4,130 matches
-
de carne-n gură și, stând la bortă, aștepta să vie șoarecele ca să puie mâna pe el - X. X visează noaptea c-a călcat într-un cui și a doua zi își oblojește piciorul, iar Y-i zice: "Bine-ai pățit! de ce dormi noaptea fără cizme-n picioare". Altă dată X întîlnește pe Y: - Frate, am auzit c-ai murit, adevărat va fi sau nu? - Dar nu vezi că trăiesc? - Așa e, dar cel ce mi-a spus c-ai murit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Fillieule, 2001). Agresorii nu cer tăcerea victimelor dintr-un simț al onoarei, ci din prudență. În consecință, victimele sunt mai ales indivizi izolați, fără suficientă protecție. Cusson ia exemplul grupului care merge la cinema la o oră târzie: grupul nu pățește nimic, dar individul izolat riscă într-o măsură mult mai mare să fie agresat. La fel se întâmplă și la școală pentru copiii-victime, care sunt adesea foarte izolați, lipsiți de sprijinul unui grup de colegi care să-i protejeze. La
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tăcerea, supunerea, smerenia. Păcatul originar a fost interpretat diferit, perceput ca rod al mândriei, al nesupunerii, al lăcomiei, al poftei carnale sau al vorbirii. Unul dintre pelerinii lui Chaucer, duhovnicul de maici, o condamnă pe Eva pentru cuvintele rostite: „Rău pați dacă te iei după femei!/ Povața lor ne-a fript întâia oară/ și pe Adam l-a scos din rai afară,/ Când o ducea-n huzur așa de bine...” 62, făcând astfel din femeie cauza, iar din bărbat victima căderii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rezistenței în fața vicisitudinilor vieții („N-am scris povestea asta pentru ca/ Să rabde ca Grizilda orice soață,/ Căci n-ar putea, măcar de-ar încerca./ Ci pilda ei pe noi pe toți ne-nvață/ Că omul, oricât rău ar fi să pață,/ Să nu se lase; pentru asta scrie/ Petrarca măiestrită istorie.”805) și lansează un apel la urmarea moralei creștine: „Spre bine ni-i cereasca îndrumare:/ Trăiți dar în virtute și-n răbdare.”806 Povestirile în care apar donne angelicate sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tăcerea, supunerea, smerenia. Păcatul originar a fost interpretat diferit, perceput ca rod al mândriei, al nesupunerii, al lăcomiei, al poftei carnale sau al vorbirii. Unul dintre pelerinii lui Chaucer, duhovnicul de maici, o condamnă pe Eva pentru cuvintele rostite: „Rău pați dacă te iei după femei!/ Povața lor ne-a fript întâia oară/ și pe Adam l-a scos din rai afară,/ Când o ducea-n huzur așa de bine...” 62, făcând astfel din femeie cauza, iar din bărbat victima căderii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rezistenței în fața vicisitudinilor vieții („N-am scris povestea asta pentru ca/ Să rabde ca Grizilda orice soață,/ Căci n-ar putea, măcar de-ar încerca./ Ci pilda ei pe noi pe toți ne-nvață/ Că omul, oricât rău ar fi să pață,/ Să nu se lase; pentru asta scrie/ Petrarca măiestrită istorie.”805) și lansează un apel la urmarea moralei creștine: „Spre bine ni-i cereasca îndrumare:/ Trăiți dar în virtute și-n răbdare.”806 Povestirile în care apar donne angelicate sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cam incompatibile), de bârfă și de sex. Ea trebuie să fie doritoare să știe „când unde și cu cine pleacă în luna de miere Shakira” sau să se întrebe o dată cu revista: „Răcești dacă stai în curent? (sfaturi ca să n-o pățești)”. Cum adică să stai în curent fără să răcești? Dar, zic și eu, oare Shakira nu pleacă în luna de miere cu soțul ei? În revistele pentru ele, partenerele noastre află că „Reușita examenului depinde de dumneavoastră”. Măcar acest titlu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
este una dintre cele mai sărace ț ări ale lumii. Războiul din Transnistria a fost doar excesul de presiune asupra lui Snegur și ai săi, el crezând într-o mare realizare după semnarea acordului de pace cu Smirnov (ce-am pățit pe la Dubăsari și Tighina, altădată). Cred că a căzut tocmai pentru duplicitatea lui N. Dabija, care se voia și el președinte, slăbiciunii lui Ion Ungureanu ministrul culturii și a generalului Voronin, comandant (militar) peste poliția Chișinăului. De la Micea Snegur am
