3,143 matches
-
raison pédagogique, ESF éditeur, Issy-les-Moulineaux. Perrenoud, Ph. (2004), Évaluer des compétences, http://www.unige.ch/fapse/SSE/ teachers/perrenoud/php main/php2004.html Potolea, D. (2002), "Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare multidimensională", în Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, coord. E. Păun, D. Potolea, Editura Polirom, Iași. Quinn, A.J. (2001), School Leadership. Culture, and Teacher Stress: Implications for Students, http://www.4gu.edu.au.8080/adt.root/uploads/approved/public/ 01Front.pdf Reason P., Bradbury, H. (2006), Handbook of Action Research
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
depărtată răsar-un stol de corbi,/ Să ntunece tot cerul pe ochii mei cei orbi”8). în lirica de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, prezența corbilor se îndesește. îi întîlnim la socialiști (D. Th. Neculuță, Ion Păun Pincio, Traian Demetrescu), la semănătoriști (Șt. O. Iosif, G.Tutoveanu, Ecaterina M. Sadoveanu), la simboliști (Ovid Densusianu, Cincinat Pavelescu, Oreste). După corbul sol al iernii își face loc corbul simbol al îndoielilor: „Despotică stăpînă e ’Ndoiala/ Pe o țară de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cardaș, Ed. Albatros, „Lyceum”, 1973, p. 79. 11. „Corbii’’, în Scrieri, 1, Ediție de Const. Ciopraga și Ilie Dan, EPL, 1968, p. 99. 12. „Corbii”, în Antologia poeziei simboliste romînești, Ediție de Lidia Bote, EPL, 1968, p. 91. 13. Ion Păun Pincio, „Sfîrșit de toamnă”, în Versuri. Proză. Scrisori, ediție citată, p. 26. 14. „Corbii”, în Scrieri alese, Ediție îngrijită de C. D. Papastate, Editura pentru Literatură, 1968, p. 117. E de observat că în timp ce Bacovia reține „«Corbii»/ Poetului Tradem-”, Galaction
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
219. 2. Poeții Văcărești, Versuri alese, Ediție îngrijită de Elena Piru, Ed. 100+1 GRAMAR, 1997, p. 159. 3. Ediția cit., p. 260. 4. Jurnal, Traducere din limba germană de Horst Fassel, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1980, p. 270. 5. Ion Păun Pincio, [Scrisoare], în Versuri. Proză. Scrisori, ediția cit., p. 97. (Datată: „Fierbinți, 1891”) 6. Opere, 2, ediția cit., p. 330. 7. „Valuri de mătase”, în Spre țărmul dreptății, ediție citată, p. 93. 8. Poesii, Tipografia Al. Codreanu, Focșani, 1890, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fantasme", purtînd pe corpurile lor diafane lungi pînzării ușoare, ce scînteie în umbră. Altă dată, zîna Dochia, "cu picioarele-i de omăt", trece ușoară, pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde de bucurie. Zîna se urcă într-o luntre, la care se înhamă lebedele. Acestea "spintecă argintul apei". Zîna, fiind culcată pe jumătate, visează. Pe umărul ei cîntă pasărea măiastră. Ce feerie, ce imaginație bogată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în proza memorialistică. O schiță, de fapt, despre despărțirea de sat. Nu este admis la examen din cauza miopiei; încearcă la Școala de Arte și Meserii de la Miroși (Teleorman), dar nici aici nu are succes. Sfătuit de un „fals librar”, Constantin Păun, ajunge la Abrud și apoi la Cristur-Odorhei (septembrie 1938). Aici are ca profesor de română un om inimos și priceput, Iustin Solanțiu. Acesta remarcă o parafrază după Calistrat Hogaș făcută de elev și îi prevede un mare destin: „Bravo! Ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
