3,544 matches
-
dvoastră în mediu social și profesional, stimulând dezvoltarea celor valoroși și inhibând minciuna, impostura, ipocrizia, non valoarea, mediocritatea, pentru care ați fost contestat de unii, dar mult stimat, iubit și apreciat de alții. Pentru toate acestea ne declarăm aleși si norocoși că am avut șansa să fim în preajma unei personalități cu cariera și prestigiul dumneavoastră. Am vrea, cu permisiunea acordată, să vă strângem mâna și să vă îmbrățișăm acum și mulți ani de acum înainte, să aveți parte de multă sănătate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
par importante spre a fi ilustrate. Tactul pedagogic al didacticianului, al Profesorului Emerit, al omului de știință omagiat, Gh. Mustață, participant activ la formarea unor biologi competenți de sorginte ieșeană, sunt etaloane valorice ce-i subliniază calitatea, munca și rezultatele. Norocoșii care am avut prilejul să-l cunoaștem îndeaproape păstrăm imaginea specialistului pasionat, profund creator. In ceea ce mă privește am rămas surprins și de calitățile spirituale ale dsale, de logica exprimării ideilor, de abilitatea selectării soluțiilor salvatoare dintr-un mănunchi de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
atenția încordată până la final indiferent de durata expunerii. Îl privești și-l asculți cu plăcere când vorbește despre evoluționism, sau când explică din tainele entomologiei, urmărindu-i gesturile care probează pasiunea pentru meserie, pentru știință. Știu că sunt unul dintre norocoșii care a avut ca și conducător de doctorat un om deosebit și sper ca în timp să mă pot alătura celor care-și permit să-l numească „Gimi” și că voi avea mereu ușa deschisă la familia Mustață. STAȚIUNEA AGIGEA
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mamele lor erau însoțite și de strigături. Dacă cineva dorea să intre în joc mai tîrziu, atunci trebuia să aștepte ca unul să cîștige. În ziua aceea, de Sfinții Constantin și Elena, Dinu a ieșit la o pișcă. Nu era norocos și din acest motiv intra rar în joc. Prefera să chibițeze, să rîdă, să profite de un moment de relaxare. Pe terenul bătătorit erau atîtea monezi că unele erau încălecate peste altele. În jurul mătcii era gol, parcă era un loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
toată ziua „Doamne, Doamne!“ (Matei, 7, 21) și se socotesc în dreptățiți, pe baza zelului lor exterior, să capete un fotoliu de orchestră în rai. Cei care sunt siguri de mântuirea lor și privesc condescendent spre semenii lor mai puțin norocoși. Evident, credința care nu devine și un mod de a fi, care nu-și practică premisele, care nu participă la viața comunitară nu depășește nivelul speculației intelectuale și al „gratuității“ estetizante. Dar credința care se epuizează în ritualism bigot și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
imperii într-o astfel de situație față de sine, ca ele să poată fi mulțumite dacă își pot păstra numai independența lor și dobândea o influență hotărâtoare în soarta tuturor imperiilor. Rusia, a cărei situație fizică și politică, încă tare și norocoasă, nu are să se teamă din afară de nici una din urmările care sunt atât de strâns legate cu natura măririi, ci să spere totul. Măsura măririi și puterii anumitor state este hotărâtă de locul, puterea și constituția statelor vecine. De aceea, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
imperiului și natura locului ca atare este suficientă să influențeze mândria unei națiuni. La fel simte întru totul Rusia cea eficace superioritatea sa, cunoaște influența climei sale și avantajele situației sale fizice și politice, folosește forțele sale și situația sa norocoasă, se uită la alte națiuni cu un fel de desconsiderare; se vrea și este obișnuită să se vadă de departe moderat mai puternică și superioară în veghea și opiniile ei; nu se teme de nici un pericol și de nici un sacrificiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pe care-l întreține clima, terenul, poziția sa, felul de viață dur al locuitorilor săi și sângele său tânăr, se leagă nemijlocit de tactica, ordinea și planurile de acțiuni. De la întâiul fondator al acestui imperiu, Petru I, până la Ecaterina cea norocoasă și de la Petersburg până la Marea Camceatca, Caspică, Neagră și Baltică se găsesc momentele acestui adevăr. Abia era luat Azovul, că Petru I înjgheba pe Volga șantierul de construcții navale de la Voronež și portul de la Taganarog și imediat după pacea de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și vecinătatea Rusiei acționează activ peste tot și cel mai puternic asupra acestor țări. N. Deja ele o au vecină pe mare și pe uscat. Rusia, care în urmă cu 16 ani, după un război atât de costisitor și de norocos, abia îndrăznea să ceară independența Crimeii, are acum Crimeea, Bugul, Niprul, Marea Neagră și Nistrul sub dominația sa, se mărginește cu Moldova și a exprimat deja dorința preliminară să aibă încă și portul Cetatea Albă. Poftesc aici alăturat să nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
