3,700 matches
-
viei dezgolite vulgar, sau poate trecerea vinului sacru spre veșnicie, ca într-un legământ vechi. Curând, pe umerii reci ai vântului, vor fâlfâi văluri înghețate, iar norii bosumflați, își vor încălzi mâinile la hornul casei mele, unde vor asculta povești nemuritoare, nemaiauzite, decât în colindele unei nopți sfinte, învăluite sublim în eterna Dragoste, printre șoapte de înger și un colț de cer înveșmântat în satin alb.
Cur?nd iarna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83378_a_84703]
-
o frunză, iubind galbenul până la durere, sărut tristețea grădinii sființită de lacrimile de rouă cernute prin sita zorilor. Caut un loc ascuns, unde să-mi așez tristețea gândurilor ce mă 'hoinăresc' și găsesc fărâme de odihnă într-un târziu, printre nemuritoare cuvinte memorate din Cartea Cărților care îmi dăruiesc speranța cu razele-i benefice dincolo de înțelegerea omenească. Sătui de tăcere, pașii nesiguri mă poartă spre casă, dar ochii obosiți se mai întorc incă odată spre copacii care atrași ca intr-un
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
deci semne, dar acel fel de cuvinte pe care înțelepții Greciei nu le-au cunoscut: erau cuvinte, dar dintre acelea care nu răneau numai urechea ma-terială, nici nu erau doar o erudiție a inteligenței, ci descopereau inimii reînsuflețite a omului nemuritoarea frumusețe a adevărului, adevăratele cununi ale virtuții, și îl dezvăluiau pe Dumnezeu simțirii, pe Dumnezeul cel ascuns, pentru a nu se contamina de atingerea impurei omeniri, erau în cele din urmă cuvinte și semne, dar cuvinte și semne ale lui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
împreună cu clerul și cu oamenii din Beauvais, și aceasta cu consimțămîntul Vostru." Episcopii care mărturisesc adevărul înaintea regilor în acest fel, fără să fie lipsiți de respect, cred că aduc în fața conducătorilor cea mai mare dovadă a credinței lor, un nemuritor devotament. Ce puțin este recunoscut acest lucru! Dar ce speranță au conducătorii să audă adevărul și cuvîntul lui Dumnezeu dacă Episcopii îl tăinuiesc față de ei? De-ar învăța măcar să depisteze adevărata libertate apostolică, plină de respect și devotament! Conducerea ecleziastă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
libertăți. În necunoștință de cauză față de valoarea pierdută, se mulțumeau cu averile și puterea trecătoare 201. Nu ar fi drept să spunem că Biserica, în mijlocul atîtor umilințe, ar fi fost lipsită de vocea solemnă care să proclame adevărul. Biserica cea nemuritoare ar înceta să existe dacă nu ar mai vesti lumii adevărul. Dar era o voce solitară și plînsete și suspine care se aud acolo unde domnește jalea. Eu mă voi mulțumi să fac referire la un pasaj din Florus, diacon
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
obstinată în virtutea acelorași principii, care să dureze mai mult decît viața unui om, o predicare neobosită și curajoasă, în adevăr înfăptuită de inima apostolică a multor Pontifi care au urmat și care dădeau impresia că același Pontif ar fi fost nemuritor în toți aceștia, după cum și pontificatul era unic, așa încît a putut sfărîma prejudecățile, a putut stăpîni patimile și a făcut să pătrundă pînă și în inima suveranilor forța lentă a rațiunii, aducîndu-i la Cristos, în cele din urmă, cum
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Regele regilor, odată ce a fost dizolvată vechea și decrepita societate și i-a luat locul noua fiică a Bisericii Omului-Dumnezeu al cărei caracter sacru îi stătea înscris pe frunte și era de neșters, pentru ca ea să fie asemenea mamei sale, nemuritoare, și împreună cu ea să se dezvolte într-un progres infinit într-o nouă și necunoscută civilizație. Dar slava, care printr-o astfel de lucrare trebuia să ajungă la elementul divin al Bisericii lui Cristos, trebuia să fie temperată și aproape
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Carol, nici tatăl Vostru, cît tatăl său. Cînd Domnia Voastră se va afla la Compiégne să privească mormintele tatălui și bunicului Vostru și să nu opună Celui care a murit pentru Noi și s-a ridicat din morți pentru a fi nemuritor. Curînd veți părăsi această lume, dar Biserica și păstorii săi, sub Isus Cristos, suveranul lor, vor dura veșnic după cum este făgăduit". Fleury, care nu poate fi acuzat de credulitate, citează aceste cuvinte ale Arhiepiscopului, comentînd: "Amenințarea lui Hincmar poate fi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
