3,140 matches
-
activitatea este percepută ca o pedeapsă, lipsită de profit și satisfacții, pe care omul însă o va compensa prin distracții, jocuri, divertisment, alcool etc., munca devine astfel o sursă de nemulțumiri, conflicte, insatisfacții, sentimentul frustrării economice, limitare, neliniștea dată de nesiguranța locului de muncă, concurența, depășirea pregătirii profesionale etc. 5) Omul și condițiile de habitat P.H. Chombard de Lauwe care s-a ocupat de acest aspect subliniază faptul că nevoile de habitat ale omului sunt fiziologice, psihologice și sociale. În societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
produce schimbări formale, de ordin exterior și schimbări de fond. Primele sunt dominant social-comportamentale și de tip relaționist, celelalte privesc însăși natura umană, modul de a simți, modelele de gândire, viața emoțional-afectivă. Primul efect al crizei este dat de sentimentul nesiguranței, neliniștea dată de pierderea încrederii în lume, în instituțiile sociale, resimțite ca o amenințare a persoanei și a vieții individuale. Această stare de angoasă va trezi suspiciuni care vor duce la o alterare a relațiilor interumane, ostilitate, neîncredere, suspectare reciprocă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în mod automat și necritic de populație favorizând apariția unor reacții și conduite anormale, a unor idei colective absurde și a unei stări de tensiune psiho-socială extremă. Toate acestea vor constitui cadrul favorabil al dezvoltării unor stări de neîncredere, angoasă, nesiguranță ducând în final la o importantă regresiune psiho-socială a grupului uman respectiv. 2) Rolul planului formal-social Psihozele colective apar și se manifestă în cadrul spațiului social. Acesta reprezintă cadrul de manifestare al acestora. Fiind manifestări colective, ele sunt „exterioare” și reclamă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihoze colective”, sunt necesare anumite „condiții psihologice” ale grupelor umane, caracterizate prin următoarele: Hiperemotivitate cu exaltare emoțională. O stare de tensiune emoțională puternică, neexteriorizată care va duce, în timp, la o stare de epuizare emoțională cu apariția unei stări de nesiguranță și de angoasă permanentă și generală. Sugestibilitate crescută a grupului social-uman, caracterizată printr-o receptivitate la produsele imaginarului colectiv, de factură irațională. Acceptarea necondiționată și lipsită de orice fel de critică a unor „soluții” cu caracter absurd, irealizabile. Nevoia de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
liderului și a maselor, va face ca orice fel de comunicare să fie unidirecțională, de la lider la mase. Această comunicare are caracterul unei „așteptări” a unei soluții salvatoare. Aceste schimbări în planul relațiilor interumane se datoresc următorilor factori: Starea de nesiguranță, neîncredere, suspiciune, evitarea de contacte umane. Ea va fi compensată prin nevoia de asociere a indivizilor în scopul obținerii unei garanții de protecție prin siguranța oferită de apartenența la un grup. Apariția de grupe de interese sau marginale care oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
către alte regiuni sau țări, diferite de cea de origine, ca expresie a căutării unei ordini și siguranțe sociale care să anuleze angoasele și să confere o identitate precisă și sigură; conduitele de panică, psihozele delirante având ca substrat angoasa, nesiguranța în perspectiva viitorului legată sau raportată la teme catastrofice: sfârșitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, inundații, epidemii devastatoare etc.); mișcări sociale de masă cu caracter protestatar, revendicativ, sau de schimbare a ordinii sociale, de următoarele tipuri: proteste, marșuri, greve, revoluții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor majoritate, bolnavii psihici resimt spitalizarea ca pe o „carceralizare”. Scoaterea lor din familie și din grupul social și „intrarea” lor în „comunitatea terapeutică” formată din bolnavi psihici și personal medico-psihiatric de specialitate, constituie o situație psiho-traumatizantă (sursă de angoase, nesiguranță, impresia de abandon și mai ales obligativitatea acceptării „statutului de bolnav psihic”). Instituționalizarea reprezintă izolarea care poate merge până la „ruptura” definitivă a bolnavului de propria sa familie și de grupul său social. În marea majoritate a cazurilor, instituționalizarea bolnavilor psihici
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în istorie, după experiența demonizaților Evului Mediu, dizidenții politici ai secolul XX sunt victimele ideologiilor totalitare. Culpabilizarea bolnavilor este, de fapt, o falsă problemă. Ei sunt victimele unui stat, al unei puteri politice care se impune prin teroare. Tensiunea socială, nesiguranța, angoasa, insecuritatea, absurdul vieții, vor constitui „o stare de spirit” generală, o veritabilă psihoză colectivă a fricii, prin preluarea de către masele sociale a culpabilității statului și a puterii politice. Această situație creată va da naștere unei reacții protestatare de un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
