoaște că cele două movile erau utilizate de domnitorii Moldovei ca un sistem de semnalizare. Prima atestare documentară a localității a
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
bisericii se află parcul de odihnă a localității. Un alt potențial monument istoric sunt cele 2 movile de pamânt care se află în apropierea satului, dintre care în prezent a ramas numai una. Din istorie se cunoaște că cele două movile erau utilizate de domnitorii Moldovei ca un sistem de semnalizare. Prima atestare documentară a localității a fost în anul 1669. Pe 30 iulie 1734, Nicolae Mavrocordat scrie carte lui Mazarachi biv-jitnicier Pârcălab de Chișinău să dea înapoi lui Pavăl de la
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
activitatea sa (aratul versanților înclinați, defrișarea pădurilor) de asemenea contribuie la dezvoltarea alunecărilor de teren. Ele distrug stratul fertil de sol, a vegetației, construcțiilor, așezărilor umane. Alunecările de teren au contribuit la formarea diverselor forme de relief de diferite dimensiuni: movile, depresiuni, trepte de alunecări, surpături. O importanță deosebită pentru prevenirea sau limitarea proceselor de eroziune și alunecările de teren are împădurirea. Pădurile contribuie nu numai la stabilirea echilibrului natural al versanților, ci în general la ameliorarea mediului. Clima joacă un
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
obiecte de uz casnic din argilă, cremene și oase de animale. Vasele de argilă erau împodobite cu brâie trasate cu vopsea cafenie, roșie sau albă. În epoca bronzului (1400-1300 î.e.n.) au existat ale 2 sate. Pe locul acestora au rămas movile de cenușă, case arse, vase și alte obiecte. În perioada romană a a luat ființă o altă localitate, distrusă în 376 e.n. de hoardele hunilor. Pe vatra satului au fost identificate grămezi de lut ars, case arse, obiecte casnice etc.
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului Alte microtoponime: Fântâna de câmp, Hățașul (drumul ce marca vechea limită a satului până în 1921), Movila lui Gologan (tumul vechi), Movila Săpată (tumul vechi), Pachetul cu Chir (teren înțelenit între patru drumuri), Stejarul, Tișcana (digul de separare a Bălții Crihanei de Balta Mănții) alternanța F/H: fier/her (cu derivatele: herăstrău, herăraie, her de călcat), fierbere
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului Alte microtoponime: Fântâna de câmp, Hățașul (drumul ce marca vechea limită a satului până în 1921), Movila lui Gologan (tumul vechi), Movila Săpată (tumul vechi), Pachetul cu Chir (teren înțelenit între patru drumuri), Stejarul, Tișcana (digul de separare a Bălții Crihanei de Balta Mănții) alternanța F/H: fier/her (cu derivatele: herăstrău, herăraie, her de călcat), fierbere/hierbere, fiindcă/hincă, fin/hin
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
a fost prădat și ars de triburile barbare ale hunilor. Tocmai după anul 800 s-a format aici o nouă așezare umană. Ea a existat până în 1100, când a fost devastată din nou. Lângă Crihana Veche se pot observa 10 movile funerare (tumuluri, gorgane), rămase de la populațiile mai vechi. Cea mai veche mențiune documentară cunoscută este cea din 16 mai 1425, depistată dintr-un uric semnat de Domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun. Apoi urmează una din 2 iulie 1502, pomenindu-se
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
cu veșminte, inventar, cărți. Biserica avea hramul Sf. Mihail. Protopop era pe atunci Ioan Ferlat. Mai târziu biserica aceasta a fost distrusă, construindu-se pe banii lui Toader Șerban una nouă de cărămidă, pe locul celei vechi rămânând doar o movilă de piatră cu o cruce mare pe ea. Odată semnat (Tratatul de la Paris (1856)), Crihana Veche, împreună cu localitățile din județele basarabene Cahul, Bolgrad și Ismail, revine în componența Principatului Moldovei, participând în 1859 la Unirea Principatelor sub Domnitorul Alexandru Ioan
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
km de gara feroviară Văscăuți (Ucraina) și 237 km de Chișinău, șoseaua Chișinău-Cernăuți abia de atinge centrul de reședință administrativă raională, iar despre Grimăncăuți, care-i puțin mai la nord, nu pomenește nimic, nici cel mai neînsemnat indicator rutier. O movilă funerară de 0,5 cu o înălțime și un diametru de 15 m, ce se află în partea de sud-est a satului, pe locul numit Sub Pădurea Trebisăuților, ar vrea să spună că aici au trait oameni în vremuri străvechi
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
se află în partea de sud-est a satului, pe locul numit Sub Pădurea Trebisăuților, ar vrea să spună că aici au trait oameni în vremuri străvechi, deoarece nu întîmplător au ajuns pînă aici triburile nomade. Cîndva, după cum povestesc bătrînii satului, movila avea cca 2 m înălțime, dar, arîndu-se mereu, acum ea mai că s-a egalat cu restul țarinei. Documentar însă satul e menționat la 2 mai 1589, în mărturia hotarnică a moșiei Adicăuți, vechea denumire a Bricenilor. Este pomenit ca
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
denumirea de Bălăbănești din același ținut al Lapușnei, astăzi din raionul Nisporeni. În cel deal doilea război mondial au participat 100 bărbați tineri, dar la vatră s-au întors 45, iar în 1992 alți 20 de tineri. Satul are 2 movile funerare făcute de migratorii nomazi veniți din stepele asiatice Parc (5 ha). Biserică Sf. Arhanghel Mihail (sec. XIX). În Bălăbănești predomină o climă temperată. Ca și în multe localități din Republica Moldova, satul beneficiază de o climă blândă cu foarte mici
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
la sud cu satul Hârtop, fiind o așezare tipic autohtona. Casele sunt aranjate în formă de cuib. Localitatea are o vechime mare, martori ne sunt denumirile de pe moșiile satului. La sud pe valea Cogâlnicului, până la valea Lopatingului sunt 24 de movilele, care poartă numele de "movilele strajori". Dealul din nord-est are o înălțime de 106,8 stânjeni deasupra nivelului mării. Poziția geografică 46 grade 42 latitudine și 26 grade 22 longitudine. Două șosele leagă târgușorul Gura-Galbenă cu Cubea și Chișinău, fapte
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
fiind o așezare tipic autohtona. Casele sunt aranjate în formă de cuib. Localitatea are o vechime mare, martori ne sunt denumirile de pe moșiile satului. La sud pe valea Cogâlnicului, până la valea Lopatingului sunt 24 de movilele, care poartă numele de "movilele strajori". Dealul din nord-est are o înălțime de 106,8 stânjeni deasupra nivelului mării. Poziția geografică 46 grade 42 latitudine și 26 grade 22 longitudine. Două șosele leagă târgușorul Gura-Galbenă cu Cubea și Chișinău, fapte menționate de Zamfir Arbore în
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
văii aproape de Gura Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni. Coastele văii până la satul Buzani sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele opinii, căci se adunau în acest loc căpităniile tătare la sfat, menționează Constantinescu T. în lucrarea "Basarabia arheologică
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]