5,043 matches
-
și l-a împins spre mal pe un val”. Atacul dat de Ștefan i-a surprins pe turci, care se pregătiseră să preîntâmpine un atac venit din partea opusă. El a fost atât de puternic și cu măiestrie dat, încât întreaga oaste otomană a fost pusă în derută. O spune Kemal-Pașa-Zade: Turcii au fost puși pe fugă încă înainte de a se fi terminat bătălia și „Părăsind lupta și măcelul, au fugit astfel încât nici nu s-au mai uitat îndărăt. Nici nu era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bazat numai pe surse străine și se întreba ce ar fi scris un cronicar oriental despre această bătălie. Prin publicarea fragmentelor din cronica lui Kemal-Pașa-Zade avem de data aceasta posibilitatea să știm ce a scris un cronicar oriental despre urmărirea oastei otomane. După acest cronicar, urmărirea moldovenilor a fost atât de aprigă, încât turcii au fost nevoiți să fugă pe drumuri pe care nu le cunoșteau. „Când călăreții (turci), venind iute ca vântul și cu iuțeala unui torent, s-au îngrămădit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zile n-au încetat să ucidă turci așa că mai toți au pierit și puțini au scăpat”. Văduva sultanului Murad II, țarița Mara, fiica despotului Gheorghe Brancovici, spunea că „Niciodată armatele turcești n-au suferit un dezastru atât de mare”. Pierderile oastei otomane au fost uriașe: 40.000 de morți și 4.000 de prizonieri. Unii dintre prizonieri au vrut să se răscumpere pe 4.000, 2.000 sau 1.000 de galbeni, dar domnul le-a răspuns: „Dacă aveți și sunteți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
face pe regele Cazimir să dorească și mai mult ca un asemenea principe, ca Ștefan, să-i recunoască suzeranitatea. Starea de spirit de la curtea regelui ne este cunoscută din cronica lui Dlugosz. Ștefan, scrie Dlugosz, fiind informat că sultanul pregătește oști pentru a porni împotriva sa „aștepta neînfricat, încrezut în ajutorul lui Dumnezeu. O, bărbat minunat, cu nimic mai prejos decât comandanții eroici, de care atâta ne mirăm! În zilele noastre, câștigă el, cel dintâi dintre principii lumii, o strălucită biruință
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
principi catolici își petrec timpul numai în trândăvii sau războaie civile...” În scrisoarea de la Turda și de la Veneția se spunea că Dumnezeu a fost cel care i-a dat domnului român o biruință atât de mare. Dlugosz scria că toată oastea lui Ștefan s-a îmbogățit din prada luată de la turci și drept răsplată pentru vitejia lor „pe mulți țărani îi făcu boieri”. Din cetatea de scaun a Sucevii, la 25 ianuarie 1475, Ștefan cel Mare anunța principilor creștini victoria pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Assan-beg, și Ali-beg și Schender-beg, și Grana-beg, și Oșu-beg, și Valtival-beg, și Serefaga-beg, domnul din Sofia, și Cusenra-beg, și Piri-beg, fiul lui Isac-pașa, cu toată puterea lui de ieniceri. Acești toți mai sus numiți erau toți căpitanii cei mari, cu oștile lor. Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul domnului Dumnezeului nostru atotputernic am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare, și pe toți i-am trecut sub ascuțișul săbiei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numai ca să se realizeze o alianță antiotomană. Recunoscând suzeranitatea regelui polon, genovezii vor urma politica suzeranului, care se afla în relații bune cu Poarta, deși „din martie, se știa că turcii vor ataca cetățile din Crimeea”. În timp ce se pregătea flota, oastea otomană se concentra sub comanda sultanului la Adrianopol. Domnul a cerut ajutor regelui polon: să i se trimită oameni care să apere Chilia și Cetatea Albă, iar o armată polonă să-și așeze tabăra la Camenița, în hotarul Moldovei, pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
își concentrează toate eforturile pentru organizarea campaniei împotriva Moldovei, dar boala sultanului se agravează în primăvara anului 1475 și este silit să renunțe la planurile sale. Nu însemna însă că toate eforturile, întreprinse până atunci, pentru organizarea flotei și a oastei de uscat n-aveau să servească la ceva. Dacă nu se putea porni împotriva Moldovei, a fost alcătuit în grabă planul aservirii țărmului din nordul Mării Negre, cu scopul de a strânge și mai mult în clește Moldova. Cucerirea țărmului nordic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Mangop, mai înainte ca turcii să cucerească posesiunea genoveză Caffa. La 19 mai, 1475, flota turcă părăsea Constantinopolul, iar la 