3,041 matches
-
mai fac cîrdășie cu nimicul și, poate de aceea, uneori, atitudinea lor e atît de tranșantă, în comparație cu ce a fost înainte. Eu respect această atitudine, deși n-o înțeleg tot timpul. Fiindcă mi se pare sub inteligența acestor tineri o negare globală. Cineaștii de azi sînt mai inteligenți decît cei din generația mea, care spun că "ăștia nu mă interesează, ăștia nu fac nimic", deci nu trebuie imitată negația de acest tip. Valerian SAVA 2009 Bucuria comunicării este succesul meu Stimate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din partea persoanelor semnificative (care pot fi: partenerul, prietenii, rudeniile) sunt mai puțin violenți cu partenerul-femeie.”(Lackey, Williams, 1995, p. 296) O mare dificultate în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai puțin violenți cu partenerul-femeie.”(Lackey, Williams, 1995, p. 296) O mare dificultate în penalizarea agresorului în violența domestică, dar și în stabilirea strategiei terapeutice apare din situația arhicunoscută a negării de către agresor a severității injuriilor produse victimei (Makepeace, 1986). Negarea și minciuna sunt mecanisme defensive și intră în funcție pentru a proteja agresorul de iminența pedepsei și poate și pentru a salva imaginea de sine a agresorului, amenințată de oprobiul celorlalți. Pe de altă parte, această evitare a confruntării cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
datorită durerii resimțite de pacient. Pacientul formulează un mesaj, prin cuvinte, prin gesturi, prin gemete, transmițând personalului medical ideea durerii pe care o resimte. Conform teoriei comunicării, răspunsurile la un mesaj pot fi: confirmare; respingere (conținând o doză de confirmare); negare, ignorarea mesajului și a persoanei. în cazul confirmării, persoana care a emis mesajul este confirmată de receptor, este recunoscută și valorizată. Receptorul se investește în dialogul cu emițătorul, recunoscându-și și recunoscând celuilalt natura de locutor. în cazul respingerii, există
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
respingerii, există o confirmare parțială a persoanei emițătoare a mesajului, căci se dă un răspuns acesteia în legătură cu mesajul care nu este acceptat în totalitate. Receptorul recunoaște și aici natura comună, care-i leagă pe cei doi în dialog. în cazul negării însă, celălalt, emițătorul, nu e luat în seamă, este desființat, ignorat. în procesul de comunicare, răspunsul la negare nu poate fi decât nebunesc, menit să impună existența emițătorului, atenției receptorului (Cabier, 2002). Aceeași idee o exprimă Sartre (1964) în fraza
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care nu este acceptat în totalitate. Receptorul recunoaște și aici natura comună, care-i leagă pe cei doi în dialog. în cazul negării însă, celălalt, emițătorul, nu e luat în seamă, este desființat, ignorat. în procesul de comunicare, răspunsul la negare nu poate fi decât nebunesc, menit să impună existența emițătorului, atenției receptorului (Cabier, 2002). Aceeași idee o exprimă Sartre (1964) în fraza: „Dacă raporturile cu celălalt sunt tensionate, viciate, atunci celălalt nu poate fi decât infernul”și în continuare „căci
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Kübler-Ross (2008), adică de „marea preoteasă a morții”, cum a fost ea supranumită de Yalom (2009, p. 30). Este vorba despre succesiunea unor faze posibile (nu și obligatorii) pe care le poate traversa un muribund până când își asumă propria moarte: negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea. Instituirea unei relații terapeutice cu un bolnav terminal, indiferent sub pavilionul cărei școli defilează specialistul, reclamă nu numai dobândirea din partea acestuia a unei expertize specifice, dar și un anume nivel de maturizare psihică. Printre obiectivele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de săptămâni, din momentul tragicului eveniment, este impregnată cu sentimente depresive și însingurare. Se plânge frecvent, iar tristețea și melancolia domină suveran. Există cazuri când persoana se îndoiește chiar de existența divinității, după cum uneori se poate refugia într-o virulentă negare a celor întâmplate. Atunci se comportă bizar, ca și cum cel drag ar mai trăi încă. în următoarea secvență, cea intermediară, supraviețuitorul dezvoltă sentimente de culpă și responsabilitate, punându-și întrebarea dacă și-a făcut datoria față de cel decedat și dacă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nevoie. La adulți: „nu mă înțeleg cu partenerul de viață din cauza mamei lui!”sau din cauza faptului că ni s-au făcut vrăji. Conflictele interne sunt proiectate în exterior și li se atribuie o realitate „tangibilă”(Ionescu, 2010, p. 137); 2. negarea (minciună) presupune negarea realității externe, obiective. Poate fi întâlnită și ca reacție tipică la comunicarea unei vești dezastruoase pentru individ. La copil se leagă de angoasa de separare și este o componentă a primei faze din criza de separare; 3
