3,943 matches
-
nu a dezmințit niciodată legenda potrivit căreia ar fi fost fiul pianistului Franz Liszt și al contesei d’Agoult (scriitoarea franceză Daniel Stern). Pe linie maternă, D. era o târzie mlădiță a unei spițe de voievod, mama lui, Ana Racoviță, nepoată a lui Dinicu Golescu, trăgându-se dintr-o familie domnitoare. A început să învețe în 1869 la școala comunală din Golești, trecând apoi la școala luterană din București și urmând cursurile gimnaziale (1873-1875) la Institutul de băieți al lui V.
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
unei noi industrii sau a unei noi piețe; din acest motiv, de multe ori, acest succes revine „intrușilor” și nu experților În domeniu, care știu ce „nu se poate face”. Astfel, Hoffmann-La Roche Își datorează succesul unui muzician, căsătorit cu nepoata fondatorului; a fost apoi condusă de economiști cu experiență bancară și nu de chimiști. Pentru reușita unei asemenea strategii, „ideea generală” este insuficientă; inovația trebuie să se bazeze pe o analiză atentă și o Încercare deliberată de a exploata o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Trei scrisori-martor schimbă cu totul portretul personajului Filiti, făcând din el protagonistul unor relații amoroase bizare. În afară de prea abisalele motive care-l determinaseră să-și părăsească nevasta (deși nu avea nici o intenție în acest sens), fusese agresorul și amantul unei nepoate (vitrege), devenită actriță. Astfel, romanul, care încearcă să prindă toate intențiile scriitorului, se lasă înăbușit de neverosimil. Povestea dragostei ascunse dintre unchi și nepoată, care-și păstrează statutul profesional, precum și toate amănuntele relației schițate în romanul anterior se reiau în
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
-și părăsească nevasta (deși nu avea nici o intenție în acest sens), fusese agresorul și amantul unei nepoate (vitrege), devenită actriță. Astfel, romanul, care încearcă să prindă toate intențiile scriitorului, se lasă înăbușit de neverosimil. Povestea dragostei ascunse dintre unchi și nepoată, care-și păstrează statutul profesional, precum și toate amănuntele relației schițate în romanul anterior se reiau în Diverse cereri în căsătorie (1994). Autorul își propune să scrie un roman-vérité; va folosi, în acest sens, ca material documentar, confesiunile făcute de actriță
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
așa mari lăsate și poate că eram mai mare decât Brânză cu doar câțiva ani, dar el făcea către mine: "Băi, moșule, stinge dracului focul ăla c-o să vină șeful de escortă și mă bagă la izolare la noapte!" "Măi, nepoate - i-am răspuns eu, care eram foarte bătrân -, nu vezi că sunt bolnav!?" " Te văd că ești bolnav, cum să nu te văd? Dar dacă vine șeful de escortă stau la izolare la noapte și, cine știe?, nu numai la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sau fratele lui a reușit să recupereze de sub dărâmături o pungă plină cu aur și cu bani pe care o avea mama lor. În Lupești, era căsătorit cu o fată din Bârlad, Eucariu Anișoara, în acel moment fiind gravidă cu nepoata mea. În noaptea aceea a nins. Ne-au urcat într-un camion a cărui remorcă era fără acoperiș. Am ieșit cu greu din sat pentru că toată noaptea ninsese și lapovițase, iar drumul era foarte stricat. Au adus niște boi să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Carol al II-lea la dumneavoastră în portofel!! D. B.: Tatăl meu a fost un bărbat foarte frumos, era și vânător, un bărbat după care toate fetele întorceau capul pe stradă. Avea ținută, îl știa tot Iașul. S-a căsătorit cu nepoata primarului Iașului, cu Gica Gane, și a locuit pe strada Pinului în vila familiei Gane - am fost pe acolo când eram copil. Eu nu semăn cu el... La Liceul Ortodox Gica a fost colegă cu sora mea, Felicia, care a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dămăcuș, pentru Merișani pe Bârlad cu 70 zloți; 7. nepoții lui Ștefan Meseahnă: Costelea, Parăș, Drăghița, Toader, Sasca, Parasca și Docica, pentru satul din Dumbrava de sus de Vaslui unde a fost casa lui Ștefan Meseahnă, cu 50 zloți; 8. nepoatele lui Brudur pentru Brudureștii, pe Vaslui, cu 100 zloți; 9. Ionașco Jora, nepot Giurgii Răspop, pentru satul Măratei pe Vaslui cu 70 zloți; 10. Nastea nepoata lui Ion Curiac pentru Filipești și Săcuenii între Crasna și Bârlad cu 60 zloți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sus de Vaslui unde a fost casa lui Ștefan Meseahnă, cu 50 zloți; 8. nepoatele lui Brudur pentru Brudureștii, pe Vaslui, cu 100 zloți; 9. Ionașco Jora, nepot Giurgii Răspop, pentru satul Măratei pe Vaslui cu 70 zloți; 10. Nastea