place să fie solicitat pentru a îndeplini anumite sarcini în clasă. Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric). Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță, egoism. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru activitățile practice, educație fizică. Stilul de învățare: greoi, din cauza faptului că nu se poate concentra mult timp și se plictisește repede. Preferă activitățile practice și educația fizică. Este dezinteresat de celelalte activități din școală
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Îi place să fie solicitat pentru a îndeplini anumite sarcini în clasă. Temperament: un copil sociabil, comunicativ. Închiderea în sine este cauzată de plecarea părinților în străinătate și de pierderea suportului afectiv. Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru educație plastică. Stilul de învățare: greoi, din cauza faptului că nu se poate concentra mult timp și se plictisește repede. Este dezinteresată de activitățile din școală însă, cu toate acestea, bagajul informațional este relativ bogat, memoria
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric); Trăsături de caracter în devenire: egoism, nesiguranță, neglijență; Aptitudini: artistice (literare și specifice artelor plastice); Capacitatea de efort intelectual: medie. V. Observarea și înregistrarea datelor a. Dialog cu elevul Din discuțiile repetate purtate cu elevul B.D. reiese faptul că nu îi place la școală deoarece nimeni nu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
intens care se continuă în interiorul tău, distrugîndu-ți încetul cu încetul personajul, acea schimbare de lumină și de perspectivă, acea rotire a faptelor și a sensului lor, care se datorează oboselii și împrejurărilor, deciziei despre care îți inchipui că-ți aparține"; nesiguranța care crește, acea suferință imensă "care îți îmbibă rufăria de o sudoare aproape rece, lipind-o de piele, care îți sapă un gol în stomac, care-ți dă peste cap sistemul digestiv și respirator, care-ți creează o slăbiciune bruscă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
trebuie să țineți minte că o întărire oferită imediat pentru un comportament are un efect mult mai mare asupra acestuia decât o recompensă întârziată. Deoarece o recompensă ține, de obicei, de viitor, îi este asociat întotdeauna un anumit grad de nesiguranță. Cei care oferă recompensa ar putea să o retragă ori să schimbe condițiile necesare pentru a o obține. Angajatul s-ar putea să nu fie capabil să îndeplinească noile condiții, sp moară ori să nu obțină recompensa din alt motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
suspicioși cu privire la motivele pentru care îi întrebați ce le-ar plăcea. Dacă managerul lor le-a aplicat pedepse și întărire negativă, s-ar putea să nu aibă încredere că veți folosi aceste informații în beneficiul lor. 3. Din cauza climatului de nesiguranță creat prin reorganizare și scăderea numărului de personal, oamenii înclină să „rămână în expectativă”. S-ar putea să încerce să vă spună ceea ce cred ei că vreți să auziți, mai degrabă decât să riște să spună ceva care ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Combinând întărirea socială pentru progres cu un bonus întârziat și nesigur, se pot depăși unele neajunsuri asociate cu această formă de recompensă organizațională. Participarea la câștiguri Deși există multe forme de participare la câștiguri, practic toate au probleme cu întârzierea, nesiguranța și controlul. În cele mai multe planuri, există alta pentru a determina suma ce trebuie împărțită și o formulă pentru a determina distribuția către angajați. Fondul comun care trebuie împărțit este de obicei calculat folosind o formulă care consideră câștigurile drept o
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
un număr mic de actori și interacțiuni repetate într-un orizont de timp pe termen lung, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare crucială pentru statele care își urmăresc interesele naționale. Instituțiile pot facilita cooperarea prin reducerea costurilor de tranzacție, scăderea nesiguranței și modelarea așteptărilor statelor. Instituționaliștii recunosc că relațiile interdependente sunt o premisă importantă pentru cooperarea internațională. Tiparele bine dezvoltate ale interdependenței economice sunt cruciale pentru că ele măresc atât sfera câștigurilor comune, cât și frecvența contactelor dintre state. Astfel, instituționaliștii susțin
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
