5,117 matches
-
țărănimea împotriva exploatatorilor. Instituțiile academice și cele de propagandă trebuiau să pregătească o sesiune științifică pe tema: "Lupta de veacuri a țărănimii pentru libertate și dreptate socială, pentru progresul, unitatea națională și neatârnarea patriei noastre, participarea ei activă, alături de clasa muncitoare, la victoria revoluției și construcției socialiste în România". Se mai organizau expoziții, simpozioane, dezbateri. Vă amintiți de astfel de acțiuni? D.T.: Acestea erau evenimente mai mult pentru țărănimea cooperatistă. S.B.: Într-o ședință din august 1979, înainte de a pleca Iliescu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Al. Călinescu, cu ținuta și orientarea pe care le cunoaștem. S.B.: La scurt timp după acea ședință, Secția propagandă va emite propuneri privind înființarea colegiului de redacție lărgit al revistei Cronica 99. Ciudată aducerea aceasta în comitetul lărgit a clasei muncitoare. Era un comitet uriaș, o amestecătură: și rectori, și oameni din presă - Liviu Leonte era redactor-șef -, și profesori, și scriitori. Probabil urmăreau să o aducă mai aproape de clasa muncitoare. S-a înregistrat o schimbare? D.T.: Nu, a rămas tot
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cronica 99. Ciudată aducerea aceasta în comitetul lărgit a clasei muncitoare. Era un comitet uriaș, o amestecătură: și rectori, și oameni din presă - Liviu Leonte era redactor-șef -, și profesori, și scriitori. Probabil urmăreau să o aducă mai aproape de clasa muncitoare. S-a înregistrat o schimbare? D.T.: Nu, a rămas tot așa. S-a bifat o sarcină. S.B.: În Planul de muncă pe trimestrul II al Secției propagandă 100, adoptat pe 8 aprilie 1974, se prevedea: "Secția de propagandă va urmări
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Învățați, dar și distrați-vă!", a trebuit să facem acțiuni ca să nu meargă la Biserică - făceam și de Crăciun, și de Paști, dădeam filme, programam non-stop. S.B.: Activități de tot felul. D.T.: Mai venea conferența despre 1 Mai, Ziua Clasei Muncitoare... S.B.: În ședința biroului Comitetului Județean de Partid din 22 iunie 1979 s-a analizat situația șantierelor pentru tineret. Elisabeta Alexandrescu propunea înființarea unui șantier național în județ, pentru a nu mai trimite tinerii în Oltenia. Iliescu a preluat ideea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
etc. S.B.: Cum ați lucrat cu fiecare? D.T.: Bine am lucrat. Și să nu uit de o persoană care nu apare în nicio evidență, dar care mi-a fost de mare sprijin: Gabi Constantin, fiul lui Leonard. Era foarte activ, muncitor, rezolva probleme speciale. Odată l-am trimis la București să aducă un grup mare de studenți străini, o delegație. A călătorit pe locomotivă, că trenul era plin. A luat cu el 20 kg din revista Opinia studențească și a vândut
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se va organiza un montaj muzical-literar "Anii marilor victorii - anii construcției desfășurate a socialismului" și o seară de poezie "Elogiul României socialiste". CUAS va organiza excursii la Muzeul de istorie a partidului și la alte obiective legate de lupta clasei muncitoare. Și la nivelul organizației municipale se adopta un program de activități pe perioada vacanței 4. Iată capitolele unui astfel de document: 1) asigurarea în bune condiții a anului școlar și universitar; 2) organizarea activităților pentru perioada 15 iunie-14 septembrie: * activități
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu o mierlească și comunismul cu față umană". Și asta a fost ultima mea replică. La care Mohora zice: "Ce spui tu, față umană? Tu ai văzut ăia (adică cei ai lui Wałęsa) ce figuri aveau?". S. B.: Partidele clasei muncitoare erau în faliment. Atunci ați avut senzația că se ridică altceva? D. T.: Aveam imaginea celor de la Solidaritatea, de la Gdańsk, unde erau mii de oameni. S. B.: Dar Kwaśniewski cum v-a prezentat ce era la Gdańsk? D. T.: Că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
am cumpărat un apartament cu trei camere în Alexandru Cel Bun. S. B.: Totul prin efort personal. D. T.: Comunismul nici în zona socială, dacă mă gândesc, nu mi-a dat. S. B.: Nu v-ați încadrat în nivelul clasei muncitoare... D. T.: Dimpotrivă, a fost episodul pe care l-am povestit când, după nașterea Teodorei, când sistemul sindical și politic mi-a aprobat apartamentul, iar... S. B.: Vi l-a dat regimul comunist și vi l-au luat comuniștii locali
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