1 iunie arunca ancora sub zidurile Caffei. După trei zile de asediu, locuitorii Caffei au hotărât să capituleze. Comandantul oastei turcești le făgăduise asediaților viața și siguranța personală în schimbul haraciului obișnuit, pe care trebuiau să-1 dea Porții. Dar turcii nu și-au ținut cuvântul dat. O parte dintre străinii aflați la Caffa au fost vânduți ca sclavi. Cât de mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și mari bombarde, le merge înainte, ca să cucerească Cetatea Albă și Chilia, și că sunt chiar pe drum, aproape. Împăratul are să vie însuși pe uscat împotriva noastră, ca să cucerească în persoană țara noastră, cu toată puterea lui și cu toată oastea lui, și cu toată puterea Țării Muntenești”. De aceea Ștefan îi îndemna pe vecinii săi să se grăbească zi și noapte, să se apropie cu oștile lor de hotarul Moldovei. Abia acum, când turcii amenințau Cetatea Albă, regele Cazimir a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastră, ca să cucerească în persoană țara noastră, cu toată puterea lui și cu toată oastea lui, și cu toată puterea Țării Muntenești”. De aceea Ștefan îi îndemna pe vecinii săi să se grăbească zi și noapte, să se apropie cu oștile lor de hotarul Moldovei. Abia acum, când turcii amenințau Cetatea Albă, regele Cazimir a înțeles că Ștefan cel Mare nu a încercat să-l atragă într-un „război închipuit”. Deplasându-se lent, ca de obicei, el sosește la 2 iulie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se vede că acesta a fost făcut din cauza primejdiei turcești. Când regele va merge în persoană împotriva turcilor din Țara Românească, Ștefan va merge și el în persoană cu toată puterea sa. Dacă regele va trimite numai un căpitan cu oaste în Țara Românească, Ștefan va merge în persoana cu toată puterea sa, iar dacă va fi oprit de vreo vătămare sau de dușmani puternici, domnul va trimite pe cineva cu toată puterea sa. Ștefan se obliga să-l ajute pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
asediată cetatea Șabațului, Matei Corvin îi scria regelui Poloniei, la 29 ianuarie 1476, informându-l că este pregătit să pornească o mare companie contra turcilor. Această scrisoare este foarte prețioasă pentru noi, deoarece aflăm din sursă autorizată care erau efectivele oștilor celor două țări românești: Moldova - 20.000 de pedestrași și 12.000 de călăreți; Țara Românească - 30.000 de pedestrași și 8000 de călăreți. Acestora li se adăugau 2000 de români din Transilvania „lăudați mai mult decât oricare în luptă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pedestrași și 8000 de călăreți. Acestora li se adăugau 2000 de români din Transilvania „lăudați mai mult decât oricare în luptă contra turcilor!” Așadar, numai românii erau capabili să ridice pentru o companie contra turcilor 70.000 de oameni! Cu oastea pe care o putea furniza regatul Ungariei se ajungea ușor la peste 100.000 de oameni. Având ca locotenenți doi domni, ca Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, se putea obține o victorie zdrobitoare contra turcilor, undeva la sud de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turcii din propria lui inițiativă, pentru că interesele țării sale o cereau și pentru că el era singurul stăpân al acestei țări: „Amintitul domn - afirmă solii moldoveni - nu este întru nimic supus al regelui Ungariei, ci este stăpân pe țara și pe oștile sale și va continua războiul, dacă va fi ajutat, iar dacă nu, va găsi altă cale pentru satisfacerea intereselor sale”. Papa se mulțumește să-l laude pe acest bărbat de aleasă vrednicie și cu merite prea strălucite față de Republica Creștină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a ajuns în domnia lui Cazimir la cea mai mare decădere. Ștefan cel Mare îi cerea lui Cazimir să-i trimită măcar 2.000 de pedestrași ca să întărească garnizoanele Chiliei și Cetății Albe, iar regele să vină la Camenița cu oastea sa sau să trimită o parte a acesteia în Moldova. Aflat la Marienburg, în Prusia, Cazimir nu trimitea nimic. În Spania, ale cărei posesiuni din sudul Italiei erau amenințate direct de turci, izbucnesc lupte pentru tron, lupte de care încearcă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după cucerirea Moldovei, să ocupe Cetatea Camenița și teritoriile din jur. Acest plan era realizabil, după socoteala sultanului, deoarece el ridica o armată uriașă pentru acea vreme, o armată bine înarmată și antrenată și condusă de un mare conducător de oști, cum o dovediseră campaniile întreprinse de el până atunci. Planul era simplu în genialitatea sa, căci, după cucerirea Moldovei, turcii puteau pătrunde prin pasurile Carpaților de Răsărit și Nordici în pusta ungară, la nord de cetatea Budei. Dintr-o lovitură
