2,986 matches
-
literar cu o poezie în "Revista literară și științifică" în anul 1876. În anul 1877 demisionează de la institut, în urma unor comentarii antisemite ale lui Urechia, și publică la Roman satira "Domnul Kanitferstan, extras din jurnalul unui trândav" care este un pamflet corosiv la adresa lui Urechia. Participă la salonul literar condus de Titu Maiorescu sau la "Junimea", unde se împrietenește cu I.L. Caragiale și M. Eminescu. În anul 1878, pentru o scurtă perioadă, a fost membru al redacției ziarului "Timpul", împreună cu Caragiale și
Ronetti Roman () [Corola-website/Science/315396_a_316725]
-
culoare", "Separatismul de culoare" și Pan-Africanismul. Leonard Howell a fost descris ca fiind "primul Rasta", și primul persecutat deoarece refuza loialitatea față de Regele Angliei George V. În 1968 Walter Rodney, un naționalist Guyanez, autor și profesor universitar publică un pamflet intitulat ""Grounarea cu frații mei"" (en: "The Groundings with My Brothers"). Acest pamflet devine rapid un punct de plecare pentru mișcarea "Black Power". Combinată cu învățături Rasta, această filozofie de viață cuprinde rapid statele vecine ca Guyana, Trinidad și Tobago, Dominica, și
Mișcarea Rastafari () [Corola-website/Science/315467_a_316796]
-
fiind "primul Rasta", și primul persecutat deoarece refuza loialitatea față de Regele Angliei George V. În 1968 Walter Rodney, un naționalist Guyanez, autor și profesor universitar publică un pamflet intitulat ""Grounarea cu frații mei"" (en: "The Groundings with My Brothers"). Acest pamflet devine rapid un punct de plecare pentru mișcarea "Black Power". Combinată cu învățături Rasta, această filozofie de viață cuprinde rapid statele vecine ca Guyana, Trinidad și Tobago, Dominica, și Grenada. Bob Marley este considerat omul care a popularizat mișcarea Rastafari pe plan
Mișcarea Rastafari () [Corola-website/Science/315467_a_316796]
-
face referire la excesul retoric, la verbiaj; "Detașarea excesivă"; "Atacul la persoană", ceea ce implică deplasarea accentului de la discutarea-criticarea problemei, la atacarea omului, sunt greșeli în redactarea unui editorial. Acesta din urmă este tot una cu o decădere din demonstrație în pamflet. Este o marcă a partizanatului, a criticii neoneste. Reuben Maury și Karl G. Pfeiffer adaugă alte erori: "Pontificarea". A ponti a înseamnă a vorbi ca o persoană infailibilă. Când pontifică, editorialistul nu-și respectă publicul; "ul șablon"; "Prețiozitatea, argoul". Editorial
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
steagul comunist rămâne roșu), considerând "Nunta mută" ca "„un film balcanic onorabil - deopotrivă pitoresc și tragicomic, plin de culoare și de vitalitate”". El critică însă teatralitatea interpretărilor. În ajunul Crăciunului anului 2008, Horațiu Mălăele a publicat în "Jurnalul Național" un pamflet intitulat „Horațiu Mălăele și croncănicarii”. El a atacat agresiv trei critici: Andrei Gorzo, Lucian Maier și Ileana Bîrsan, ale căror recenzii critice le-a catalogat drept "„o îngurgitare nesănătoasă și confuză la limita toxiinfecției intelectuale”". Uniunea Cineaștilor din România (UCIN
Nunta mută () [Corola-website/Science/321910_a_323239]
-