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu mă înțeleg cu partenerul de viață din cauza mamei lui!”sau din cauza faptului că ni s-au făcut vrăji. Conflictele interne sunt proiectate în exterior și li se atribuie o realitate „tangibilă”(Ionescu, 2010, p. 137); 2. negarea (minciună) presupune negarea realității externe, obiective. Poate fi întâlnită și ca reacție tipică la comunicarea unei vești dezastruoase pentru individ. La copil se leagă de angoasa de separare și este o componentă a primei faze din criza de separare; 3. distorsionarea face ca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
găsim și aici o sublimare a acestor energii. Șerban Ionescu (2010) atrage atenția asupra faptului că în lucrarea lui Vaillant, comparată cu lista de mecanisme defensive a Annei Freud, lipsesc șase mecanisme: anularea retroactivă (utilizarea de cuvinte sau comportamente vizând negarea sau corectarea simbolică a unor gânduri, sentimente, gesturi inacceptabile); introiectarea (incluziunea fantasmatică a obiectului care ajută eul în detașarea față de obiectul exterior, real); izolarea (a unui gând, gest); regresia (o întoarcere spre moduri de exprimare imature, în confruntarea cu un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crimă. în 3 noiembrie, 2010, presa publică eforturile ce se făceau de către organisme internaționale pentru a salva de lapidarea cu pietre, impusă prin tradiție, o tânără femeie, de religie musulmană, căsătorită care comisese un adulter. în prima fază, faza de negare, persoana nu poate accepta, nu poate recunoaște pierderea („Nu, nu poate fi adevărat! Medicii au greșit!”) și deplasează cauza pierderii spre persoane sau situații accesibile. Pierderea (obiectului, persoanei, situației) generează o reacție de șoc cu panică, pierderea controlului și a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Nu, nu poate fi adevărat! Medicii au greșit!”) și deplasează cauza pierderii spre persoane sau situații accesibile. Pierderea (obiectului, persoanei, situației) generează o reacție de șoc cu panică, pierderea controlului și a autocontrolului, incapacitatea de a înțelege ceea ce se întâmplă, negarea evenimentului evident, sentimentul de dezastru, fără soluție, fără posibilitate de continuare („fără mâine”), sentimentul că ceea ce se petrece nu e real, e un vis din care urmează a se trezi și totul va fi cum a fost înainte, lipsa totală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din care urmează a se trezi și totul va fi cum a fost înainte, lipsa totală de rațiune și putere; adultul se va comporta ca un copil și se va simți un copil neputincios, care nu înțelege ce se întâmplă. Negarea (dar și celelalte manifestări) este un mecanism defensiv menit să apere ego-ul de invazia adversității, a pierderii. Din punct de vedere fizic pot fi reacții de colaps fizic (cădere, leșin etc.); pot apărea comportamente iraționale distructive, furie, agresivitate împotriva unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
forțele ei de a depăși situația de pierdere. Persoana construiește un sens mai realist al pierderii și o viziune mai realistă (cu bun și rău) asupra obiectului pierderii. Aspectele realității (ce mi-a rămas) vor înlocui reacțiile nerealiste începute cu negarea. Vor apărea noi relații care se vor substitui într-un mod acceptat și sănătos obiectului pierderii. Când ieșirea din criză se face pe panta negativă, disperarea se cronicizează într-o depresie a cărei abordare va impune îngrijiri de specialitate. în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
credințelor morale sau atemporalitatea concluziilor morale. (Aceste curente sunt discutate în capitolul 35, „Realismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 39, „Relativismul”). În concluzie, gradul de abstractizare a teoriei dreptului natural nu e deloc surprinz]tor dac] înțelegem aceast] teorie că negare a scepticismului moral. iii. O teorie a drepturilor omului Dreptul natural modern din perioada să timpurie, ca și teoriile anterioare antice și medievale, a încercat, de asemenea, s] resping] scepticismul. A devenit, astfel, foarte general în concluzii și nu prea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în alegerea să. Dar aceasta nu înseamn] c] utilitaristul se așteapt] că îndr]gostiții s] își selecteze și s] își monitorizeze avansurile referindu-se la acest scop abstract. Protestul adepților teoriei non consecințialismului fâț] de acest r]spuns const] în negarea faptului c] el este valabil pentru oponenții lor. Ei susțin, spre deosebire de adepții teoriei consecințialiste care