57,196 matches
-
printre fiice și fii, rătăcind în cetăți cu prăpastii căprui, să te vezi în orice, să nu spui nimănui câtă liniște e, cât a fost, ce-a rămas din țărâna de ieri a bâțâii de ceas, Să te zgârii de munți, să te- mpiedici de brazi, nici putere să zbori și nici unde să cazi. Cum orașul, și el, e doar frunză sub pas, ... Citește mai mult Ca si cum te-ai trezi într-un ochi,undevaunde nu mai ai timpsă cutezi altcevadecât
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
fiidoar un abur desculțprintre fiice și fii,rătăcind în cetăți cu prăpastii căprui,să te vezi în orice,să nu spui nimănuicâtă liniște e,cât a fost,ce-a rămasdin țărâna de ieria bâțâii de ceas,Să te zgârii de munți,să te- mpiedici de brazi,nici putere să zboriși nici unde să cazi.Cum orașul, și el, e doar frunzăsub pas,... XXXIII. , de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015. TREC POTECI CU BUNICI Sus, în
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
el, e doar frunzăsub pas,... XXXIII. , de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015. TREC POTECI CU BUNICI Sus, în patria mea, sunt icoane bătrâne; Pleacă-n ele ogrăzi și doar frigul rămâne. În biserici sunt munți de uitări și de sila Și mi-e bine cu ea, mi-e urât și mi-e milă. Pe la porțile vechi numai dorul mai vine Și ne sfâșie mut, căci oricând și oricine Are blide în trup și-are lacrimi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
noapte Umbră maicii cântând liturghia cea mare Când dormim în genunchi, pe sub ger, si ne doare... Citește mai mult TREC POTECI CU BUNICISus, în patria mea, sunt icoane bătrâne;Pleacă-n ele ogrăzi și doar frigul rămâne.În biserici sunt munți de uitări și de silăși mi-e bine cu ea, mi-e urât și mi-e milă.Pe la porțile vechi numai dorul mai vineși ne sfâșie mut, căci oricând și oricineAre blide în trup și-are lacrimi sub pernăși un
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
2253 din 02 martie 2017. PRIMARUL Ep. 4 Apartamentul se află la ultimul etaj al unui bloc de pe bulevardul Muncii și a fost luat în posesie aproape gratis la „Marea privatizare” din anii ’90. De la balconul sau poți admira vârful muntelui Semenic, oamenii din parc ca niște mișcători mici între copaci, oamenii de pe bulevard ca niște furnicuțe când în sus și când în jos, soarele ziua și luna noaptea. Toate cele prezente ar putea fi suficiente pentru a fi subiect de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
de ape, care trec ... Citește mai mult PRIMARULEp. 4Apartamentul se află la ultimul etaj al unui bloc de pe bulevardul Muncii și a fost luat în posesie aproape gratis la „Marea privatizare” din anii ’90. De la balconul sau poți admira vârful muntelui Semenic, oamenii din parc ca niște mișcători mici între copaci, oamenii de pe bulevard ca niște furnicuțe când în sus și când în jos, soarele ziua și luna noaptea. Toate cele prezente ar putea fi suficiente pentru a fi subiect de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
justă și formulată viguros, studii critice vechi și noi semanate prin publicațiile exilului ai sentimentul jubilant de a fi în marea istorie și literatură românească” (Titus BĂRBULESCU). 2.1. Scurte note bio-bibliografice Născut la 9 septembrie 1912 în Vălenii de Munte, judetul Prahova, poetul, eseistul și traducătorul Horia Stamatu (Stamatopol) absolvă cursurile Facultății de Litere și Filosofie ale Universității din București luându-și licența în 1937. Ocupă postul de profesor suplinitor (filozofie și limba română) la Liceul „Cantemir Vodă” din Bucuresti
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
vor fi dedicate poeme cum e și acesta: „lumină dulce/ lumină fragedă,/ atotstrăbătătoare/ mereu îndrăgostită,/ mereu fără seamăn,/împarte bucuria/...”(Dialoguri V). Și tot despre lumină în poemul La cules de cer: „Mai rece ca lumina fărăînceputului/ acoperă cu noi/ munții cei mai înalți/ doliul alb al desființării/ în Atotființă/”. Dacă e să vorbim despre cultura filosofică a lui Horia Stamatu s-ar putea instrumenta un foarte interesant studiu despre mistica lui (discretă, submersă, dar limpede la o examinare atentă și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
sa, vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Așadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munții Bucegi, din Brașov, din București. Voi sunteți cei care ați oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină - n.a.)”; - nu are nici o importanță că Transilvania însăși poartă un nume latin și nu maghiar, și nu are importanță că Transilvania nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