6 mai 1847. La întoarcerea lor în Spania, cuplul a fost alungat la Bayonne, mai tarziu, stabilindu-se la Toulouse. Enrique și Elenă María au avut patru fii și o fiică: Între 1869 și 1870, Enrique a publicat mai multe pamflete și articole ostile varului sau, Antoine de Montpensier. El l-a provocat pe Montpensier la duel, care a avut loc lângă La Fortuna, în Leganés, Madrid, la 12 martie 1870. Enrique a fost împușcat și ucis. Fiul cel mare al
Infantele Enrique, Duce de Sevilla () [Corola-website/Science/322486_a_323815]
-
obținuse aprobarea fratelui mai mare, cuplul nu putea apărea la curtea Franței iar căsătoria a fost ținută în secret. Când a aflat că în spatele exilului tatălui ei s-a aflat Cardinalul, se pare că Mademoiselle a cântat diferite cântece și pamflete pe străzi în prezența Cardinalului însuși. Ulterior, Richelieu care era și nașul ei a mustrat-o pentru acest lucru. Mademoiselle, în vârstă de șapte ani, și-a văzut tatăl din nou în octombrie 1634. Pentru prima dată în doi ani
Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier () [Corola-website/Science/323018_a_324347]
-
Redactor la Gazeta de Cluj-Napoca (1990-1997), Scutul patriei (1958-1960), Făclia (1961-1990), Mesagerul transilvan, Editura Sfinx, Urzica, Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Informația, Tribuna afacerilor, Adevărul de Cluj, Jurnalul Național. În toată această perioada a scris subiecte din domeniul economic, analiză economică, pamflet, notă critică, foileton, toate aceste genuri jurnalistice primind un strop de umor din partea autorului. Este vicepreședintele ”Ligii Scriitorilor”. Din 1997 până în prezent este redactor-șef la "Tribuna afacerilor" din Cluj-Napoca. După desfințarea revistei "Făclia", unde a activat timp de 27
Ion Constantinescu (publicist) () [Corola-website/Science/323071_a_324400]
-
mulți regi ai Suediei au avut metrese, dar nici una nu a fost oficială în "stil francez". Regina s-a încchis în apartamentul ei, preoții au refuzat să aducă un omagiu în biserică regelui "cu două soții", au început să circule pamflete satirice în Stockholm; opinia publică era favorabilă reginei, care era respectată pentru comportamentul ei pios. În 1720 regina a abdicat în favoarea soțului ei. Regele a recunoscut public urmașii lui cu Taube și a negat zvonurile că s-ar fi căsătorit
Hedvig Taube () [Corola-website/Science/323099_a_324428]
-
Armata germană înfrânge rapid miliția engleză și pornește în marș spre Londra. Povestea a fost publicată în numărul din mai 1871 al revistei "Blackwood's Magazine" și a cunoscut un asemenea succes încât a fost retipărită după o lună ca pamflet care s-a vândut în 80.000 de exemplare. Apariția acestui gen literar, care poate fi văzut ca o propagandă contemporană, a reflectat sentimentul crescând de anxietate și nesiguranță datorat tensiunilor dintre puterile imperiale europene, care avea ulterior să degenereze
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
deceniu în altul. Din această perioadă datează zguduitorul reportaj "Trei săptămâni la hamei" (1910), un rechezitoriu al sclavagismului din secolul al XX-lea și "Mama ucigașului"(1913, un patetic atașament la suferința umană, dar în același timp și un usturător pamflet la adresa orânduirii sociale nedrepte și a moralei ei putrede, plină de ipocrizie.