după încheierea ultimului război în Rusia și a fost numit ca episcop. Un act care câștiga pe locuitorii greci ai Turciei și întărea favorabilele lor idei preconcepute despre Rusia; un act care valora aproape mai mult ca două campanii militare norocoase. Crimeea, Oceacov, Moldova și Valahia, Bulgaria și Grecia vor face curând o țară și vor avea un interes interesul Rusiei în măsura în care se lasă să existe cauzele spre aceasta ele nu se interceptează. Încheiere. Moldova și Valahia garantează țărilor ereditare cezaro-crăiești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
erau cunoscuți nu numai in Bucovina ci și în toate universitățile din țară unde susțineau concursul de admitere elevii lor. Lecturarea microbiografiilor acestor oameni deosebiți ai școlii noastre, vor lămuri cititorul acestei cărți, de ce ne-am putut consideră niște copii norocoși, fiind sub oblăduirea unor asemenea capacități. Generația noastră a fost martora la două acțiuni de epurare a cărților din renumită bibliotecă a liceului nostru, care dispunea de un mare număr de volume în limba română sau germană, toate legate în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
indirect, grație experimentării și desigur tocmai de asta, eu pun mâna’n foc pentru existența ei. Și nu doar atât. Chiar dacă n’aș fi aflat prin experiment de ea, și nici n’aș fi crezut spusele celor - să le spun norocoși? - care o simt direct, dar rămânând cu aceeași gândire, tot aș fi pus mâna’n foc. Căci o existență dusă doar aici, scurtă cât e, dar tot scurtă În raport cu veșnicia lumii, ar fi o soartă cumplit de tristă și Încă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mării e un proces negentropic, ce necesită implicit multă energie liberă, sarea e o entropică; firesc deci, pentru o planetă care evoluează spre entropie, degradare, cu sau fără “grija” omului, să zămislească aceste zăcăminte de sare. Românii par a fi norocoși, căci sarea lor ar ajunge Întregii omeniri vreo două secole, bașca și câtă au cărat romanii, bizantinii, turcii... Alții, pe aiurea, au depus și depun Încă multă trudă pentru a o obține din mare. E mare nevoie de ea, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori s-a trezit din moleșeală, s-a ridicat și s-a dus să-și ia cadoul. Era foarte bucuroasă. Această stare i se citea în priviri. Primise o șepcuță albă, de vară, și un tricou. Pune-o pe cap, norocoaso!îi spuneam noi. A așezat-o pe cap și n-a mai dat-o jos fiindcă se simțea bine cu ea. După terminarea tombolei, fiindcă ne apropiam de Nei Pori, am căutat să-l înveselim pe Spiros, șoferul nostru, un
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
au luat cuvântul muncitori de la Uzinele "23 August" și "Vulcan", scriitori, artiști lirici etc. Referatul cerea arestarea compozitorului și trimiterea lui imediată în judecată, dar Andricu s-a ales, până la urmă, doar cu excluderea din Academie și din Uniunea Compozitorilor. Norocos a fost și Lucian Pintilie, "demascat" tot în anul de grație 1959, pentru că "umblă cu barbă, deși nu-i stă bine", "este îngâmfat la maximum", "nu-și salută colegii", dar, mai ales, pentru că ar fi tratat cu superficialitate emisiunea Tv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
rictusul ofuscat al autorului. O fi dreptul meu? P entru a ilustra "nevolnicia" literaturii noastre, de regulă se aduce argumentul absenței unui NOBEL pentru români, prin comparație cu vecinii de continent, mai galonați, ca să nu spunem mai abili și mai norocoși. Una dintre explicații ar putea-o constitui tocmai faptul că ne autodeclarăm, de bună voie și nesiliți de nimeni, nevolnici. În vreme ce megieșii nu știu să fi proclamat vreodată "despărțirea de", să zicem, Petöffi, noi ne îngăduim să cerem ultimativ despărțirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cască, genunchere și cotiere (Bicicletă? Visul meu. N-a fost să fie), nu am avut scaune speciale în mașini (Mașini? Pe vremea mea exista un singur automobil particular în tot târgul, o IFA în doi timpi, câștigată de un mare norocos la Pronosport) nu ne-am spălat