la Câmpulung-Muscel, în 2011, comemorarea dedicată preoților profesori musceleni Nicolae Mănescu și Gheorghe Cotenescu, ambii fiind condamnați - în procese diferite - pentru sprijinirea ambelor organizații cunoscute sub numele generic de Haiducii Muscelului, inființate și conduse de lt. col. Gheorghe Arsenescu, cea de pe Muntele Roșu (Dragoslavele-Stoenești) și de la Nucșoara, zona în care a predat ștafeta fraților martiri Toma și Petre Arnăuțoiu. Prelegerea a fost completată cu numeroase fotografii inedite, încă nepublicate, din viața celor doi dâmbovițeni, originari din Izvoarele, care vor rămâne în memoria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
preot militar în războiul de reîntregire, deputat (1931-1932) și membru al conducerii naționale a Partidului Naționalist Democrat (1922-1946). A fost profesor la seminariile Câmpulung-Muscel, Curtea de Argeș și Cernica-Ilfov, compozitor, publicist și redactor, animator al festivalurilor Ligii Culturale, conferențiar la Vălenii de Munte.. Printe elevii săi se află și floarea ortodoxiei românești, de la Patriarhii Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu, Episcopii Gherasim Cristea și Eftimie Luca, până la marii duhovnici ai neamului, Arhimandriții Sofian Boghiu, Felix Dubneac, Roman Braga, Petroniu Tănase și Justin Pârvu, profesorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
Dunăre-Marea Neagră (1952) - au permis prezența observatorilor americani la repetarea alegerilor. Dat în urmărire generală pe țară, întâi de Siguranța Generală, apoi de Securitatea în formare, este ajutat de unchiul său, preotul Gheorghe Cotenescu, paroh în Muscel, să urce pe Muntele Roșu, intrând sub protecția lt. colonelului Arsenescu. În martie 1949, fiind implicat într-un incident armat la Izvoarele , este capturat viu de către Securitate Este torturat cu sadism, zile în șir, șantajat permanent cu represalii dure împotriva rudelor sale și, incapabil
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
van, este momentul ca noi, cei de azi, mai vârstnici sau mai tineri, să înțelegem, să mulțumim și să respectăm cum se cuvine idealurile generoase pentru care au luptat și s-au jertfit atât de mulți Români, chiar dacă efectiv în munți n-au luptat efectiv decât 10-15.000 de oameni, iar susținătorii acestora au fost mai puțin de 200.000 de OAMENI”. Radu Petrescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
sfârșite și trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se considera hotar între anotimpul friguros și cel călduros. Astfel, perioada cuprinsă între 1 și 9 martie reprezintă intervalul de timp în care Dochia își împlinește destinul urcând muntele, împreună cu turmă să de oi, pentru a muri înspre renaștere. Aspectul instabil al vremii din această perioadă este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia. Legendele despre Babă Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o înfățișează că o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
să spele lâna, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Pe nora o ajută un înger. Îi dă o floare albă și îi spune să spele lâna cu ea. Babă Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvară pentru că-și văzuse nora cu floarea în mână. Ea își pune 9 cojoace de blană și urcă cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, ploua și i se udă cojoacele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
spune să spele lâna cu ea. Babă Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvară pentru că-și văzuse nora cu floarea în mână. Ea își pune 9 cojoace de blană și urcă cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, ploua și i se udă cojoacele. Se dezbrăca rând pe rând de cojoace, iar când rămâne în cămașă, vine gerul și o îngheață. Dumnezeu a transformat-o în stâncă, împreună cu oile, să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
Leni Pințea-Homeag - unic vultur, cu tărie de stei și scânteieri de cremene, țâșnit din Poarta Carpaților Meridionali, din țara Rucărului și a Branului, a Cheilor Dâmboviței și a Grădiștei, acolo unde se înfruntă, prin priviri de foc și fulgere întemeietoare, Munții Bucegi și cei ce poartă numele regal Piatra Craiului. Singuratica, pierduta în negura timpului Piatră a Craiului - adică a Dinastului ce va fi domnit pe aici acum două-trei mii de ani! - ne-ar putea vorbi pe dată, dacă, purtători ai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