Egon Erwin Kisch () [Corola-website/Science/323218_a_324547]
-
de fenomene simple, cum ar fi electricitatea statică, câmpuri electromagnetice, ultrasunete, infrasunete sau de aer ionizat. Halucinații, cum ar fi sunete de clopote sau treptele, pot fi cauzate de intoxicația cu monoxid de carbon. Lithobolia, sau Diavolul Aruncător-de-pietre, este un pamflet care inregistreaza activitatea poltergeist care au avut loc la taverna lui George și Alice Walton, în 1682. Două exemplare din broșura există în British Museum. Taverna de Waltons "a fost situat în New Castle, New Hampshire, atunci cunoscut sub numele
Poltergeist () [Corola-website/Science/323232_a_324561]
-
New Castle, New Hampshire, atunci cunoscut sub numele de Insula Mare. Lithobolia a fost scris de "RC", un Richard Chamberlain, secretarul de colonie din New Hampshire. În 1666 Chamberlain a fost internat la taverna Walton si a asistat la atac . Pamfletul a fost tipărit la Londra de către Chamberlain în 1698. Introducerea spune: "Lithobolia", or stone throwing Devil. Being an Exact and True account (by way of Journal) of the various actions of infernal Spirits or (Devils Incarnate) Witches or both: and
Poltergeist () [Corola-website/Science/323232_a_324561]
-
multe despre acest text, cum nici despre acela dedicat gnozei, dar tocmai în lipsa acestui text din corpul romanului constă marea victorie morală a naratorului oare reușește să ne sugereze printr-o suită de scene realist/simbolice, fără să eșueze în pamflet, substanța acestei perioade. Este vorba, printre altele, de ședința a cărei desfășurare o relatează Suzy Culala (prilej cu care se pune problema responsabilității colective și a5 pricinilor pentru care ea nu se manifestă/nu se poate manifesta), de teroarea care
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
cu o „fermă englezească” unde lucrau băștinași. Richard Matthews a fost lăsat acolo, împreună cu fratele său mai mare Joseph Matthews care era misionar la Kaitaia. Darwin și FitzRoy au căzut de acord că misionarii fuseseră denigrați pe nedrept în unele pamflete, în special unul scris de artistul Augustus Earle, un exemplar din care avea Darwin pe vas. Darwin a consemnat și că mulți locuitori englezi aveau un caracter prost, între aceștia numărându-se deținuți evadați din New South Wales. La 30
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
declarație și apărare a principiului de libertate absolută de conștiință, care a apărut într-o limbă oarecare. Este sub forma unui dialog între Adevăr și Pace și ilustrează bine vigoarea stilului său. În timpul aceluiași an a apărut în Londra un pamflet anonim, care acum este atribuit lui Williams, intitulată: "„Interogări de cea mai Înaltă Considerație Propuse la Domnul Tho. Goodwin, Domnul Phillip Nye, Domnul Wil. Bridges, Domnul Jer. Burroughs, Domnul Sidr. Simpson, toți Independenți, șmd.”" Acești independenți au fost membrii ai
Roger Williams () [Corola-website/Science/326083_a_327412]
-
putere, ea nu va mai înșela.” Newton se temea că Whiston își va pierde poziția pe care o avea în societate și în învățământ, însă acesta din urmă era nepăsător. După ce și-a cristalizat convingerile antitrinitariene, el a scris un pamflet în care și-a prezentat concepțiile. Dar, în august 1708, Universitatea Cambridge a refuzat să-i acorde dreptul de a tipări acest material, care era considerat neortodox. În 1710 Whiston a fost acuzat că preda o doctrină contrară credinței Bisericii
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
primul volum al operei de căpătâi a lui Edward Gibbon: "The History of the Decline and Fall of the Roman Empire" („Istoria declinului și a prăbușirii Imperiului Roman”), carte care „"deși costa un galben, se vindea la fel de repede ca un pamflet de doi bani asupra treburilor zilei"”. Volumele II și III apar în 1783, iar volumele IV, V și VI în 1788. Între 1784 și 1793 Edward Gibbon a locuit la Lausanne. Datorită succesului de care s-a bucurat în epocă
Edward Gibbon () [Corola-website/Science/322717_a_324046]
-
