4,439 matches
-
operative, cu o contribuție notabilă și în etapa a doua a participării României la cel de-al doilea război mondial, desprinderea României de Axă și trecerea de partea Națiunilor Unite și participarea în continuare la operațiile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest, la operațiile din Ungaria, Cehia și Slovacia, inclusiv lupta cu arma în mână contra elementelor germane răspândite pe întreg teritoriul țării, cu scopul de la le dezarma și a le face inofensive. Numai în București, efectivele de jandarmi acționate au fost
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
fântâni și vase de ceramică. În construcțiile Veneției de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de al XVI-lea, un rol deosebit l-au jucat arhitecții și sculptorii, membrii ai familei "Lombardi", cu numele adevărat "Solari", originară din nord-vestul Italiei (Lombardia), și care și-au schimbat numele după provincia de origine. Christoforo Solari ""Il Gobbo"" ("Cocoșatul") (1460-1527), care a construit mausoleul pentru Lodovico Moro și Beatrice d'Este de la mănăstirea ("Certosa") din Pavia, și fratele său Andrea (1462-1523) au
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
din partea vecinilor Bulgariei, Imperiul Bizantin și Serbia, dar și-a condus imperiul spre o perioadă de revenire economică și de renaștere culturală și religioasă. Totuși, împăratul nu a putut mai târziu să reziste incursiunilor succesive ale otomanilor, invaziilor maghiare dinspre nord-vest și Morții Negre. Într-o tentativă sortită eșecului de a lupta cu aceste probleme, și-a împărțit țara între cei doi fii ai săi, astfel obligând-o să facă față slăbită și fărâmițată iminentei cuceriri otomane. Ioan Alexandru era fiul
Ioan Alexandru al Bulgariei () [Corola-website/Science/306719_a_308048]
-
mai mare, Mihail Asan al IV-lea, cu fiica lui Andronic, Maria (Eirene), căsătoria având loc în 1339. Împăratul bulgar a putut acum să-și îndrepte atenția către Belaur, dar abia în 1336 sau 1337 a fost stinsă rebeliunea din nord-vest. În preajma anului 1332 Ioan Alexandru și-a încoronat fiul cel mai mare Mihail Asan al IV-lea ca împărat asociat, poate pentru a asigura rămânerea tronului în familie. El și-a urmat tradiția de asociere la domnie cu încoronarea fiilor
Ioan Alexandru al Bulgariei () [Corola-website/Science/306719_a_308048]
-
pe Vladislav I Vlaicu să recucerească Vidinul de la Ungaria. Războiul a avut succes, și Ioan Srațimir a fost reînscăunat în Vidin în 1369, deși regele maghiar l-a forțat să-l recunoască drept suzeran. Rezolvarea relativ reușită a crizei din nord-vest nu a ajutat la recuperarea pierderilor din sud-est. Mai mult, în preajma lui 1369, turcii otomani sub Murad I au cucerit Adrianopolul și l-au făcut capitală a statului lor în plină expansiune. În același timp, au capturat și orașele bulgărești
Ioan Alexandru al Bulgariei () [Corola-website/Science/306719_a_308048]
-
în India, aflată de multă vreme în conflict cu statul vecin. În apropierea orașului Hyderabad din sud, apele Indului formează o deltă uriașă. Karachi, cel mai mare oraș din țară și principalul port al fluviului, este situat la marginea de nord-vest a deltei. Clima este subtropicală aridă în nord și tropicală secetoasă în sudul Pakistanului.