studiile lor unele din problemele sale specifice, cum sînt: teoria obiectivelor, resursele didactice, strategiile didactice și structura lecției, evaluarea (V. Bunescu, I. Cerghit, M. Giurgea, M. Ionescu, I. Jinga, I. Neacșu, I. Negreț, Eug. Noveanu, N. Oprescu, D. Potolea, Em. Păun, I. T. Radu ș.a.). Se cuvine să fie amintite aici două lucrări ale lui Cezar Bîrzea, dedicate una problemei obiectivelor (Rendre operationnels les objectifs pédagogiques, 1979) și alta problemei "învățării depline" (La pédagogie du succès, 1982), ambele apărute în prestigioasa
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de copii, de MIRCEA ȘTEFAN, prin care se propune extinderea acțiunii educative a școlii, și a familiei, asupra întovărășirilor spontane (34). Problemele grupului în special "clasa de elevi ca grup social" au fost abordate dintr-o perspectivă "sociopedagogică" de EMIL PĂUN. Se realizează astfel o tratare interdisciplinară pedagogică și sociologică a problematicii grupului, punîndu-se în evidență noi aspecte, cu implicații în teoria stilurilor didactice (cf. 35). Rezultatele cercetărilor pedagogice menționate aici au impus o deplasare a accentului de la individ spre un
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
MIRCEA MALIȚA, PETRE BURLOIU și C. ZIDĂROIU (37). Studiul economic al învățămîntului are și importante consecințe pedagogice în privința proiectării optime a procesului de învățămînt, a diferitelor sisteme de instrucție și organizare școlară, a eficienței acțiunilor pedagogice. În acest sens, EMIL PĂUN a dezvoltat o abordare a problemelor investiției umane și a productivității sale de pe o poziție pedagogică cu un dublu sens: pe de o parte, s-a evitat "uscarea" acestui teritoriu al educației printr-o "economizare" masivă; pe de altă parte
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vol. III, E.S.P.L.A., București, 1958. 10. ÉMILE DURKHEIM, Educație și sociologie, traducere și studiu introductiv de IORGU STOIAN, Editura Casei Școalelor, București, 1930; reeditată de Editura Didactică și Pedagogică în 1980 (îngrijire de ediție, note și comentarii, postfață de EMIL PĂUN; la această ediție se vor face trimiterile ulterioare). 11. Traducere în limba română de VICTORIA PETRESCU și ELVIRA BALMUȘ, E.D.P., 1972. 12. ÉM. DURKHEIM, L'éducation morale, Felix-Alcan, Paris, 1925. 13. De acest ultim element, Durkheim s-a ocupat în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
De acest ultim element, Durkheim s-a ocupat în prelegerile sale din 1908-1909; nefiind însă complet redactate, ele nu au fost incluse în volumul L'éducation morale. 14. GUY AVANZINI, La pédagogie au 20e siècle, Privat, Toulouse, 1975. 15. EM. PĂUN, "Postfață", în ÉM. DURKHEIM, Educație și sociologie, op. cit. 16. Cf. ION GH. STANCIU, Continuitate și reevaluare în interpretarea contemporană a conceptului de educație, în "Revista de pedagogie", nr. 10, 1991. 17. G. KERSCHENSTEINER, Educația cetățenească, traducere de C. BONDESCU, ed.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
in der Volksschule (Utraquismul modern sau bilingvismul în școala populară), 1909. 22. Pentru activitatea lui O. Ghibu în perioada 1909-1918 să se vadă studiul introductiv al lui Vasile Popeangă la lucrarea Din istoria literaturii didactice românești, ediție îngrijită de OCTAV PĂUN, E.D.P., București, 1976, pp. 12-24; studiul semnat de I. Gh. Stanciu la volumul O. GHIBU, Pentru o pedagogie românească. Antologie de texte pedagogice, îngrijirea ediției, note și comentarii OCTAVIAN GHIBU, E.D.P., București, 1977, precum și "Prefața" de Nadia Nicolescu, la volumul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în vol. Articole. 12. Educația și învățămîntul în fața marilor probleme ale lumii din a doua jumătate a secolului XX 1. VASILE ILIESCU, VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ, Acces și șanse în învățămîntul din cîteva țări capitaliste, E.D.P., București, 1977. 2. EMIL PĂUN, Educația și rolul ei în dezvoltarea social-economică, E.D.P., București, 1974. 3. GASTON BERGER, Omul modem și educația sa, E.D.P., București, 1973. 4. JEAN THOMAS, Marile probleme ale educației în lume, E.D.P., București, 1977. 5. CH. HUMMEL, L'éducation d'aujourd