Austriei, renunțarea din partea italienilor la Nișă și Savoia. Garibaldi,care se împotrivea acestor concesii, l-a convins pe Oliphant să colaboreze la sabotarea plebiscitului prin care autoritățile imperiale franceze voiau să legitimeze anexarea Nișei. Oliphant a dedicat acestui plebiscit un pamflet intitulat "Universal Suffrage and Napoleon the Third" („Sufragiul universal și Napoleon al treilea”)(1860). Până la urmă expediția lui Garibaldi în Sicilia a făcut ca acest plan conspirativ să fie lăsat baltă. În iunie 1861, după o călătorie în Muntenegru, Oliphant
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
clară. Faraonii egipteni își făceau piercing în buric ca ritual inițiatic, reprezentând un simbol al tranziției vieții de pe Pământ către eternitate. Istoria piercing-ului ombilical a fost de multe ori greșit interpretată, mai ales din cauza miturilor promulgate de Doug Malloy în pamfletul "„Body & Genital Piercing in Brief”". De exemplu, conform lui Jim Ward, colegul lui Malloy, acesta din urmă susținea că în Egiptul Antic faraonii și familiile regale erau singurele persoane cărora li se permitea să poarte bijuterii în buric, deoarece acestea
Piercing în buric () [Corola-website/Science/328224_a_329553]
-
să rezulte în consecințe negative pentru sănătate, cum sunt cele ale adulterului, homosexualității și sexului pre-marital (de exemplu boli). Din contra, cercetările au arătat că masturbarea servește la eliminarea stresului sexual...” În 1960 British Friends Home Service a publicat un pamflet asupra căsătoriei care a fost citit cu aprobare de ambele părți ale Atlanticului; acesta afirma „Masturbarea este sănătoasă la copii, dar nu la adulți.” Totuși, patru ani mai târziu, medicul quaker Dr. Mary Calderone a susținut viziunea în curs de
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
copiilor Baudelaire până când aceștia cresc suficient de mari încât să facă față singuri problemelor din lume. Snicket este protagonistul unei autobiografii ficționale, "Lemony Snicket: Autobiografia neautorizată" (care conține o introducere făcută de o versiune ficțională a lui Daniel Handler). Un pamflet, "13 Secrete șocante pe care nu doreai sa le afli despre Lemony Snicket", a fost lansat pentru promovarea cărții Sfârșitul. Alte lucrări ale lui Snicket includ "Copilul din iesle", "Compozitorul este mort", "Hreanul: adevăruri amare pe care nu le poți
Lemony Snicket () [Corola-website/Science/327065_a_328394]
-
întoarce la foștii săi prieteni: Regnier de Montigny (Christophe Odent) și Colin de Cayeux (Bernard Farcy), care intraseră în breasla calicilor condusă de Marele Coțcar (Ion Marinescu), „regele vagabonzilor”. Dezgustat de comportamentul mârșav al Catherinei de Vaucelles, Villon compune un pamflet în care dezvăluie că aceasta avea relații imorale cu Philippe Sermoise. Datorită Bastardului, care devenise informator al poliției, textul poemului ajunge la Sermoise. Acesta din urmă îl atacă pe stradă pe Villon cu un cuțit și îi taie buza, dar
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
că își va strica relațiile cu poliția. În aceste condiții, poetul se duce la bordel, unde este primit ca oaspete de către Marion, noua matroană. Timp de câteva săptămâni, François Villon vine cu studenții la fereastra Catherinei de Vaucelles și recită pamflete defăimătoare la adresa acesteia. În urma plângerii acesteia, magistratul dispune la 10 septembrie 1456 biciuirea poetului sub geamurile Catherinei. Refuzând oferta lui Le Harlay (Jean Pierre Sentier), comandantul gărzii regale, de a deveni informator al poliției și de a afla planurile calicilor
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
pronunțat greșit numele cântăreței Idina Menzel, sub forma „Adele Dazeem”. Astfel, Travolta a ajuns subiectul batjocoririlor și ridiculizărilor din presă. Menzel a declarat pentru E! că nu a fost supărată de această greșeală. După ceremonie, Menzel a publicat mai multe pamflete cu numele de "Adele Dazeem", în care se menționa că ea a jucat în "Nert" ("Rent"), "Wicked-ly" ("Wicked") și "Farfignugen" ("Înghețat"). Travolta și-a cerut public scuze la trei zile de la ceremonie. La gala din 2015, Menzel și Travolta au
Oscar 2014 () [Corola-website/Science/330081_a_331410]