Ind () [Corola-website/Science/306738_a_308067]
-
la apariția Regatului Colchida în vestul Georgiei. Grecii antici numeau vestul Georgiei ca „Colchida”. Această regiune apare în legenda a lui Iason și a argonauților, care ar fi călătorit aici pentru căutarea lână de aur. Din anul 2000 î.Hr, nord-vestul Colchidei a fost locuită de triburile georgiene „svan” și „zan”. În estul Georgiei s-au dus lupte pentru putere între diferitele confederații de triburi în perioada secolelor al VI-lea - al IV-lea î.Hr., din care au ieșit învingătoare triburile
Georgieni () [Corola-website/Science/306732_a_308061]
-
Oceanul Pacific de nord. De la data de 27 august 1689 fluviul, după multe conflicte politice și militare din trecut, este în prezent granița naturală dintre Chină și Rusia. Fluviul ia naștere la 65 km în vest de Mohe (oraș situat la nord-vest de Munții Hinggan din provincia chineză Heilongjiang) formându-se prin confluenta râurilor Argun și Shilka, formând mai departe o graniță naturală pe o distanță de că. 2000 km, având ca afluenți râurile Huma, Seja și Songhua. Înaintea munților „Sichote-Alin” (din
Amur (fluviu) () [Corola-website/Science/306757_a_308086]
-
treia din cele patru conferințe imperiale care s-au ținut în legătură cu atacul. Aprobarea oficială a fost dată pe data de 1 decembrie. Pe data de 26 noiembrie, 1941, o flotă compusă din 6 portavioane a plecat spre o zonă la nord-vest de Hawaii, de unde avea să inițieze atacul. Planul era ca 405 avioane să participe: 360 pentru cele două valuri de atac, 48 pentru patrulă aeriană defensivă, inclusiv 9 avioane de atac din primul val. Primul val avea să fie atacul
Atacul de la Pearl Harbor () [Corola-website/Science/306751_a_308080]
-
Cu timpul (5,7 mil. de ani) materialul sau s-a erodat profund făcând loc unei dense rețele de diguri, un mare număr de trepte și abrupte tăieturi verticale pe coasta Anagan. Masivul Teno ("Macizo de Teno") se află în nord-vestul insulei. Lacul Anaga s-a format în văile și cheile formate de eroziuni. Marerialul aici este mai vechi (7,4 milioane ani; Muntele Gală are cea mai mare înălțime: 1.342 m. Un peisaj mai deosebit al acestui masiv îl
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
numai câțiva km, pe Tiede la 3.000 de metri deasupra nivelului mării. De asemenea, contraste majore sunt și la joasă altitudine, unde climă merge de la arida în partea de sud-est în zona Santa Cruz de Tenerife la mediteraneană în nord-vest unde se află Buenaventura del Norte și La Orotava. Vânturile din nord-vest aduc 73% din precipitații, iar aici umiditatea este mai crescută. Diferențele de precipitații sunt, mai ales, între anotimpuri, în lunile de vară din mai până în septembrie este de
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
mării. De asemenea, contraste majore sunt și la joasă altitudine, unde climă merge de la arida în partea de sud-est în zona Santa Cruz de Tenerife la mediteraneană în nord-vest unde se află Buenaventura del Norte și La Orotava. Vânturile din nord-vest aduc 73% din precipitații, iar aici umiditatea este mai crescută. Diferențele de precipitații sunt, mai ales, între anotimpuri, în lunile de vară din mai până în septembrie este de obicei secetă. Cu toate ca pe insula precipitațiile sunt reduse, rezervele de apă sunt
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
كوردستان, însemnând "Pământul kurzilor"; antic: "Corduene", vechi: "Koordistan", "Curdistan", "Kurdia", și Kurdă: "Kurdewarî") este numele unei regiuni geografice și culturale din Orientul Mijlociu, locuită cu preponderență de kurzi. ul cuprinde părți largi din estul Turciei (Kurdistanul Turc), nordul Irakului (Kurdistanul Irakian), nord-vestul Iranului (Kurdistanul Iranian) și părți mai mici din Azerbaijan (Kurdistan Uyezd), nordul Siriei (Rojava) și din Armenia.. Regiunea este delimitată aproximativ de munții Zagros și de culmile estice al munților Taurus. Din punct de vedere politic, Kurdistanul Irakian este singura
Kurdistan () [Corola-website/Science/306863_a_308192]
-
din județul Suceava din anul 2015 la poziția 291, având codul de clasificare SV-II-m-A-05569. Pe aceastăp listă se precizează că ruinele se află la circa 100 m sud-vest de incinta actuală. În anul 1530, la vreo 500 m mai spre nord-vest de ruinele vechii biserici, marele logofăt Toader Bubuiog a început construirea unei noi biserici de piatră. Ctitorul acestei biserici era un înalt demnitar politic, deținând dregătoriile de pârcălab de Roman (1516-1523) și mare logofăt al Moldovei (1525-1537). În perioada domniei
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
degradat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Locașul de cult a rămas fără acoperiș până când nordul Moldovei a fost ocupat de austrieci. Intemperiile produse în această perioadă au dus la deteriorarea picturii interioare. În anul 1867, la nord-vest de biserică a fost înălțat un turn-clopotniță de piatră, cu un etaj. În decursul timpului, Biserica Arbore a suferit o serie de reparații parțiale, de consolidare și restaurare, care nu i-au alterat arhitectura inițială. În secolul al XX-lea
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