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pédagogie au 20e siècle, Privat, Toulouse, 1975. 29. JEAN PIERRE BIGEAULT și GILBERT TERRIER, L'illusion psychanalytique en éducation, P.U.F., Paris, 1978. 16. Cercetări sociologice și de psihologie socială cu implicații în macro- și micro-pedagogie 1. Cf. EMIL PĂUN, Sociologia educației, partea I, Universitatea București, Facultatea de filozofie, 1975. Pentru principalele direcții în sociologia educației contemporane să se vadă și: BASIL BERNSTEIN, Studii de sociologie a educației, E.D.P., București, 1978, studiul "Sociologia educației o sinteză sumară", precum și studiul introductiv
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1973; N. RADU et al., Teoria grupurilor și cercetarea colectivelor școlare, E.D.P., București, 1976. 33. IOAN NICOLA, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, E.D.P., București, 1978. 34. MIRCEA ȘTEFAN, Pedagogia în fața grupului spontan de copii, E.D.P., București, 1978. 35. EM. PĂUN, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1982. 36. PETRE BURLOIU, MIRON CONSTANTINESCU, D. GRINDEA, Eficiența învățămîntului (proiect), în "FORUM", nr. 2-3, 1969. 37. M. MALIȚA, C. ZIDĂROIU, Modele matematice ale sistemului educațional, E.D.P., București, 1972. 38. EMIL PĂUN, Educația și rolul ei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
București, 1978. 35. EM. PĂUN, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1982. 36. PETRE BURLOIU, MIRON CONSTANTINESCU, D. GRINDEA, Eficiența învățămîntului (proiect), în "FORUM", nr. 2-3, 1969. 37. M. MALIȚA, C. ZIDĂROIU, Modele matematice ale sistemului educațional, E.D.P., București, 1972. 38. EMIL PĂUN, Educația și rolul ei în dezvoltarea social-economică, E.D.P., București, 1974. 39. Pedagogia comparată a cunoscut în secolul XX o amplă dezvoltare datorată unor teoreticieni de prestigiu în acest domeniu: M. Sadler, N. Hans, I. Kandel, Fr. Hilker, Fr. Schneider, G.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
OURY, F., 236, 238, 241, 291 P PALLAT, L., 136 PALMADE, G., 279, 291 PAPADOPOULOS, G. G., 286 PARKHURST, H., 94, 279 PARSONS, T., 227 PASCU, ȘT., 261 PASSERON, J. C., 226, 290 PAVELCU, V., 292 PĂTRĂȘCANU, L., 140, 283 PĂUN, EM., 254, 258, 259, 273, 286, 290, 293 PĂUN, O., 277 PĂUNESCU, C., 262 PÂRNUȚĂ, GH., 261, 294 PERETTI, A. de, 291 PESTALOZZI, J. H., 10, 13, 43, 86, 116, 146, 196, 203, 261 PETEANU, M., 262 PETERSEN, P., 90-92
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
136 PALMADE, G., 279, 291 PAPADOPOULOS, G. G., 286 PARKHURST, H., 94, 279 PARSONS, T., 227 PASCU, ȘT., 261 PASSERON, J. C., 226, 290 PAVELCU, V., 292 PĂTRĂȘCANU, L., 140, 283 PĂUN, EM., 254, 258, 259, 273, 286, 290, 293 PĂUN, O., 277 PĂUNESCU, C., 262 PÂRNUȚĂ, GH., 261, 294 PERETTI, A. de, 291 PESTALOZZI, J. H., 10, 13, 43, 86, 116, 146, 196, 203, 261 PETEANU, M., 262 PETERSEN, P., 90-92, 112, 147, 233, 235, 279 PETRE, R., 284 PETRESCU