consider] c] alegerile unui agent sunt sau nu justificate de promovarea anumitor valori, atunci adeptul susține c] agentul moral - agentul care vrea s] se justifice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comun. Morală poate fi v]zut] că bazându-se pe o convenție, consens, acord implicit sau contract (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). O chestiune fundamental] referitoare la natură moralei este ridicat] aici. O viziune diferit] poate fi obținut] prin negarea uneia sau ambelor afirmații mai sus menționate. O alt] modalitate de a defini morală este gândirea acesteia în termenii indivizilor care, în calitatea lor de agenți morali, recunosc c] au capacitatea că, prin intermediul alegerilor pe care le realizeaz], s] influențeze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturi femeii. De ce nașterea este relevant] din punct de vedere moral Sunt multe cazurile în care drepturile morale ale diferitelor persoane par s] se afle în conflict. Asemenea conflicte nu pot fi soluționate, de obicei, într-un mod just prin negarea unui statut moral egal uneia din p]rți. Dar sarcinile sunt un caz special. Datorit] relației biologice unice între femeie și f]ț, extinderea unui statut legal și moral asupra f]tului are consecințe care ameninț] drepturile primare ale femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ea nu este capabil] sau nu dorește s] întreprind] un asemenea de angajament enorm. Rezumat și concluzii Avortul este adesea tratat ca fiind o problemă doar a drepturilor f]tului; și adesea ca fiind o problem] doar a drepturilor femeii. Negarea avortului legal și sigur încalc] dreptul femeii la viat], libertate și integritate fizic]. Dar dac] f]tul ar avea același drept la viat] că și o persoan], avortul ar r]mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preferențial în anumite limite. Rachels crede c] acest tratament nu trebuie s] fie ins] într-un asemenea grad de preferențialitate încât ei s] ignore justificabil nevoile celorlalți copii mai puțin favorizați. Rezult] de aici c] acest conflict este rezolvat prin negarea faptului c] relațiile personale p]rtinitoare în mod fundamental sunt moral permisive, nu numai obligatorii. Am crezut c] relațiile personale, așa cum le-am conceput, sunt compatibile cu morală, dar ne-am înșelat. Singurele relații personale legitime sunt cele care deriv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cute între rase și sexe sunt nesemnificative. În special în Statele Unite, criticii aduc mereu în discuție ceea ce Justice Harlan afirmă: „Constituția noastr] nu ține cont de culoarea pielii...”. Ceea ce Justice Harlan dorea s] spun] era c] legea suprem] american] interzice negarea drepturilor și privilegiilor unui cet]țean în funcție de culoarea pe care o are sau de rasă c]reia îi aparține. Criticii argumenteaz] în favoarea faptului c] principiul ignor]rii culorii reg]sit în afirmația lui Justice Harlan face apel la, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iepurași, șerpi sau sconcși. În mod similar, oamenii nu sunt doar oameni - ei sunt prieteni și persoane iubite, familie sau dușmani. Leg]turile de rudenie sau apropierea sunt elemente foarte importante atunci cand ne gândim la aproape toate aspectele vieții cotidiene. Negarea influenței acestui factor asupra deciizilor pe care le lu]m, în favoarea vreunei realit]ți abstracte, poate fi considerat] ideal], dar probabil nu este posibil] pentru cei mai mulți dintre muritori atunci când sunt puși în fața unor alegeri complexe. (Vezi în comparație capitolul 28
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concepție este atat de comun] încât l-a determinat pe William James s] ne numeasc] „absolutiști din instinct” (1948). Termenul „universalism” va fi folosit în cele ce urmeaz] deoarece „absolutism” este folosit nu doar pentru a se face referire la negarea relativismului moral, dar și la concepția c] unele reguli sau datorii morale sunt absolute f]r] excepție. îi. Relativism metaetic Disputa dintre relativismul moral și universalism ocup] un loc semnificativ al reflecției filosofice în etic]. În Grecia antic] cel putin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre relativism se contureaz] cel mai bine în jurul tipurilor specifice de diferențe în concepția moral], presupunând apoi c] aceste diferențe specifice sunt cel mai bine explicate printr-o teorie care neag] existența unei singure morale adev]rate. Aceasta ar include negarea faptului c] modurile variate prin care universaliștii explic] dezacordurile etice sunt suficiente pentru a explica diferențele specifice despre care este vorba. (Pentru o alt] strategie de argumentare care se bazeaz] mai mult pe o analiz] a înțelesului judec]ților morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]