slujbe religioase. În prezent, în satul Arbore mai funcționează alte două biserici ortodoxe: Biserica "Sf. Treime" (construită în 1912 în partea de vest a satului) și Biserica "Sf. Gheorghe" (construită în perioada 2003-2010 în locul numit “Cutul de pe Clit” din partea de nord-vest a satului). Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" din Arbore are un plan asemănător cu al bisericii din Reuseni, prezentând multe elemente comune cu biserica Mănăstirii Dobrovăț, ambele construite de Ștefan cel Mare în anii 1503-1504. Ea a fost construită
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
construit în jurul actualei Biserici Reformat-Calvine din Turda-Veche. În secolele XV-XVI actuala Biserică Reformată-Calvină era deja împrejmuită cu un zid gros de apărare, având patru bastioane de colț (vezi planul anexat). Pe vremea principelui Sigismund Báthory (1581-1597 si 1599-1602), bastionul de nord-vest a fost demolat, spre a permite reconstrucția și extinderea Palatului Princiar învecinat Bisericii (azi Muzeul de Istorie). Biserica, zidul înconjurător si bastioanele, au avut de suferit în timpul luptelor lui Gheorghe Basta (1600-1601), precum și în urma conflictelor armate dintre Curuți si Lobonți
Ruinele fortificației medievale din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306928_a_308257]
-
de 4-5 m. Din bastioanele semicirculare a mai rămas doar unul singur ("Turnul Pârcălabului"-"Pârcălab torony"), având incizat anul 1870. S-a păstrat până azi și bastionul pătrat, care servește de intrare în curte (“Turnul de intrare”). În partea de nord-vest se observă în zid urma unui portal încheiat în arc frânt și alături inscripția: "RENOVATUM ANNO 1740 TEMPORE CURATORIS KOMIVES". În secolul al XVI-lea biserică a trecut de la cultul romano-catolic la cultul reformat-calvin. Lăcașul a suferit distrugeri în timpul conflictelor
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă () [Corola-website/Science/306963_a_308292]
-
diagnosticați în 2002. Deși în Zona de Excludere a Cernobîlului anumite zone restrânse vor rămâne închise, majoritata teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare și activitate economică. CAE Cernobîl () se află în apropiere de orașul Pripiat, Ucraina, la 18 km nord-vest de orașul Cernobîl, la 16 km - sud de frontiera ucraino-belarusă și aproximativ 110 km nord de Kiev. Centrala a fost compusă din patru reactoare de tip RBMK-1000, fiecare capabil de producere a 1 GW de putere electrică. Construirea centralei a
Accidentul nuclear de la Cernobîl () [Corola-website/Science/306952_a_308281]
-
și în contraofensiva sovietică din iarna 1941-1942. Pentru succesele în luptele din jurul Moscovei a fost avansat la gradul de general-colonel. Konev a ocupat funcții importante de comanda pentru tot restul războiului: comandant al Fronturilor de Vest (până în februarie 1943), de Nord-Vest (februarie-iulie 1943) și a celui Ucrainean - redenumit Frontul I Ucrainean (iulie 1943 - mai 1945). Cât timp s-a aflat la comanda Frontului Ucrainean a participat la Bătălia de la Kursk, ocupându-se de coordonarea flancului sudic al contra-ofensivei sovietice. După victoria
Ivan Konev () [Corola-website/Science/306984_a_308313]
-
(rus. Москва) afluent al râului Oka, râul are 502 km lungime. Râul aparține de bazinul hidrografic al fluviuliui Volga, izvorește din masivul Smolensk (ce atinge numai 320 m înălțime) curgând prin regiunea Smolensk în direcția nord-vest, schimbând direcția cursului spre nord-est apoi est, traversează lacul de acumulare Moshaik și o serie de orașe după care ajunge în capitala Rusiei Moscova. Traversează capitala în direcția nord-vest, sud-est făcând numeroase meandre, în dreptul Kremlinului se află câteva insule, parcul
Râul Moscova () [Corola-website/Science/307788_a_309117]
-
atinge numai 320 m înălțime) curgând prin regiunea Smolensk în direcția nord-vest, schimbând direcția cursului spre nord-est apoi est, traversează lacul de acumulare Moshaik și o serie de orașe după care ajunge în capitala Rusiei Moscova. Traversează capitala în direcția nord-vest, sud-est făcând numeroase meandre, în dreptul Kremlinului se află câteva insule, parcul Gorki, la 120 km de Moscova se varsă lângă Kolomna în râul Oka. Debitul mediu anual este de 970 m3/sec. Albia râului Moscova este curățată pentru navigație are
Râul Moscova () [Corola-website/Science/307788_a_309117]
-
nord de Ohio River, pentru a putea satisface nevoile de teren ale statelor care au început să apară după Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii. Porțiunea care urma să devină Illinois Territory era o parte a mult mai extinsului "Teritoriu de Nord-Vest" (în original, Northwest Territory), care s-a aflat la maxima sa extindere între 13 iulie 1787 și 4 iulie 1800, când Indiana Territory a fost format, iar Ohio se pregătea să fie admis în Uniune ca stat. În ziua de
Illinois (teritoriu SUA) () [Corola-website/Science/307819_a_309148]
-
aliate care au ajuns la Berchtesgaden și reședința lui Hitler de la Berghof. Grupul de Armate G s-a predat americanilor la Haar, în Bavaria, pe 5 mai 1945. Feldmareșalul Montgomery a primit capitularea tuturor trupelor germane din Olanda, Germania de nord-vest și Danemarca la Lüneburg Heath, o regiune dintre orașele Hamburg, Hanovra și Bremen pe 4 mai 1945. Cum comandantul operațional al unora dintre aceste forțe era amiralul Karl Dönitz, noul Reichspräsident al celui de-al treilea Reich semna practic sfârșitul
Frontul de vest (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/307805_a_309134]