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
considerau normal ca elevii să fie bătuți de învățătoare 156: "sigur, sigur, cum să nu. [Spuneau că] știe ea de ce [îi bate], lasă așa. Și [învățătoarea] stabilise un fel de spaimă între noi, încât mulți nici nu spuneau acasă ce pățeau" (L.B.). "Ieșirile" necontrolate ale profesorilor nu erau foarte frecvente, dar păreau, oricum, de neoprit: "engleza am făcut cu un singur profesor dintr-a II-a până într-a VIII-a, care ne bătea și am învățat mai mult de frică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Noi nu aveam nimica, aproape, era jale. După '83, ca să zic așa, cred că erau [magazinele] alimentare goale" (P.O.N.). Chiar cei oarecum protejați, prin eforturile familiei, nu erau imuni la cele ce se petreceau în jurul lor: "vedeam ce pățeau colegii mei [...], făceau cu schimbul la [coadă la] ulei [...]. Erau copii care veneau după o noapte de făcut schimb la coadă între frați, veneau acasă fără nimic" (L.B.). Aventura căpăta noi dimensiuni pentru ei, foarte departe însă de "copilăria fericită
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cărnurile, le descopereau și le lăsau oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
descopereau și le lăsau oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
trei exemple: școala, care a admis totul începând cu anii '60, de la micul carnet roșu al elevilor și până la ideologia pedagogică libertară, care și-a lăsat subminate autoritatea și disciplina, care nu face față violenței din interiorul ei, ce a pățit această școală acum de reacționează brusc la vederea unui văl, ca un taur în fața mantiei roșii a toreadorului? De ce pedepsește societatea noastră femeile care se acoperă, societate care acceptă în același timp imaginile cele mai degradante ale feminității, sexismul ostentativ
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
răsucirea din articulația șoldului este dificilă, dar, executarea se va face în funcție de posibilități. Pași de dans modern, de dans sportiv, de societate Pași de dans modern, de dans sportiv, de societate, aerobici, pași de dans popular (fie autentici, fie stilizați), pați din gimnastica ritmică artistică, ce conferă caracterul dansant, artistica mișcărilor și care va transforma cu timpul forma plastică, eleganța întregului program de gimnastică aerobică. Variante de mers și alergare pe loc, simultan cu mișcări de cap și brațe, exerciții aerobic
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
180 BM, ceea ce ar duce la o stare de puternică oboseală, ce ar depăși capacitatea de răspuns pozitiv al organismului. În practică, pentru o evaluare graduală a intensității efortului este recomandată o scară a intensității percepute scala Borg RPE (Borg Pate of Perceived Extension). Cele mai cunoscute monitoare de verificare a frecvenței cardiace sunt de proveniență finlandeză marca Polar. Practicanții au posibilitatea autocunoașterii permanente a activității cardiace în timpul efortului, ceea ce duce la creșterea încrederii de sine a sentimentelor de siguranță și
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
iar tu, jupâne neguțător, așteaptă până se va găsi punga cu cei o mie de lei, ce zici că ai pierdut-o! Așa se și făcu, căci nu era chip să se facă într-altfel. Vlad-vodă Țepeș judecase. Neguțătorul o păți cât de bună și se căi în toată viața de fapta neomenească ce săvârșise. PETRU RAREȘ Pe malul Brateșului, într-o colibă mică, acoperită cu frunzări, creștea tânărul Petru Rareș, umbrit și încălzit de dragostea mai-că-si și, întocmai ca o
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
cui va vrea, nici să facă zapis cuiva, nici să moștenească ocina cuiva și altele ca aceastea .ʺ Dar câmpul pedepsei nu se închidea: ʺSau iarăși, pre unul ca acela, să-l poarte pre ulițe, prin tot târgul sau să pață altă pedeapsă, după cum va fi voia judecătorului, că are judecătorul deapururea putere la lucruri ca acestea să cearte și cu moartea.ʺ Cât privește ʺCela ce va scrie virsuri (versuri) sau va scoate cântece pentru ocară cuiva, acela se v