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Walter a remarcat, în tot regnul animal, că semnele exterioare de dominare, numite și caracteristici sexuale secundare decid luptele de influență pentru accesul la femelă. Caracterele sexuale secundare (caracterele sexuale secundare sunt organele sexuale) iau forma unei cozi înfoiate la păuni, a unor canini proeminenți la gorilă (un animal totuși vegetarian!) sau a dintelui imens al narvalului. Astfel de semne exterioare de dominare le permit masculilor să stabilească ierarhii pentru că ele reflectă forța și vitalitatea indivizilor; aceste semne ajută și femelele
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Piatra e simbolul pământului sau al germenului roditor, care se află în pântecul Terrei. În această ipostază mito-simbolică, pietrele participă la procesele fecundării și ale nașterii miraculoase a unor zei și eroi legendari. Petrișor Făt-Frumos, din basmul cu același nume [Păun, Angelescu], s-a născut plângând; el tace numai când i se promite că va pleca după Ileana Cosânzeana la 15 ani. Plânsul aparține unui pretendent la viață. "În tradiția românească, o atenție deosebită i s-a acordat plânsului copilului, mai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doilea basm aude un mic zgomot în lacul de la moară și zărește o femeie frumoasă care se ridică încet în mijlocul apei și-i oferă bogăție și fericire, cerându-i în schimb "ceea ce se va naște în casa ta". În Izbânda [Păun, Angelescu], tatăl promite diavolului: "izbânda" lui de-acasă, fără să știe că era vorba despre fiul său. Când copilul împlinește doisprezece ani, îi zice tatălui său ,,mai am termen de doi ani și plec de la dumneata. Iote ce, dumneata venind
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu "burta pe-un bălegar, cerând făgădașul" de la naștere. În Pipăruș Petru și Florea înflorit [Pop-Reteganul, o văduvă a înghițit un fir de piper și a născut un fiu căruia-i pune numele de Pipăruș Petru, iar în basmul Tipăruș [Păun - Angelescu] o împărăteasă găsește un bob de piper în casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în capitolul Piperiul din Botanică românească că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
reprezintă chipul înfrumusețat al "eului" (cf. "frumos ca o păpușă") cât și artificialității sau capacității de a fi manevrate (cf. manechine, marionete)." Alteori, dulgherul cioplește un chip de fată mândru, care este cumpărat de un împărat [Dimancea - Bucățică de Carne, Păun - Angelescu]. La o petrecere, "de-atâta lume ce-i zicea sara-bună, Dumnezeu îi dăduse grai și suflet." Cioplirea unui lemn, confecționarea unei păpuși, sculptarea unui chip de fată mândru sunt tot atâtea acțiuni imaginate de omul tradițional pentru crearea unui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care vrea să meargă după frățiorii ei. Băieții îi interzic fetei să deschidă o ușă fiindcă "va fi rău de tine", dar fata calcă interdicția, deschide ușa, iese Cearchir Viteazu care o sărută și, în consecință "rămâne borțoasă" [Copiii negrilor, Păun - Angelescu]. Starea gravidității poate fi dobândită și prin neatingerea partenerilor și prin intervenția unui element material ori imaterial, impregnat cu puteri magice. Blestemul este un act de magie verbală, bazat pe credința în puterea cuvântului de a institui, de a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Blestemul rostit de mamă și împlinirea acestuia e un motiv frecvent în basme, legende și cântece. În basme zânele și fetele de împărat sunt prefăcute în monștri, în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca, înjurată de argat, rămâne însărcinată. Ea naște, lângă un vișin "un drăguț de băiat, de-ți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]