diplomat român pe toate continentele, am venit pe lume în anul 1932, la 20 martie, în regiunea Iași, orașul Pașcani, din părinții Dumitru și Ecaterina Petrescu. Tatăl meu, Dumitru L. Petrescu, din comuna Răducăneni, plasa Podoleni, județul Fălciu, a fost muncitor montator de locomotive la Atelierele C.F.R.Pașcani, pe linia Pașcani-Iași; a decedat în anul 1934, luna decembrie; în urma decesului, mama mea a rămas cu trei copii: Maria, Melania și Lucian; muncitorii de la Atelierele C.F.R. au făcut o colectă și au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de existența ei. Locuind în Stațiune Doamna Ioana s-a comportat ca o gazdă adevărată. Nu aveam grijă, știam că oricine va veni la Stațiune se va simți bine. Doamna Jeni Turlacu o urma îndeaproape pe Doamna Ioana. Era foarte muncitoare, cu bun simț și la locul său. Doamna Maria Petrișor sa încadrat rapid în colectiv și a devenit un om important. Ca și Doamna Jeni locuia în sat, așa că activitatea se reducea la orele de program. În timpul verii stațiunea era
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
era foarte încărcată; practica studenților și perioada de sejur solicita din plin salariații, însă aceștia răspundeau totdeauna cu înțelegere. Doamna Mia Barbu pot spune că a preluat funcția Doamnei Ioana. Doamna Mia este un om cu suflet de aur, foarte muncitoare și preocupată, o femeie care pune inimă la tot ce face. Locuind în Stațiune a devenit o adevărată gazdă a acesteia. O Stațiune al cărei director este la o depărtare de sute de kilometrii nu poate ființa fără oameni de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
stimez. Pe la Agigea au trecut mulți angajați; s-au perindat mulți paznici. Am și acum o durere în suflet pentru cel care a fost Ion Chiticaru, care a murit într-un accident stupid. A fost electrician la Stațiune; un om muncitor, corect și săritor la toate. A umblat la o sursă de curent electric și a fost electrocutat. Pe Ghiorghiță Talabă și pe Dinel Sârbu îi port, de asemenea în inimă și mă rog pentru ei; au murit înainte de vreme în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
170 de lucrări științifice. Dacă adăugăm la toate acestea și cele 19 cursuri universitare și, în special, cele 16 cărți publicate la diferite edituri, putem înțelege mai bine volumul uriaș de muncă desfășurată în domeniul biologiei și ecologiei. Spiritul său muncitor l-a propulsat și în diferite funcții de conducere: * director al Stațiunii Biologice Marine „Prof. dr. Ioan Borcea” de la Agigea, începând din 1990; * secretar științific al Senatului Universității „Al. I. Cuza”, Iași; * decan al Facultății de Biologie; * cancelar al Senatului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
era coaptă ca un zemos ce dă să crape. Nimeni nu știe cum s-au petrecut lucrurile acolo, în căsoaiele acelea, dar lumea crede că a fost totul bine. Natașa înflorise și Dorel era tras la față, ca un om muncitor după o zi de coasă. Nu fi lacom, dragul mamei, că viața este lungă. Lasă-l, muiere, în pace, acu' cît îl țin puterile. Părinții băiatului observau că Natașa crapă de sănătate și de chef de viață, pe cînd Dorel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rugămintea de a-i scuti pe făuritorii noii literaturi de supliciul cozii la gaz, cu motivația "timpul le este mult mai prețios în interesul redactării scrierilor prin care să lămurească și să ajute la dezvoltarea culturii realismului socialist în masele muncitoare". Răspunsul: cartela e cartelă, pe cea de lemne se poate obține, eventual, gaz lampant. În schimb victorie! Filialei i se va repartiza (1953) 500 kg. de marmeladă... Iată, mai târziu (1957) și inventarul Filialei: "3 lopeți, 1 târnăcop, 2 căldări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
răsunet. Gazetarul englez Snow, care i-a luat primul interviu, relatează că Mao "Lasă o senzație de forță a destinului." Este omul care a întors pe dos esența marxismului, decretând rolul primordial al țărănimii în revoluție, și nu al clasei muncitoare. L-a înfruntat pe Stalin. A condus uluitorul Mare Marș, l-a înfruntat pe Chang Kai shi, a unificat China. Marile erori de după 1949 le poate explica, până la un punct, înfoierea cultului personalității (pornit spontan, de jos, și nu impus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și a căminului la groapa săracilor. Cu aceeași tristețe și recunoștință - respectând trecerea anilor - gândurile mi se îndreaptă către oameni precum Maria pentru care nu am avut nici o putere să o ajut mai substanțial, ea care, o ființă blândă și muncitoare, a muncit atât ca fetele ei să aibă o situație satisfăcătoare, dar au terminat așa cum am arătat, adică în omenie mai mult pierdută... Gânduri care mă trimit către o poezie a cărui autor nu îl cunosc: Căsuța mea Căsuța mea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și mi-a pus... opt, scuzându-se că nu-mi pune notă maximă "ca să nu bată la ochi", având în vedere... că eu... eram soția primului secretar. Ea provenea dintr-o familie modestă. Tatăl, tehnician energetic, murise electrocutat. Mama era muncitoare la Întreprinderea de textile din Buhuși. Ea urmase o școală profesională de confecții și obținuse calificarea de brodeză. Avea mai multe surori, căsătorite, la casele lor; numai una, cea mai mică, rămasă cu mama ei, stătea la pat, fiindcă pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