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
câte temeri de Apocalipsă nu au fost? „Aoleo, vecine, vine cutremurul, vine tsunami-ul!", țipau îngroziți românii, după ce japonezii ca niște oameni ordonați și disciplinați le experimentaseră cu deplin succes la scară mare pe amândouă. Interesant este, că japonezii o pățiseră vineri la prânzișor, dar pe poporul român l-a luat panica în primire începând de luni dimineață, fiindcă vă dați seama, că nu ar fi meritat să fi pierdut cu asta un week-end când a fost așa de frumos afară
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fi întâmplat chiar ție. Apucați-l bine de un nasture de la palton în timpul ăsta, și țineți-l bine, de să nu scape, neam. Gura să nu-ți mai tacă, „da, domnule, păi să vezi, lucrul dracului, că și io am pățit, fix așa, acum vreo lună, ba nu, o lună și jumătate, și eram tocmai pe la Dărăbani, acolo unde se pune harta-n cui, nu cunoșteam pe nimeni, e adevărat că bunica săraca, Dumnezeu s-o ierte, că a murit la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aproape 30 de kilograme pe mine, ajungând la greutatea de 97 de kilograme, neto, fără ambalaj. Așa că am început și eu să mă uit în lături, nu după femei, Doamne ferește, ci după o metodă eficace de slăbire. Cei care ați pățit ca mine, nu disperați, lumea este plină de rețete de slăbire, unele atât de eficiente încât la sfârșitul curei, constați chiar cu ochiul liber, că ai mai luat în greutate, măcar cinci kile. Eu nu sânt din cei, care să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ofițer): Mergi la duce; Află de-și ține ultimul cuvînt, Sau între timp l-o fi convins ceva Să-și schimbe planu-;-i plin de șovăieli Și remușcări; adă-mi decisa-i vrere. (Iese Ofițerul) REGAN: Al sorei sol sigur pați ceva. EDMUND: Doamna, mă tem că da. REGAN: Iubite lord, Acuma știi ce lucruri bune-ți vreau; Spune-mi, dar drept, rostește adevăr, Nu-mi iubești sora? EDMUND: O iubesc cinstit. REGAN: Dar n-ai găsit a fratelui meu cale
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
imaginară 42, autorul încearcă să asculte din nou "glasul" de taină al personajului său (glasul inconștientului, mai exact), de la care află, uimit, că "poți suprima mulți demoni interiori, nu și pe cel al iubirii". Pe cine iubise Bizu? Și când? Pățit (cu scriitorii nu-i de glumit!), agronomul nu se mai confesează acum, lăsând autorului libertatea de a vorbi după bunul plac despre dragoste și demonii ei. Din acest motiv, "romanul" lui Bizu nu mai păstrează, de aici înainte, decât vagi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ascuțit din frâne se opri. Din marchiza înaltă a locomotivei cu abur, mecanicul a cărui față strălucea în lumina focarului încins îi făcu semn că vrea să-i spună ceva. Impiegatul se apropie precaut, ferind țeava de purjare fiindcă era pățit o dată și prin zgomotul aburului reuși să audă ceea ce-i striga pentru a doua oară mecanicul trenului. - La kilometrul 233+200 am lovit un om. Era culcat în gabaritul liniei. Convingându-se încă odată că semnalul de ieșire este pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de satul vecin și când colo noi mergem mereu de un an și nici nu-i dăm de capăt. Ce taci, mai spune și tu ceva că altfel adormim și asta ne mai trebuie pe o asemenea căldură. Vrei să pățim ca ăia de săptămâna trecută, de nici doctorul nu a mai avut ce să le facă? Vorbea privind rambleul căii ferate din apropierea drumului, un rambleu ciudat cum nu văzuse niciodată în țara lui, un rambleu lăsat foarte jos și făcut
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
după ce noi îl și înmormântasem în amintirea noastră, a fost găsit dormind într-o iesle. Dormise trei zile, așa-i nenea, glumește. Mihu îi mai spuse despre Nenea cum voia să ajungă la capătul pământului și până atunci nu va păți nimic, cum se vor întoarce caii scăpărând din copitele lor mari, dar simți deodată că e ceva în neregulă. Fetița se lăsase moale la pieptul lui cu mâinile sale micuțe atârnând fără viață. Îi luă capul în palme și de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]