nepoata lui Ion Curiac pentru Filipești și Săcuenii între Crasna și Bârlad cu 60 zloți; 11. nepoții lui Șteful și Jurj, jumătate: Șteful și Marica pentru satul unde a fost Balo Sinăuții cu 500 zloți. Cu cei 1490 zloți, Ștefan a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Peleș și să facă parte din corpul diplomatic din Paris"... (din „Tradiții ale ospitalității"..., p. 64-65). Ulterior, Vasile Alecsandri avea să testeze soției sale, Paulina Alecsandri, moșia sa de la Mircești ca să profite toată viața ei de uzufruct, lăsând nuda proprietate nepoatelor sale, doamnei și domnișoarei Catargi. Acestea, în 1910, aveau să reclame că doamna Alecsandri, trecând peste drepturile ei de uzufructar, a tăiat o parte din pădurea de pe lunca Șiretului. Cine s-ar fi gândit oare că fermecătoarea pădure a Mirceștilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a arăta că nu există compromis posibil cu dușmanul. El vrea să arate că toată curtoazia cuceritorilor nu poate să ascundă complicitatea lor (voluntară sau involuntară) cu o ideologie odioasă. "Mulțumesc lui Dumnezeu pare un om cumsecade" spusese odată unchiul. Nepoata ridicase din umeri, semnificând explicit că aceasta nu se punea la socoteală, că nu era vorba decât de aparența superficială care nu înseamnă nimic și nu poate să șteargă statutul de ocupant 480. Într-o epocă în care Otto Abetz
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ideea că tânărul german ar putea fi descendentul unui emigrant protestant, lucru pe care se ferește să-l spună, evitând astfel orice tentativă de apropiere. Primirea este rigidă, imobilă și silențioasă. Un acord tacit unește de la început pe unchi și nepoată în refuzul de a se lega în vreun fel cu noul venit, de a nu schimba nimic din viața lor, de a face "ca și cum ofițerul nu ar exista, ca și cum ar fi fost o fantomă". Această liniște nu e lipsită de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
revine, mai întâi pentru a se încălzi ,,apoi, din obișnuință, el vorbește singur, fără să aștepte vreun răspuns despre dragostea lui pentru Franța, pentru Prințesa de departe. Declarație de dragoste care se potrivește foarte bine pentru Franța ca și pentru nepoată, pentru o căsătorie radioasă între Germania și Franța. Monologurile sale sunt o lungă confesiune: nu cea a unui războinic ci a unui muzician (care este totuși obsedat de sloganurile momentului care vor ca soarele să înceapă să strălucească deasupra Europei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tăinuite, lupta interioară corneliană pe care ne lasă să o ghicim "figura tragică a măștilor grecești" gravată pe un chip de statuie, pe care o trădează gesturile schițate, "tremuratul ușor al mâinilor" celei care tricotează, firul de ață rupt al nepoatei când el vorbește de fosta lui logodnică, sau, mai mult, bucățica de mătase imprimată, cu desenele lui Jean Cocteau reprezentând ca o mărturisire "zece mâini neliniștitoare" arătându-se reciproc cu moliciune. Dacă "prezența unui oaspete într-o casă se dovedește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Lars și nu "L'Arso", Arsul, când ea devine mamă nu mai acordă atenție acestui fapt. ("Strigă-l Arsul ca toată lumea! Acum, nu mai contează"). Bolnavul care se va însănătoși încetul cu încetul, îngrijit cu o tandrețe aproape maternă de către nepoata lui don Paranza, Venerina, deschide ochii mari albaștri plin de uimire ca să privească încăperea și ținutul care îl întâmpină. El cunoaște fericirea unei noi nașteri într-o țară necunoscută și o populație străină. Dar tocmai obstacolele lingvistice fundamentale într-o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în Flaubert, la dimension du texte, prezentare P. -M.Wetherill, Manchester University Press, 1982, pp. 121-140. 355 Vezi E. H. Langlois, Mémoires sur la peinture sur verre et sur quelques vitraux remarquqbles des églises de Rouen (1823) și scrisoarea către nepoata sa din 25 septembrie 1875. 356 "Doream să plasez în continuare după Sfântul Iulian vitraliul catedralei din Rouen. Era vorba sa colorez planșa care se găsește în cartea lui Langlois, nimic mai mult. Și această ilustrație îmi plăcea tocmai pentru că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
își găsește refugiul în droguri, iar Ela în alcool. Dacă Clea, ajunsă la spital în comă, le întroduce pe asistenta medicală, ce comunică situația sa, și pe bunica din partea tatălui, ce se bucură astfel de un moment de intimitate alături de nepoata sa, mamei îi revine atribuția de a se ocupa de aspecte ce țin de formalitate, și anume, conferințe de presă, recepții, dar și consilierea angajaților, mai exact a manichiuristei Bela, ce asigură amplificarea fluxului emoțional, dar și trecerea către personajul