pe mâini după ce ne-am jucat cu toți câinii și pisicile din cartier, nu am ținut cont de câte lipide și glucide mâncăm (în copilărie nu-mi doream altceva decât să mănânc salam Poiana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care ținea toată noaptea. Bine, nu se întâmpla întotdeauna, dar în orice caz, oamenii erau mai buni și Dumnezeu parcă mai înțelegător cu poporănii. Se termina și cu joaca, cu cântările aducătoare de ploaie. Ni se repartizau treburile. Eu eram norocoasă că mă ocupam de croșetat, tricotat, coseam flori frumoase pe pânză, bluzițe, cămășuțe, dar mai țineam și cartea pe genunchi și învățam poezii. Ce mult îmi plăcea de Coșbuc: Ești schilav tot! Un cerșetor te-ntorci acum acasă Și ce
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
baltă, are ceva bani la el, Relule, nu-ți fă griji că nu se descurcă. Mă mai gândeam că Laur are douășunu-douășdoi de ani la urma urmei. Are destulă viață Înainte și timp berechet ca să colinde lumea pe sub steaua lui norocoasă, pe când eu și Andrei, la trei’ș’cinci-trei’șase, nu ne-am mai aștepta la mare lucru de-acum Încolo. Iarăși trebuia să-mi aduc aminte că epuizasem tot felul de metode prin care să mă mențin pe linia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
stare, că dacă-mi iese ceva pe-acolo te chem și pe tine. După miezul nopții când am ajuns acasă cu paharele, transpirat și Îmbâcsit tot de gunoaiele prin care scormonisem, m-am apucat să-i povestesc lui Neli. Steaua norocoasă a lui Laur s-a ivit În sfârșit. L-a luat de suflet un tip cu mari posibilități, s-a dus să frece În găoază pământul făgăduinței, să fertilizeze vastele-i Întinderi de verdeață și răcoare. Nu gusta Neli astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
trenul foamei”, era cumplită. Trenul apărea ca o fantomă din întuneric... Pe peron se dezlănțuia o goană turbată către el. Cine cădea căzut rămânea...Peste cei căzuți, călcați în picioare, veneau ceilalți. Trenul era sortit să aparțină celor puternici și norocoși, ceilalți, cei mai mulți, nu mai sperau nimic. Cât ai clipi, o mulțime agitată, umplea vagoanele până pe scări cățărați pe tampoane și pe acoperișuri, înghesuiți câte 10-15 în compartimente de 6 persoane, de nu mai încăpea un ac. Unii disperați, căutau să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe geamurile vagoanelor, însă cei mai mulți erau împinși cu brutalitate înapoi... afară. Peste tot înjurături, lovituri, îmbrânceli, blesteme până când trenul se punea în mișcare. Un peron plin cu dezamăgiți sortiți morții de foame..., se uitau cu ochii în lacrimi, după cei „norocoși” care se îndreptau spre „pământul făgăduinței”, un nou Erihon.. În acel an de foamete și groază, Seminarul „Veniamin Costache” și-a încheiat mulțumitor anul școlar.. și, cu admiterea din toamnă, a intrat într-un nou an școlar. Elevii au trăit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Toate acestea le-am aflat târziu, aș spune într-o a doua viață. Căci pentru generația mea, prăbușirea regimului comunist de la finele anului 1989 a fost borna altui început. Ca și ceilalți profesioniști în disciplinele socio-umane, am trăit atunci o norocoasă schimbare redescoperind istoria, psihologia, sociologia. ,,Mica istorie" a poveștii mele de viață poate fi astfel o probă validă din fluviul ,,marii istorii" din cea de-a doua jumătate a secolului XX în Europa de Est. Din creuzetul amintirilor primare Între testele proiective
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
oarecum, claustrarea în gineceul medieval al țesătoarelor de tapiserii. Dar cercetarea e o muncă de artist, cum spune Serge Moscovici, o aventură al cărei început și sfârșit nu-ți aparține. Aș spune acum că am trăit un timp fascinant. Și norocos, prin aceasta. E ca-n povestea asiatică a darului făcut de-un înțelept rătăcitor la botezul fiului de împărat: i-a urat să trăiască vremuri interesante. Le trăiesc în continuare. Mai puțin atrasă de aventura necunoscutului și cu mai multă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
proprii de și mai mult timp. Am început să-mi finanțez studiile doctorale în același fel în care procedează mulți oameni din cadrul științelor umane și sociale și în ziua de azi. Scrii propuneri de cercetare tot anul și dacă ești norocos primești o bursă timp de câteva luni, poate chiar jumătate de an. În unele perioade nu ai nimic și în altele ai două burse pentru același interval de timp. În anii 1980 studenții la doctorat nu erau la fel de numeroși ca
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]