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare îi avertizase deja pe cei doi regi, ungar și polon, și pe principii creștini, despre această posibilitate. Planul de campanie pe care-l face Ștefan este unul defensiv. Nu putea proceda altfel, ținând seama de inferioritatea numerică a oastei sale. Din punct de vedere psihologic este avantajoasă, de obicei, pentru oștean, o acțiune ofensivă. În condițiile date, oșteanul român era pregătit pentru lupta de apărare. Tradiția de luptă a românilor a fost una defensivă. Foloasele acestui sistem era cunoscut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
copiii dregătorilor și ai țăranilor, pe toți să-i duci departe înapoi, nu cumva să lași pe acei copii ai dregătorilor tăi sau ai țăranilor tăi înaintea dușmanilor tăi, când vrăjmașii vor porni cu război împotriva ta, iar tu cu oștile să fii dincoace de ei și astfel să lovească dușmanii tăi și să prindă și să robească pe copiii dregătorilor și țăranilor tăi. Pentru că, atunci dacă vor vedea dregătorii și țăranii că au fost robiți copii lor, ei te vor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său cu veselie „să nu înțeleagă nicicum despre tine că ești înspăimântat sau că fața ta este schimbată, ci să te arăți lor vesel.” Din relatarea lui Dlugosz, reiese că Ștefan cel Mare ar fi intenționat să se retragă, hărțuind oastea otomană, spre Camenița, unde ar fi urmat să se facă joncțiunea cu oastea polonă și, cu forțe unite, să-i atace pe turcii obosiți de un drum lung și de lipsurile provocate de moldoveni. Baltazar de Piscia ne informează că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că fața ta este schimbată, ci să te arăți lor vesel.” Din relatarea lui Dlugosz, reiese că Ștefan cel Mare ar fi intenționat să se retragă, hărțuind oastea otomană, spre Camenița, unde ar fi urmat să se facă joncțiunea cu oastea polonă și, cu forțe unite, să-i atace pe turcii obosiți de un drum lung și de lipsurile provocate de moldoveni. Baltazar de Piscia ne informează că Ștefan își trimesese familia și tezaurul la Hotin, care se afla la o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cele două cetăți din sudul Moldovei. Cronicarul Kemal-Pașa-Zade scria că la 19 martie „șahul a pornit din înaltul său cuib de reședință”. Angiolello precizează: la sfârșitul lunii martie sultanul părăsește Constantinopolul, îndreptându-se spre Adrianopol, unde urma să se concentreze oastea otomană. De la Adrianopol, sultanul pornește spre Dunăre și, la 19 mai, el se afla la Varna unde era prezentă și o flotă mai mare decât cea care atacase cetățile din Crimeea, în 1475. Ajutorul, pe care regele polon a înțeles
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scrisoarea hanului Mengli Ghirai în care scria: „dacă te vei uni cu moldoveanul, noi nu vom avea alt dușman mai mare ca tine” - iar dacă va fi prieten cu padișahul, va fi cel mai bun prieten al hanului. De la Varna, oastea otomană și-a continuat drumul spre Dunăre. Pe pământul Dobrogei, lipsa de apă și o invazie de lăcuste au pus la grea încercare moralul și rezistența fizică a oastei otomane. Ajungând la Isaccea, oastea otomană face o haltă de trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
padișahul, va fi cel mai bun prieten al hanului. De la Varna, oastea otomană și-a continuat drumul spre Dunăre. Pe pământul Dobrogei, lipsa de apă și o invazie de lăcuste au pus la grea încercare moralul și rezistența fizică a oastei otomane. Ajungând la Isaccea, oastea otomană face o haltă de trei zile, pentru aprovizionare și pentru a strânge cât mai multe bărci, care veneau de la Vidin și de la Sihistra. În februarie, domnul se afla la Vaslui. La 22 mai era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bun prieten al hanului. De la Varna, oastea otomană și-a continuat drumul spre Dunăre. Pe pământul Dobrogei, lipsa de apă și o invazie de lăcuste au pus la grea încercare moralul și rezistența fizică a oastei otomane. Ajungând la Isaccea, oastea otomană face o haltă de trei zile, pentru aprovizionare și pentru a strânge cât mai multe bărci, care veneau de la Vidin și de la Sihistra. În februarie, domnul se afla la Vaslui. La 22 mai era la Iași și de aici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]