curcani londonezi. Gibraltarul, ca și Costa del Sol, nu era pe sufletul meu. Prefer zborurile lungi către Jakarta și Papeete, orele acelea de imponderabilitate la clasa Întîi care continuă să-mi dea senzația că am o destinație veritabilă, marea și nemuritoarea iluzie a călătoriei aeriene. În realitate, stăm cu toții Într-o mică sală de proiecții, urmărind filme la fel de Încețoșate precum speranțele noastre de a descoperi vreun loc nou. Ajungem pe un aeroport identic cu cel de pe care am plecat, cu aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
prietenul lui cel mai drag, un tip de milioane, un om de aur, se dezlănțui în voie. Sorbindu-l din ochi, cântă, acompaniindu-se cu armonika lui personală, pe care o adusese, înainte de Revoluție, din republicile baltice, intonând mai întâi nemuritoarea Katiușa și continuând cu alte și alte șlagăre, cunoscute de întreaga șleahtă de prieteni zurbagii, care se dedau cu frenezie momentului de animație artistică și de fericire. Vladimir, român din provincie, se trezise, fără să știe cum, în acea frăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de măslini, să venim să vedem fantasticul răsărit de soare dinspre Marea Roșie... În seara aceea - căci mă prinse Înserarea acolo - soba bucătăriei iradia o dulce căldură, mîngîietoare; doamna Pavel, În sărbătoarea născută de epistola domnului Davidsohn pregăti și ne servi nemuritoarele ei rulade, iar eu, mîncîndu-le, mi-adusei aminte deodată de serile petrecute asemeni cu Anna Viaceslava În anul Începutului de război, În bucătăria mătușii mele, chiar pe bulevardul acesta mic, eu elev de liceu (extraordinară coincidență pe care numai destinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
bombă”, cum le denumeau, pentru ca la viitoare sindrofii să se dezmintă asemenea „noutăți” ca fiind invenții ale lumii, sătule de uniformitatea trecerii timpului; anecdotele rămîneau, În schimb, prin ele Însele, neatinse de duhul pierzării, de asemenea legendele locului, mereu Întinerite, nemuritoare prin permanenta lor reluare. Se rîdea, mai rar, ceva se pierduse, se mai Întrebau Între ele, așa cum nu se Întîmpla altădată, despre unele beteșuguri ale sănătății lor Înșelătoare, dar după puțin timp, ca și cum nimic important nu le preocupase pînă atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
să mai Împletească, Își puse andrelele, ghemul de lînă și puloverul, În parte lucrat, pe mașina de cusut de lîngă ea și scoase, din unul din sertarele acesteia, cărțile de joc, pe care la Întinse pe masă și-și Începu nemuritoarele ei pasiențe. Stăteam În picioare În partea cealaltă a mesei, răsfoiam un ziar. Și-n timpul acesta, fără ca doamna Pavel să-l vadă, nici n-ar fi putut, el se ivi din nou lîngă mine. - Îți scrii memoriile. Timpul prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
muzica la zeci de filme de mare succes, a cucerit premii nenumărate la Mamaia, UCMR l-a recompensat cu multe distincții, pe pieptul său străluceau ordine și medalii, dar mai ales ne lasă o moștenire uriașă, cu sute de melodii nemuritoare, dintre care nu mai puțin de 67 scrise pentru prietenul său Dan Spătaru, cu care s-a întâlnit acum în Ceruri. Odată cu el dispare și ultimul dintre cei patru mușchetari legați de trainică prietenie și fabulos talent - Radu Șerban, George
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
doar o chestiune de timp și de punere în aplicare a promisiunii lui Năstase de... "a nu se răzbuna". "Episodul Geoană" a avut, însă, importanța lui. El le-a arătat "nemuritorilor" ieșiți din mâneca lui Stalin că nu sunt tocmai nemuritori. Pe de altă parte, s-a văzut cine a aderat la valorile pesediste. Privindu-i pe asudații cu fețe desfigurate care scandau hipnotizați "Năstase! Năstase!" mi s-a reconfirmat - a câta oară? - credința că problemele societății românești nu sunt doar
Voioasa resemnare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8693_a_10018]
-
răul cu desăvârșire mai mare; căci relele actuale ar putea fi trecătoare, dar conrupîndu-se însuși nervul vieții oricării societăți, iubirea de muncă, nu mai e nici măcar speranța de îndreptare. Armata noastră poate câștiga bătălii, Alecsandri poate scrie versuri {EminescuOpX 156} nemuritoare, un ministru de externe poate conduce politica în afară cu nemaipomenită dibăcie; toate acestea împreună vor forma luxul istoric al esistenții noastre dar acest lux nu va opri discompunerea sângelui nostru social, pieirea noastră prin pieirea muncii. [9 decembrie 1878
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