specific al judecății de valoare etc. etc. Am afirma, într-un atare context, cuprinși de aura mirifică a Basmului, că - deși făurită după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (căruia dăruitu-i-a locaș de rugă și de închinare la poalele Muntelui, în Moieciu de Jos) -, Doamna Teatrului Românesc și Mondial de la cumpăna mileniilor al doilea și al treilea: Leni Pințea-Homeag este Unica. Așa după cum fiecare ființă umană unică este, chiar dacă, în ADN-ul său interior, în lamura minții și inimii sale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
de Mihai Eminescu, în însemnarea conform căreia: Când îl citești pe Kant, mintea ți se deschide ca o fereastră prin care pătrunde lumina unui soare nou”. Numai așa, credem, cea născută în ziua de 9 aprilie, în valea voievozilor de sub Munții Piatra Craiului, Doamna Leni Pințea-Homeag a găsit forța destinică de a-și ciopli - cu frenezie brâncușiană și cu siguranță cuantică, cvasi-demiurgică efigia de VULTUR UNIC, zvâcnit în tăriile cerului, de unde, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, a cucerit aplauzele frenetice ale spectatorilor și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
din Carpați, în special a Marelui Sfinx din Bucegi, a Babelor ce i-au străjuit pruncia - ,,altare megalitice” despre care redutabilul arheolog peruan Daniel Ruzo, istoric și savant de prim rang al planetei, evidenția, încă din anul 1978: ,, Am cercetat munții celor cinci continente de pe planeta noastră. În Carpați am întâlnit monumente unice, dovedind că pe locurile acestea a existat o mare civilizație”, cu mult anterioară piramidelor din Egipt ori civilizației Sumerului. Azi, în Sfânta Zi de 19 Februarie - ziua Titanului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
că așa cum va fi acea zi, așa va fi și norocul omului în acel an. Această tradiție foarte veche, răspândită în toată zona balcanică, locuită cândva de traci, este legată de niște stânci, existente numai la noi în țară, în Munții Bucegi și Ceahlău, numite „Babele”, respectiv „Babă Dochia”, considerate simboluri ale primăverii. Celelalte popoare balcanice au numai legendă. În tradiția populară se spune că primele 9 zile ale primăverii calendaristice, numite și „zilele babelor”, aduc cu ele o vreme capricioasa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
este păstoritul. Una din legende spune că Babă Dochia, femeie puternică, dar aprigă și rea, care nu se teme de nimic, „N-are frică de vreun ger/ Nu-i e frică nici de cer”, dornică să-și ducă oile la munte, la păscut, o trimite pe nora ei, pe o vreme câineasca, să-i aducă frăguțe. Pe drum, nora se întâlnește cu un moșneag care o sfătuiește să meargă undeva, într-o vâlcea anume, unde sunt fragi copți. Văzând fragii copți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
drum, nora se întâlnește cu un moșneag care o sfătuiește să meargă undeva, într-o vâlcea anume, unde sunt fragi copți. Văzând fragii copți, Babă Dochia crede că a venit primăvară și, cântând „Ta, ta, ta caprele mele/ Ta la munte/ Să facem brânză de frunte”, pornește prea din timp cu turmă la munte. Totuși, prevăzătoare, Babă îmbracă nouă cojoace, pe care, în drum, le aruncă pentru că, pe masura ce urca muntele, vremea se încălzea. Dar, în a nouă zi, odată ajunsă în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
într-o vâlcea anume, unde sunt fragi copți. Văzând fragii copți, Babă Dochia crede că a venit primăvară și, cântând „Ta, ta, ta caprele mele/ Ta la munte/ Să facem brânză de frunte”, pornește prea din timp cu turmă la munte. Totuși, prevăzătoare, Babă îmbracă nouă cojoace, pe care, în drum, le aruncă pentru că, pe masura ce urca muntele, vremea se încălzea. Dar, în a nouă zi, odată ajunsă în vârf de munte, se lasă un ger năprasnic și Babă Dochia, împreună cu oile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
venit primăvară și, cântând „Ta, ta, ta caprele mele/ Ta la munte/ Să facem brânză de frunte”, pornește prea din timp cu turmă la munte. Totuși, prevăzătoare, Babă îmbracă nouă cojoace, pe care, în drum, le aruncă pentru că, pe masura ce urca muntele, vremea se încălzea. Dar, în a nouă zi, odată ajunsă în vârf de munte, se lasă un ger năprasnic și Babă Dochia, împreună cu oile sale, îngheață, devenind stane de piatră. Cele nouă zilele ale urcușului, egale cu numarul cojoacelor, reprezintă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]