A început studii universitare în domeniul chimiei. Le-a întrerupt din motive de sănătate și s-a înscris la Academia de Științe Economice la Apowi, în Wilhelmshaven și Școala Superioară Tehnică, din Stuttgart și Tübingen. A fost rând pe rând muncitor în anii studenției, șef de birou la o Societate de Asigurări, director comercial la o firmă de construcții de mașini, coproprietar la o întreprindere de îmbrăcăminte. Și în toate aceste ipostaze ale vieții, i-au rămas statornice dragostea și preocupările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tras și împins în toate părțile, lasă casă, moșie părintească și își ia lumea în cap, se duce unde n-a fost neam de neamul lui, în America". Alte ori, aflăm din același document, "vara, cea mai mare parte din muncitorii pălmași e angajată în România, la lucru, din care cauză se scumpește prețul muncii și se împuținează numărul lucrătorilor în Bucovina...". Putem conchide ca extrem de sugestivă relatarea din 29 aprilie 1898 a ziarului Patria, organul oficial al Partidului Național Român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
unu’ din gară. Am zis că ducă-se, mi-a zis și Viorel că lasă-l, tăticule, că nu te-a făcut pe tine un sac de ciment, a greșit și el, n-o să mai facă, e băiat cuminte și muncitor. L-am iertat, da, și să spui drept mai mult de gura lui fi-miu. Păi fură el de-aicea de unde mănâncă și unde are un pat să pună capu’ jos, păi unde mai găsește el ca aicea? — Corect, spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ei se doreau iubiți necondiționat și le era frică și de cea mai neînsemnată cârtire, drept pentru care iarăși au omorât și au hăituit poporul cu lătraturile vorbelor lor, omoară-omoară-omoară, vă revine vouă misiunea, ca detașament de avangardă a clasei muncitoare, dragi mineri, omoară, toată scursura și pegra societății adunată acolo sfidând normele democrației și ale statului de drept și transformând centrul orașului Într-o cloacă și un focar de infecție În numele unui pretins anticomunism și atacând instituțiile publice, sediul Poliției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de muncitori portuari și de personal care lucrează în porturi, Societatea .............................................................., autorizată pentru efectuarea serviciilor de ................................. ............................................................................, vă rugăm să înregistrați în Registrul de evidență a personalului care efectuează servicii în porturi și să eliberați carnete de lucru în port următorilor muncitori, angajați cu carnet de muncă de către societatea noastră. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Numele Dată Opera- Dată Dată Numărul și și Specia- torul anga- încetării carnetu- Nr. prenu- locul Domi- litatea portuar jării contractului lui de crt. mele nașterii ciliul de muncă muncă ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Plata tarifului
METODOLOGIE din 16 septembrie 1999 de înregistrare şi de ţinere a evidentei unor categorii de muncitori portuari şi de personal care lucrează în porturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126701_a_128030]
-
bunăstării țărănimii, stabilit de Congresul consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi - forumul suprem al agriculturii din Republică Socialistă România. Prin întreaga lor activitate, uniunile cooperativelor agricole de productie militează pentru întărirea continuă a alianței dintre clasa muncitoare - clasa conducătoare a societății - si țarănime, asigură participarea acesteia la viața economică, socială și politică a țarii. Uniunile cooperativelor agricole de productie au ca scop ridicarea nivelului de trai al cooperatorilor pe calea întăririi economico-organizatorice a cooperativelor agricole, sporirii continue
STATUTUL din 28 septembrie 1977 uniunilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126861_a_128190]
-
ierarhic superior căreia îi este subordonata, în care scop: - ia măsuri pentru realizarea tuturor indicatorilor de plan ai asociației, buna organizare a producție și muncii, ridicarea continua a eficientei economice a unității, crearea condițiilor de muncă corespunzătoare pentru întregul personal muncitor; - stabilește măsuri pentru aprovizionarea ritmica a procesului de producție, pentru reducerea consumurilor de materii prime, materiale și eliminarea cheltuielilor neproductive; - asigura aplicarea principiului muncii colective în activitatea biroului executiv; - informează operativ organele de conducere colectivă ale asociației asupra desfășurării activității
STATUTUL din 28 martie 1983 cooperării şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126868_a_128197]