asemenea, Keohane afirmă că regimurile internaționale pot avea un rol funcțional în facilitarea cooperării între egoiști raționali. Mai întâi, regimurile reduc costurile de tranzacție sau costurile negocierii, monitorizării și punerii în practică a acordurilor. În al doilea rând, regimurile reduc nesiguranța și oferă informații care modelează așteptările statelor privind comportamentul viitor. În anarhie regimurile sunt dificil de creat pentru că este dificil ca statele să stabilească obligații legale prin intermediul regimurilor. Totuși, odată create, ele vor fi utile statelor și, în consecință, vor
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1997, p. 7; vezi și Roy, 1998b, p. 104) Conform comportamentului realismului identității, preocuparea elitelor conducătoare față de suveranitatea lor internă le-a făcut să participe în cadrul instituțiilor internaționale. Mai mult, profesionalizarea, pluralizarea și descentralizarea ierarhiei politicii externe au făcut loc nesiguranței și incoerenței în procesul de luare a deciziilor. Comentatorii observă că incertitudinea politică a dus la o poziție reacționară, și explică natura oarecum opacă a atitudinii Chinei în multe chestiuni cheie, cum ar fi viitorul Taiwanului și unificarea coreeană. De
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
față noilor provocări. Aceasta presupune ca elita statului să accepte schimbarea politică fundamentală. Indiferent cât de puțin probabilă este această cale pe termen scurt, eșecul Chinei de a o urma nu va face decît să-i intensifice, doar, sentimentul de nesiguranță în sistemul internațional. Criza de identitate a Chinei reflectă faptul că statului îi lipsește un fundament ontologic stabil, în sensul că ideologia comunistă nu a fost înlocuită cu o alta, capabilă să restabilească un sentiment stabil al coeziunii naționale. Într-
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Criza de identitate a Chinei se reflectă în mod direct în politica ei externă distinctă. Din analiza lui Iain Johnston rezultă că intensificarea orientării "realiste" a politicii externe a regimului chinez începând cu 1989 stă la baza sentimentului profund de nesiguranță în relație cu lumea. Realismul identității nu este o reacție coerentă la problemele strategice ale Chinei pentru că ea nu este capabilă să-și rezolve în sens structural niciuna dintre dificultățile cu care se confruntă. Aceasta se datorează faptului că țara
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
loc în sistemul internațional după 1989 a generat întrebări fundamentale cu privire la traiectoria generală a sistemului internațional la sfârșitul secolului. Într-o perioadă de timp extrem de scurtă, structura aparent imuabilă a conflictului dintre superputeri s-a dezintegrat. După o perioadă de nesiguranță, începem să discernem conturul noii ordini internaționale. Tendințele ce par a se contura oferă motive întemeiate pentru a crede că sistemul internațional emergent se află în mijlocul unui proces istoric de transformare. În aceste circumstanțe, gândirea critică dobândește o semnificație istorică
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în fața primejdiilor existenței, fără sprijinul celorlalți. Ceilalți oameni, chiar dacă sunt uneori cauze de supărare și neînțelegeri, reprezintă și un mijloc de supraviețuire, un sprijin, ne pot înțelege și ajuta. Refuzul companiei umane este însoțit de lipsa de protecție și creșterea nesiguranței. Capitolul I Perspective asupra problematicii libertății I. 1. Argumente filosofice în interpretarea libertății Despre conceptul de libertate Libertatea este concepută de obicei ca absența oricărei constrângeri exterioare: acest sens uzual al cuvântului libertate (din latinescul liber) definește de altfel și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
experiența de viață sau de situațiile de mediu, frustrarea poate lua forme patologice. Orice frustrare În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
ordine, așa se pare, trebuie să fie deosebit de simplă. Ea precedă orice experiență și trebuie să treacă prin întreaga EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 249 experiență, ea nu are voie să fie afectată de nici o neclaritate și nesiguranță proprie experienței. Ea trebuie, mai degrabă, să fie din cel mai pur cristal. Acest cristal nu apare însă drept o abstracție; ci drept ceva concret, chiar drept lucrul cel mai concret, oarecum cel mai dur. (Log. Phil. Abh., nr. 5
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care nu intră soarele intră doctorul.” 2. Clădiri din grinzi. Acumulează în grinzi tensiuni uriașe care se reflectă imediat în activitatea persoanelor din interiorul lor. Teoretic, în interiorul clădirilor cu grinzi metalice apare o tensiune, o stare de neliniște, care sporește nesiguranța celor ce intră în interiorul acestor clădiri. Prin sporirea acelei nesiguranțe omul devine mai vulnerabil în realizarea unei afaceri cît mai rapid, afacere ce se dovedește păguboasă pentru oaspeți. Pe termen lung persoanele ce lucrează în acele clădiri vor fi stimulate
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]