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
de la disperare, trădare, regret, la revoltă și până la acceptare, iar intervenția unui personaj detașat de întreaga situație dramatică, și care este rezultatul unei situații speciale, bunica Cleei a corespondat cu o prietenă a acesteia din copilărie, Nbamira din Niger, în numele nepoatei sale, are rolul de a marca indicele în care se desfășoară oscilația înternă a personajelor, prin stabilirea unui punct de reper. Finalul tragic respectă lanțul dramelor, moartea Cleei dovedind că o femeie este definită de iubire, ceea ce îi dă forță
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
mai ții minte ce logică faină aveam ? Mă rog, esențialul e că îmi place de dom' Tăriceanu, de mor, mă! Fin-că, de multe ori la televizor, vocea îi seamănă cu a lu' bunicu-mi-o când zicea pe vremea lui Ceaușescu: ,-Mă, nepoate, dacă ajută Dumnezeu și nu murim, o vom duce tare rău..." Ce să fac ? Îmi pare rău de el, și încerc să-l consolez: -Poate ar fi bine ca o vreme să renunți la televizor... Ay, mamă, ce-i făceam
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
virgule, așa-s de micuțe. Ba nu-s nici floricele, nici virgulițe, mai degrabă castraveciori mici. Dar unii mititei, micuți de tot... I-a căzut Lialiei cu tronc. Trece Lialia pe la mătușa Jenia, om în toată firea, care numai de nepoata de-a doua n-are chef taman acum în decembrie, pe o vreme ca asta, Dar Jenia ce să facă, e vară cu pictorul. Vară primară. Și Lialia își mărturisește iubirea. Și-i povestește întreaga istorie: cum a venit ea
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
iotă, nu descurcă nici măcar titlul. Iar prostuța asta mică iubește și, culmea, a ales-o pe ea, Jenia, să-i încredințeze tainele inimii ei. Halal de așa taină: un bărbat de patruzeci de ani, la locul lui, se încurcă cu nepoată-sa, o copilă, prietena fiicei lui, chiar în casa lui, iar în timpul ăsta nevasta lui adevărată dă consultații pentru femei la trei blocuri de aici, pe strada Molceanovka și, dac-ar fi să fim răi, ar putea chiar să dea
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
din Basarabia, începând cu toamna anului 1945 și până la absolvirea cursurilor Secției de artă decorativă din cadrul Universității de artă plastică din Iași, am fost adăpostită în casa generoasei familii a generalului Ernest Ballif, din str. Sărăriei nr. 30, Iași. Sanda, nepoata generalului, era fiica talentatului pianist Radu Constantinescu, fost rector al Academiei de muzică și artă dramatică din Iași. Prin strădania acesteia, a luat ființă, la 1 iunie 1942, orchestra simfonică din localitate. Radu Constantinescu este numit director al acestei instituții
Amintindu-mi de pictorul Călin Alupi. In: Curierul „Ginta latină” by Victoria Semendeaev () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2235]
-
frumos și hotărât, ba chiar viteaz în însângerata noastră istorie! Și nu i-a trebuit mult înaltului ierarh până ce și-a amintit de studentul care-l avusese nu de mult timp, un moț de lângă Albacul lui Horia, căsătorit cu o nepoată a lui Avram Iancu. Pune mâna pe condei și-i scrie, chemându-l aici, la Sibiu, lângă scaunul mitropolitan. Iată scrisoarea: „Iubit părinte Trifa, Îmi amintesc de făgăduința ce ți-am făcut, în prezența păr. dr. Lupaș, că bucuros te-
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
Harul sau darul vrăjitoresc sînt moștenite de la o rudă apropiată, de la o persoană prezentată că o ființă reală - proiectată însă în mitologie prin nume ori prin vîrstă: "a moștenit harul de la mătușa să Frunsoleana, care a trăit 126 de ani"; "nepoata celebrei Omida" etc. Se constată în genere o ruptură onomastica la schimbul de generatii: numele strămoașelor sînt, statistic, mult mai ciudate decît cele ale moștenitoarelor; o demonstrează, de pildă, "Atena - fiica clarvăzătoarei Cîmpina". și desemnarea specializării face parte din protocolul
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
sau prin fotografii. Spre deosebire de text, fotografia - acolo unde apare - se bazează tocmai pe conformitatea cu prototipul vrăjitoarei țigănci, în varianta autohtonă (cu băsma, uneori chiar în costum popular). Oricum, afirmate explicit sînt alte identități etnice: maghiară - doamna Dafina din Ploiești, nepoata Frunsolenei "este unguroaica de origine din Budapesta"; o femeie recunoscătoare mulțumește "Anei Maria, unguroaica, că m-a rezolvat" - și, desigur, românească: "doamna româncă ghicesc în cărți, cafea".
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]