putere, pe când elementele cuminți și drepte, dezgustate de priveliștea aceasta, nici nu se mai amestecă în viața publică. Și care e urmarea demagogiei? Dezbinare și ură între cetățenii statului, pentru ficțiuni și pentru cinstitele obraze ale d-lor demagogi. Shakespeare nemuritorul pune următoarele vorbe în gura cumintelui Ulis: Dacă planeții în vălmășag rău ar rătăci fără regulă, ce grozăvie ar fi! Ce furtună ar fi. pe mare, cum ar tremura pământul, cum ar turba vînturile! Frica, răsturnarea, groaza și dezbinarea ar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alături cu fondul vechi romanic al limbei provinciale, d-sa mai primejduiește apoi vizitarea Teatrului Național prin piese scrise fără pic de talent și citirea "Romînului" prin foiletoane. C-un cuvânt se folosește de zece căi pentru a se face... nemuritor și va pretinde poate ca să-l numărăm între elementele sănătoase de cultură? Așadară, cu tot transitus per falsum medium, cu toată eroarea noastră în privirea participării la Comună, atât teoria noastră generală cât si exemplele citate rămân bune, precum teoria
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trăi. De ce? Nu pentru că Heine era într-adevăr o natură cu mult mai bine înzestrată decât Boerne, nu numai pentru că poezia are o viață mai trainică decât scrierile publiciștilor, ci înainte de toate fiindcă Heine era mai german decât Boerne. Operele nemuritoare ale lui Heine nu sunt acele persiflări internaționale din cauza cărora era numit "le seul poete vraiment parisien", ci poeziile lui simțite nemțește. Astfel Loreley, copil adevărat al romanticei germane, apoi versurile De mii de ani din Grecia, care rezumă încă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de a fi coexistat alături cu partea criminală și stupidă a omenirii, niciodată națiile n-ar fi putut strânge acel capital de adevăruri care înnobilează aspra lor luptă pentru existență. E o fericire pentru noi că, prostia și perversitatea fiind nemuritoare, cel puțin proștii și perverșii in concreto sunt muritori. De acolo râsul, ca un voios semn de încredere în zădărnicia acestei priveliști. La aceste considerațiuni, pe jumătate melancolice, pe jumătate vesele, ne-au condus numărul "Romînului" de la 30 ianuarie, în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
c-ar fi ucis un zmeu în locurile acestea, care erau pustie, și că de atunci încoace a fost cu putință șă se așeze oameni acolo și să se ridice acel oraș. - Dar bine, eu sunt acela - zise atunci cavalerul nemuritor. Lumea ce se strânsese împrejurul lui râse de dânsul și-l crezu nebun. Și astfel pe orișiunde trecea, pe orișiunde vedea înflorire în urma faptelor lui, lumea-și bătea joc de el, îl lua în râs, nevoind nimeni să-l crează
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-și găsea cuvintele și îmi arunca pe jos cărțile, stârnind în mine o astfel de ură încît nici la maturitate nu m-am eliberat de ea. Am spus în clasă, după ce dădusem de pasajul lui Platon, "dacă e să fim nemuritori împreună cu domnul Latcu (era numele subdirectorului), dacă adică și sufletul lui e nemuritor, prefer să ne mănânce viermii pe amândoi și nemurirea să înceteze". Am fost chemat în cancelarie de părintele Dobre, profesorul nostru de religie. M-a mustrat cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
astfel de ură încît nici la maturitate nu m-am eliberat de ea. Am spus în clasă, după ce dădusem de pasajul lui Platon, "dacă e să fim nemuritori împreună cu domnul Latcu (era numele subdirectorului), dacă adică și sufletul lui e nemuritor, prefer să ne mănânce viermii pe amândoi și nemurirea să înceteze". Am fost chemat în cancelarie de părintele Dobre, profesorul nostru de religie. M-a mustrat cu blândețe (fusesem, bineînțeles, turnat). "Cum, băiete, tu nu crezi că sufletul e nemuritor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nemuritor, prefer să ne mănânce viermii pe amândoi și nemurirea să înceteze". Am fost chemat în cancelarie de părintele Dobre, profesorul nostru de religie. M-a mustrat cu blândețe (fusesem, bineînțeles, turnat). "Cum, băiete, tu nu crezi că sufletul e nemuritor?" Nu cred, părinte!" "Rău trebuie să fi trăit tu în cei șapte ani de acasă! a exclamat el cu sinceră compătimire. Mama și tata nu te-au învățat să te închini?" "Ba m-au învățat, i-am răspuns, am trăit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dor de tine! Mă feream de această agresiune a puterii tale de a iubi, apele adânci ale simțirii mele răscolite năvăleau asupra țipătului și îl înecau, vroiam să rămân intact în cutiuța în care stătea puterea mea, cei trei viermi nemuritori din basme care îl făceau pe smeu de neînvins, dar de fiecare dată strigătul tău pătrundea tot mai adânc, dincolo de aceste ape, acolo unde se presupune că nu mai e decât această putere lăuntrică și abisul, și îi auzeam acolo
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]